{"id":16254,"date":"2013-08-08T15:15:57","date_gmt":"2013-08-08T13:15:57","guid":{"rendered":"http:\/\/revistacultura.ro\/nou\/?p=16254"},"modified":"2013-08-08T15:15:57","modified_gmt":"2013-08-08T13:15:57","slug":"fata-necunoscuta-a-siberiei","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/fata-necunoscuta-a-siberiei\/","title":{"rendered":"Fata necunoscuta a Siberiei"},"content":{"rendered":"

\u00cen mod curent se vorbeste despre Siberia ca despre un spatiu malefic \u2013 de unde au pornit \u00een epocile mai vechi migratii pustiitoare asupra Europei si unde, \u00een epoca moderna, si-au gasit moartea, ca \u00eentr-o adevarata \u00eenchisoare a popoarelor, milioane de oameni nevinovati, deportati de tarism si, ulterior, de comunismul sovietic.<\/strong><\/em> Vitregia naturii, frigul \u00eenspaim\u00e2ntator, imensitatea \u00eentinderilor nepopulate, pericolele existentiale, descrise de catre putinii temerari care s-au aventurat \u00een aceasta parte a lumii, au impus imaginea unei Siberii total inospitaliere si aculturale, sustrase pulsatiilor civilizatiei.<\/strong><\/em>
\nPovestirile orale sau memoriile celor re\u00eentorsi din calvarul lagarelor de dincolo de Urali au amplificat, dupa al Doilea Razboi Mondial, toposul Siberiei lipsite de luminile culturii, potrivnice vietii pe toate planurile.<\/strong><\/em> Si, totusi, Siberia nu reprezinta un vid cultural.<\/strong><\/em>
\nCercetarile mai noi au scos la iveala existenta unor civilizatii enigmatice de \u00eenalt nivel cultural si de o mare vechime, a caror descoperire tinde sa rastoarne viziunea consacrata asupra ansamblului civilizatiei umane.
\nPe de alta parte, investigatiile antropologice, etnologice, filologice, istorice, sociologice au pus \u00een evidenta individualitatea unui impresionant numar de culturi de sine statatoare (cca. 80), cu o dezvoltare si \u00eenflorire proprii, supravietuind adesea prin colectivitati extrem de reduse.
\n\u00cenfr\u00e2ngerea barierelor naturale, prin mijloacele tehnicii moderne, accesul la marea cultura a reprezentantilor unor popoare siberiene, tehnica informationala si de \u00eenregistrare au facut posibila cunoasterea mai exacta a acestei parti a Terrei.
\nDe unde p\u00e2na ieri se credea ca vitregiile naturii au impus aici o dezvoltare \u00eenchisa, punctuala, a unor culturi, fara atingere \u00eentre ele, astazi a devenit evident ca pe teritoriul Siberiei au existat dintotdeauna mari miscari de populatii si ca culturile mici au stat \u00eentr-o permanenta legatura \u2013 gradual diferita de la o epoca la alta \u2013 cu marile culturi de la care au preluat si carora, nu o data, le-au dat, nu numai bunuri materiale, ci si spirituale.
\n\u00cen pofida inegalitatii existente actualmente \u00eentre diversele culturi siberiene \u2013 \u00eentre altele si ca urmare a efectelor devastatoare ale politicii ruse imperialiste si comuniste \u2013, cercetatorii tind sa creada ca pe parcursul unei \u00eendelungate perioade istorice se ajunsese aici la o relativa egalizare culturala \u2013 cel putin la nivelul v\u00e2rfurilor sociale \u2013 a \u00eentregii Asii, chiar daca, prin forta \u00eemprejurarilor, unele centre au avut \u00eentotdeauna un caracter preponderent dinamic, precum China, India, Iran, Persia.
\nStirile despre diversele evenimente, tehnicile traditionale vitale, inovatiile aparute \u00eentr-unul din marii fermenti culturali ai Rasaritului au circulat nestingherit, ajung\u00e2nd, printr-o fireasca propagare participativ-spirituala, pe \u00eentreg cuprinsul Asiei, inclusiv \u00een spatiile siberiene, strabatute de aripa nordica a Drumului Matasii si a altor drumuri celebre.
\nO marturie directa \u00een acest sens ne-o ofera si naratiunile fantastice populare, care \u2013 dincolo de varietatea tematica si de realizarea artistica specifica diverselor popoare de la care au fost \u00eenregistrate \u2013 vehiculeaza teme, motive, simboluri, personaje, structuri si clisee epice comune unor arii foarte largi, ce depasesc, \u00een orice caz, spatiul lingvistic al fiecarei dintre populatiile siberiene si chiar asiatice \u00een parte.
\nSperanta unora dintre cercetatori \u2013 si \u00een primul r\u00e2nd a noastra \u2013 ca aici ar fi putut sa persiste p\u00e2na \u00een contemporaneitate forme foarte arhaice, primare, \u00een masura sa explice radacinile si etapele mai vechi ale basmului universal, e contrazisa \u00een buna masura de realitatea fenomenului.
\nE adevarat ca, prin relativa sa izolare geografica, naratiunea fantastica siberiana conserva unele elemente evident mai vechi, prezente doar insular si cu o redusa \u00eensemnatate \u00een substanta basmelor europene.
\nNe referim \u00eendeosebi la eflorescenta extraordinara a basmelor cu animale si la prezenta curenta a unor personaje animaliere \u00een cadrul basmului fantastic, ce perpetueaza p\u00e2na astazi stravechi simboluri totemice sau vechi figuri religios-mitologice, a caror semnificatii cultice sau magice s-au pierdut.
\nPonderea lor \u00een cadrul basmelor siberiene releva \u2013 ca si \u00een cazul naratiunilor similare culese de la populatiile africane, de la pieile rosii sau de la eschimosi \u2013 apropierea, cel putin ca mentalitate, de formele genuine de viata.
\n\u00cen aceeasi ordine de idei, am invoca frecventele aluzii la diverse forme de canibalism, aproape epurate de timp din basmele europene, precum si referintele la unele cutume stranii, specifice zonelor nord-est asiatice.
\n\u00cen sf\u00e2rsit, dar nu \u00een ultimul r\u00e2nd, sunt de luat \u00een considerare relatarile si informatiile etnografice adiacente privitoare la vechile tehnici de constructie a locuintei, de procurare a hranei, de producere a \u00eembracamintei, de \u00eengrijire a animalelor, de v\u00e2natoare si pescuit, ce au patruns \u00een texte independent de vointa povestitorilor \u2013 ca \u00een basmele de pretutindeni \u2013 leg\u00e2ndu-le, pe de o parte, de timpul si spatiul nararii, iar, pe de alta, de traditia istorisirii lor \u00eentr-o anume limba.
\nDincolo \u00eensa de asemenea elemente specifice \u2013 pe baza carora paleoetnologii \u00eesi pot forma o aproximativa idee despre straturile mai vechi de cultura si de civilizatie ale zonei \u2013 basmele siberiene si de pe drumul marilor invazii scot mai ales \u00een evidenta, dupa cum relevam, o surprinzatoare identitate de teme, motive si tehnici narative, ce denota intensa lor circulatie \u00een timp si spatiu peste granitele lingvistice ale diverselor etnii.
\nFort\u00e2nd \u00eentru c\u00e2tva nota, am putea vorbi chiar de o relativa unitate a basmelor fantastice siberiene, vizibila, at\u00e2t la nivelul continutului \u2013 al repertoriului \u00een linii mari comun \u2013, c\u00e2t si al modalitatilor de expresie si al valorii artistice.
\n\u00cengros\u00e2nd, de asemenea, liniile, s-ar putea afirma ca basmul siberian reprezinta nu numai rezultatul (produsul) relatiilor interetnice, dar, \u00eentr-un fel, si unul dintre factorii cei mai activi ai schimburilor de valori spirituale si totodata mijlocul de sugerare a iluziei egalitatii culturale dintre populatiile venite \u00een contact.
\n\u00cen orice caz, textele publicate p\u00e2na acum fac dovada unui \u00eenalt nivel artistic.
\nRod al unor \u00eendelungate \u2013 multiseculare \u2013 slefuiri, ele s-au cristalizat \u00een forme \u00eentru c\u00e2tva clasice.
\nRitmul egal al povestirii \u2013, dezvoltarea naratiunii \u00een jurul unor subiecte rotunde, gradarea captivanta a actiunii, stereotipia aproape rituala a formelor, corelatia perfecta a fantasticului cu elementele vietii reale, propensiunea spectaculoasa \u00een fabulos si, nu \u00een ultima instanta, \u00eenchegarea tuturor factorilor mentionati \u00eentr-o viziune coerenta lasa senzatia marii arte cu care ne-a obisnuit \u00een genere literatura Orientului \u00eendepartat sau mai apropiat, indiferent de limba \u00een care sunt \u00eentruchipate diversele motive epice.<\/p>\n

*<\/p>\n

O c\u00e2t de fugara comparare a basmului rom\u00e2nesc cu cel siberian impune evidentierea eventualelor contacte ale stramosilor nostri cu locuitorii \u00eendepartatului tinut adus \u00een discutie.
\nO legatura nemijlocita nu s-a produs dec\u00e2t t\u00e2rziu, \u00een secolul al XIII-lea, odata cu invazia mongolica. Dar \u00eenca din protoistorie au navalit \u00een spatiul carpato-danubiano-pontic populatii de pe drumul marilor invazii, care au avut sigur contacte cu popoarele siberiene. Ne referim la cimerieni, la sciti, la avari, la slavi, la bulgari, la pecenegi, la cumani, care au purtat si au transmis, \u00een cursul convietuirii si asimilarii lor de catre noi, a unor motive narative fantastice siberiene.
\nRobii tatari, luati de voievozi \u00een luptele din secolele XIV-XVI, iar mai apoi \u00eendelungata vietuire \u00een ramele Imperiului Otoman, ai carui conducatori veneau tot din strafundurile Asiei, au \u00eenmultit numarul temelor, motivelor si mijloacelor artistico-narative siberiene.
\nO cale de penetrare a subiectelor epice din Nord-Estul asiatic a constituit-o si aripa nordica a Drumului Matasii.
\nInfime motive vor fi fost aduse si de putinii rom\u00e2ni scapati din robiile tatarasti si reveniti prin minune \u00eenapoi.
\nCert este ca marile miscari de populatii din mileniul I de dupa Hristos, \u00eenca necunoscute \u00een toata amploarea si amanuntele lor, au angrenat cu ele si valorile culturale ale populatiilor aflate \u00een migratie.
\nNimic nu a ramas \u00een ultimele doua milenii ne\u00eenr\u00e2urit, neatins de valurile demografice straine \u00een spatiul euro-asiatic.
\nAsa st\u00e2nd lucrurile, e clar ca o parte din Siberia ne-a venit plocon acasa, fara sa bagam de seama, iar o parte de Rom\u00e2nia si de Europa a fost dusa cu navalitorii la ei, revenind, poate, mai t\u00e2rziu cu pecetea asiatica.
\n\u00cen felul acesta, basmul s-a transformat \u00eentr-un imens amalgam universal, dificil de separat astazi strict pe natiuni.
\nSi totusi au ramas destule amprente si tipare care releva specificitatea lor ne\u00eendoielnic etnica.
\n\u00cen dorinta descifrarii a ceea ce e doar al nostru din bagajul imens al basmului universal, am apelat, \u00eentr-un fel, la un punct de reper extrem \u2013 cel siberian \u2013, care, chiar daca nu a ramas pur, are, totusi, unele coordonate care \u00eel individualizeaza nu neaparat local, c\u00e2t \u00een ansamblul populatiilor din care se compune spatiul numit ca atare.
\nSpre o judicioasa apreciere a asemanarilor si mai ales a diferentelor dintre cele doua fenomene \u2013 rom\u00e2n si siberian \u2013 sugeram deocamdata c\u00e2teva deschideri \u00een ce priveste viziunea asupra lumii si vietii, a sferelor tematice si a modalitatilor de realizare artistica.
\nDesi filtreaza realitatea \u00een perspectiva aspiratiilor, reduc\u00e2nd-o la esential, basmul siberian ne introduce \u00eentr-o lume cu totul diferita de a noastra, lumea \u00eentinderilor nemarginite ale taigalei, cu paduri si ape imense, cu clima extrema, \u00een orice caz cu cele mai cumplite geruri, \u00eentr-un spatiu plin de animale feroce \u00een care colectivitatile par pierdute \u00een mijlocul naturii, iar viata omului at\u00e2rna de un fir de ata.
\nNesemnificativ si supus celor mai neasteptate primejdii, din \u00eenalturi si din ad\u00e2ncuri, individul a trebuit sa creeze macar imaginar o contrapondere de \u00eenvingere a terorii \u00eenconjuratoare, respectiv eroi pe masura provocarilor.
\nAsa se face ca macar unele dintre personajele de prim-plan devin \u00eentrupari ale fortei nemarginite a firii, energii nestavilite, care nu asteapta nimic de la destin sau de la providenta, ci cauta sa \u00eenvinga mereu prin propria putere si vointa.
\nNe vine \u00een minte, fara sa vrem, eroul exemplar Harjit Berghen dintr-un basm iacut: \u201eUnul singur era \u2013 dar parca \u00een casa patrunsesera cincizeci de oameni. Unul singur era \u2013 dar zgomotul produs ajungea pentru optzeci de oameni. Unul singur era \u2013 dar tipa de parca nouazeci de oameni ar fi vorbit \u00een acelasi timp\u201c.
\nDe aceea nici nu vom \u00eent\u00e2lni \u00een basmele siberiene (din c\u00e2te cunoastem) procedee de tipul ordaliei, ca \u00een basmele rom\u00e2nesti, pentru \u00eemplinirea dreptatii.
\nEroii iesiti de pe lumea cealalta, dupa ce fusesera lasati acolo de \u201efratii\u201c necredinciosi, prin taierea funiei, se razbuna singuri, retez\u00e2ndu-le capetele cu sabia.
\nDe altfel, razbunarea directa, nemijlocita, face obiectul multor basme si eroii nu pot muri fara sa-i pedepseasca pentru omor si furt pe cei vinovati.
\nCazul extraordinar al basmului ad\u00e2ghean \u201eFemeia viteaza\u201c, care omoara \u00een lupta, cu ajutorul povestitorului, pe cei trei uriasi si le bea s\u00e2ngele pentru ca-i ucisesera trei frati si sotul, iar dupa razbunare vrea sa se sinucida, consider\u00e2nd ca si-a \u00eemplinit menirea vietii.
\nExista \u00een basmul siberian o hiperbolizare dusa la extreme, pe care nu vom \u00eent\u00e2lni-o niciodata \u00een basmele rom\u00e2nesti, chiar daca si aici se utilizeaza superlativele relative \u201ecel mai\/cea mai\u201c.
\nTotul e acolo incomensurabil \u2013 omul fiind proiectat la proportiile naturii marete, nu prin marime, ci prin putere, prin vointa, prin frumusete, prin istetime, prin vitejie.
\nMai mult dec\u00e2t la noi si dec\u00e2t \u00een toate basmele europene \u2013 am putea spune dec\u00e2t \u00een tot restul basmelor lumii \u2013 basmele siberiene acorda un rol fundamental femeii, \u00eentrevazuta nu numai \u00een ipostaza de \u00eenteleapta, ci si de viteaza.
\nS-ar putea spune ca \u00een Siberia descoperim chiar un cult al femeii \u2013 poate o ramasita a formelor matriarhale.
\n\u00cen mod curios, desi aflam ici-colo si z\u00e2ne, fecioara pam\u00e2nteana preia toate functiile acestora, fiind \u00eentruchiparea \u00eensesi frumusetii si a perfectiunii; dupa cum unii eroi, care lupta de dragul de a se lupta, fara nicio motivatie exterioara \u2013 de \u00eembogatire, de cucerire a altor cnezate, de razbunare \u2013 devin \u00eentruparea \u00eensasi vitejiei.
\nDe altfel, at\u00e2t pentru tinere, c\u00e2t si pentru tineri, e mentionata, nu o data, legendarizarea, intrarea lor \u00een memoria colectiva, ceea ce ne lasa sa \u00eentelegem ca, p\u00e2na la un anumit punct, basmele au alura unor traditii istorice.
\nAflate cele mai multe \u00een zorii civilizatiei, desi actiunile se plaseaza catre epoca noastra, colectivitatile si indivizii acorda un rol suprem ospetiei, \u00eenc\u00e2t toate ostilitatile \u00eenceteaza c\u00e2nd una dintre parti o invita pe cealalta \u00een ospetie. Pentru moment \u2013 pe timpul praznicului \u2013 caci apoi intra \u00een actiune imperativele razbunarii.
\nDe asemenea, datorita fortei traditiei, a cultului mortilor, cei batr\u00e2ni si mai ales cei trecuti la cele vesnice sunt profund venerati. Dupa cum deosebit de cinstite sunt movilele (curganele), \u00een incinta carora se desfasoara chiar actiunea unor basme si prin care trece chiar drumul spre lumea cealalta.
\n\u00cen sf\u00e2rsit, spre a nu \u00eentinde expunerea despre viziunea siberiana asupra lumii si vietii, \u2013 ce ar putea capata dimensiunile unui volum sau chiar a mai multora \u2013, tinem sa mentionam ca specificul spatiului geografic a impus acolo necesitatea calului, pentru strabaterea distantelor \u2013 se crede chiar ca cine nu are cal nu e bagat defel \u00een seama \u2013 si a boilor.
\nExista chiar un cult al calului si nenumarate povesti despre hergheliile de cai. Nu se \u00eent\u00e2lneste oaia deloc.
\nIar ca profesii \u2013 v\u00e2natoarea ocupa primul loc, indiferent daca e practicata cu arme primitive sau moderne.
\nTematic, exista aproape o identitate de motive \u00eentre basmul siberian si cel rom\u00e2nesc (inclusiv universal).
\nBasmele circula fara granite si oprelisti ca v\u00e2ntul si pasarile cerului.
\nDe la zona la zona, \u00eensa, ele \u00eembraca hainele locale si se adapteaza stilului de viata si mai ales traditiei poporului care le-a asimilat, capat\u00e2nd dezvoltari sau refractii ce le schimba nu o data forma initiala.
\nPrincipalele deosebiri \u00eentre naratiunile rom\u00e2ne si siberiene sunt date de profilul ocupatiei dominante \u2013 oieritul la noi, v\u00e2natoarea la ei.
\nNu \u00eent\u00e2lnim dec\u00e2t \u00eent\u00e2mplator \u00een basmele siberiene ciobani si foarte rar pastori de cai la noi.
\nCele mai multe motive originale siberiene se refera la cresterea, transmiterea de la tata la fiu, ascunderea hergheliilor de catre bunici spre a intra mai t\u00e2rziu \u00een posesia urmasilor, si mai ales la furtul si recuperarea lor. C\u00e2teva dintre basmele, foarte frumoase, pe aceasta tema au fost preluate si \u00een volumul nostru.
\nOriginale, de asemenea, neregasibile dec\u00e2t sporadic la noi sunt basmele ce au ca personaje fiinte umane crescute de animale, \u00een genul personajului lui Kipling, Mowgli (\u201eDjamhuh, fiul cerbului\u201c, \u201eAslanuko, fiul leoaicei\u201c, \u201eBat\u00e2r, fiul ursului\u201c), sau concepute de o femeie cu un animal (\u201eFiul ursului\u201c).
\nPrin forta \u00eemprejurarilor naturale, aflam mult mai multe basme cu animale \u00een folclorul siberian dec\u00e2t \u00een cel rom\u00e2nesc.
\nOricum, traditia indiana iraniana si cea chinezeasca (cu reflexe p\u00e2na \u00een nordul Asiei) au stimulat impulsul firesc local \u2013 impus de convietuirea alaturi de ele si de v\u00e2narea lor \u2013 de a le acorda valoarea de personaje, at\u00e2t \u00een basmele cu \u00eent\u00e2mplari reale, c\u00e2t si \u00een cele de tip parabolic sau genealogic-totemic.
\nCu totul exceptional e motivul pungii care \u00eenghite bani nelimitat (\u201ePunga cu bani a nagaicei\u201c), pentru ca era confectionata din burta de om \u2013 si, ca si aceasta, nu se satura niciodata, dec\u00e2t c\u00e2nd ajunge pam\u00e2nt \u00een ea.
\nArta nu neaparat literara a basmelor \u00eembraca si ea forme deosebite de la un popor la altul, inclusiv \u00een naratiunile rom\u00e2ne si siberiene.
\nCa si povestitorii rom\u00e2ni, care declara ca nu intervin \u00een naratiunile fantastice (de fapt, de orice fel) si ca le spun exact asa cum le-au auzit, de obicei \u00een copilarie si tinerete, si naratorul siberian afirma ritos ca \u201epovestitorul nu adauga, cine asculta nu uita, cine repovesteste nu scurteaza\u201c.
\n\u00cen fapt, orice poveste, indiferent de continutul ei, sufera o schimbare certa la repovestirea \u00eentr-o alta limba, iar ulterior \u2013 si cercetarile au dovedit-o \u2013 se modifica, oric\u00e2t de putin, la oricare povestire, \u00eentre altele si datorita ambiantei \u00een care e istorisita, a locului, timpului si starii psihice a naratorului.
\nCele consemnate prin scris sau \u00eenregistrate sunt fixate ca \u00eentr-un insectar si-si recapata mobilitatea doar atunci c\u00e2nd trec din carte \u00eentr-un mediu narativ activ.
\nDiferentele artistice \u00eentre basmele rom\u00e2ne si siberiene sunt multiple.
\nDar ceea ce se observa imediat e ca povestile \u00eendepartat orientale nu contin formulele c\u00e2ndva obligatorii la noi \u2013 cel putin de \u00eenceput si sf\u00e2rsit \u2013, de plonjare \u00een fantastic si de revenire \u00een plan real. Cu at\u00e2t mai putin \u00eenfloriturile \u00een versuri din cuprinsul textului.
\nDe fapt, marea majoritate a povestilor siberiene nici nu prea au alura de basme fantastice propriu-zise, ci sunt mai mult sau mai putin povesti nuvelistice, legate str\u00e2ns de real si de concret.
\nTotusi, ele au mai mult dec\u00e2t ale noastre \u2013 \u00een linia traditiei orientale \u2013 pe de o parte, o subtextualitate parabolica, fiind \u00een multe cazuri basme ale \u00eentelepciunii (nastratinade), iar pe de alta, un patos ce le apropie foarte mult de poezie. A se vedea de pilda, povestile \u201eCijon-ui face marea sa fiarba\u201c si \u201eBasm despre Soare de Aur \u2013 Fluture Duios \u2013 Minunata Iukeiden\u201c.
\nSi mai ales, au o stranietate provocata de topirea \u00een substanta lor a multor resturi de mitologie, magie, totemism, animism, teologie orientala etc. \u2013 care te incita prin ne\u00eentelesul lor, \u00een dorinta de a le descifra sensurile ascunse, ca orice opera moderna, care nu-si dezvaluie de la prima lectura ad\u00e2ncimile.
\nCine citeste basmele siberiene, nu poate sa nu observe, \u00een sf\u00e2rsit, ca multe din apropierile facute p\u00e2na acum \u00eentre creatia unor scriitori ca Al. I Odobescu, M. Eminescu, Ion Creanga, M. Sadoveanu, V. Voiculescu si folclorul rom\u00e2nesc, capata un halo neprevazut, trimit\u00e2ndu-ne la un spatiu de rezonanta artistica (privitor la izvoare si similitudini) \u00eenca si mai larg.
\nSunt doar c\u00e2teva din eventualele sugestii pe care incursiunea \u00eentr-o zona culturala aproape necunoscuta la noi le poate genera, \u00een pofida nimbului malefic cu care numele de Siberia e \u00eenconjurat.<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

\u00cen mod curent se vorbeste despre Siberia ca despre un spatiu malefic \u2013 de unde au pornit \u00een epocile mai vechi migratii pustiitoare asupra Europei si unde, \u00een epoca moderna, si-au gasit moartea, ca \u00eentr-o adevarata \u00eenchisoare a popoarelor, milioane de oameni nevinovati, deportati de tarism si, ulterior, de comunismul sovietic. Vitregia naturii, frigul \u00eenspaim\u00e2ntator,… Cite\u0219te mai mult »Fata necunoscuta a Siberiei<\/span><\/a><\/p>\n","protected":false},"author":3,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"neve_meta_sidebar":"","neve_meta_container":"","neve_meta_enable_content_width":"","neve_meta_content_width":0,"neve_meta_title_alignment":"","neve_meta_author_avatar":"","neve_post_elements_order":"","neve_meta_disable_header":"","neve_meta_disable_footer":"","neve_meta_disable_title":"","jetpack_post_was_ever_published":false,"_jetpack_newsletter_access":"","_jetpack_dont_email_post_to_subs":false,"_jetpack_newsletter_tier_id":0,"_jetpack_memberships_contains_paywalled_content":false,"_jetpack_memberships_contains_paid_content":false,"footnotes":"","jetpack_publicize_message":"","jetpack_publicize_feature_enabled":true,"jetpack_social_post_already_shared":true,"jetpack_social_options":{"image_generator_settings":{"template":"highway","default_image_id":0,"font":"","enabled":false},"version":2}},"categories":[8],"tags":[],"class_list":["post-16254","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-cultura-literara"],"views":3213,"jetpack_publicize_connections":[],"jetpack_featured_media_url":"","jetpack_sharing_enabled":true,"jetpack-related-posts":[],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/16254","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/users\/3"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=16254"}],"version-history":[{"count":0,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/16254\/revisions"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=16254"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=16254"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=16254"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}