{"id":16252,"date":"2013-08-08T15:14:27","date_gmt":"2013-08-08T13:14:27","guid":{"rendered":"http:\/\/revistacultura.ro\/nou\/?p=16252"},"modified":"2013-08-08T15:14:27","modified_gmt":"2013-08-08T13:14:27","slug":"modernismul-document-si-fantasma-4","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/modernismul-document-si-fantasma-4\/","title":{"rendered":"Modernismul \u2013 document si fantasma"},"content":{"rendered":"

Sursele conceptului rom\u00e2nesc de modernism \u2013 concluzii<\/strong><\/p>\n

 <\/p>\n

Asa cum am aratat \u00een foiletonul \u201eSursele modernismului rom\u00e2nesc\u201c (\u201eModernismul \u00een critica occidentala ante\u2013 si interbelica\u201c, \u201eCultura\u201c, 18 iulie a.c.; \u201eModernismul prelovinescian\u201c, \u201eCultura\u201c, 25 iulie a.c. si \u201eModernismul \u00een conceptia lui E. Lovinescu\u201c, \u201eCultura\u201c, 1 august a.c.), aparitia si fixarea conceptului de modernism \u00een metaliteratura rom\u00e2neasca a primei jumatati de secol XX s-a datorat cel mai probabil concurentei, \u00eenca din primul deceniu al secolului al XX-lea, dintre conceptul de \u201esimbolism\u201c (debitor spatiului francofon, sursa a mai multor \u2013isme si preponderent a \u201esimbolismului\u201c, vazut ca specie de \u201edecadentism\u201c) si \u201emodern(ism)\u201c (debitor spatiului germanofon si \u00eendeosebi vienez) \u2013 respectiv concurentei dintre linia francofila reprezentata de Al. Macedonski si O. Densusianu si linia germanofona, ilustrata de St. Petica si D. Caracostea.<\/strong> <\/em>
\nCariera modernismului rom\u00e2nesc \u00eencepe, s-ar putea conchide, acolo unde se termina prin alte parti: emiterea enciclicei papale Pascendi dominici gregis, pronuntata de Papa Pius al X-lea, \u00een 1907, \u00eempotriva reformistilor (modernistilor) din s\u00e2nul Bisericii Catolice. Dupa acest eveniment, conform celor mai multe dintre sintezele actuale privind conceptul de modernism, \u00een tarile Europei catolice, conceptul de modernism a fost confiscat, pana in jurul anilor \u201940, de conotatia teologala, rat\u00e2ndu-si astfel cariera metaliterara. \u00cen Rom\u00e2nia, sansa acestui concept a fost poate aceea ca si-a asigurat un spatiu oarecare \u00een publicistica rom\u00e2neasca de dinainte de 1910 (via sursele germano-vieneze, concurate de \u201emodernul\u201c francez \u2013 simbolismul), \u00eenainte ca soarta acestuia pe piata culturala europeana sa vireze decisiv spre disputele teologale. Fapt este ca, \u00een Rom\u00e2nia, conceptul de modernism si-a c\u00e2stigat deja \u00een primul deceniu al secolului al XX-lea un c\u00e2mp de referinta intern \u00eentru c\u00e2tva autarhic (at\u00e2t sustinatori, c\u00e2t si oponenti \u2013 un trafic dublu deci), necenzurat de institutii care \u00een alte tari vor inhiba uzul sau metaliterar (Biserica Catolica \u00een Vestul si Centrul european, sau regimul sovietic din URSS, ostil \u201emodernismelor\u201c burgheze si formalismului). Ca atare, desi cunoaste termenul de \u201ecubism literar\u201c (v. cap. \u201eCurentele extremiste\u201c din volumul al treilea al \u201eIstoriei literaturii rom\u00e2ne contemporane\u201c), termen folosit \u00een Franta \u00een deceniul al doilea al secolului XX pentru desemnarea unora dintre productiile post-simboliste (cf. Jacques Rivi\u00e8re, consecutia \u201eSymbolisme et Cubisme litt\u00e9raire\u201c, \u00een \u201eReconnaissance \u00e0 Dada\u201c, 1920), Lovinescu nu mai simte nevoia sa-l importe pentru a-l aplica poetilor rom\u00e2ni, c\u00e2ta vreme \u201emodernismul\u201c \u00eesi c\u00e2stigase suficienta notorietate interna si se fixase \u00eentr-un vocabular comun promotorilor si adversarilor sai pe teren intern. Convingerile moderniste ale criticilor, istoricilor si istoriografilor rom\u00e2ni vor merge \u00eensa, \u00een perioada interbelica, p\u00e2na la a-i atribui paternitatea conceptului de modernism lui Baudelaire (care, \u00een ultracitatul \u201eLe Peintre de la vie moderne\u201c invocase doar \u201eLa modernit\u00e9\u201c, iar \u00een \u201eSalon de 1846\u201c si \u201eSalon de 1859\u201c \u2013 doar \u201ela vie moderne\u201c, \u201el\u2019artiste moderne\u201c sau \u201ele public moderne\u201c), cum face Al. Philippide, \u00een articolul \u201eModernismul\u201c (1929), si la a modifica, \u00een traducerea rom\u00e2neasca, titlul articolului lui Thibaudet \u201eDiscussion sur le Moderne\u201c \u00een \u201eDiscutii asupra modernismului\u201c (v. Constantin Stelian, \u201eCu privire la modernism. Schita pentru un studiu\u201c, 1942, apud \u201eModernismul literar rom\u00e2nesc\u201c, cuv\u00e2nt introductiv, selectia, \u00eengrijirea textelor si cronologie de Gabriela Omat, Editura Institutului Cultural Rom\u00e2n, 2008, vol. II).
\nPrin urmare, daca se pot formula unele \u00eendoieli \u00een privinta conceptului rom\u00e2nesc de modernism din prima jumatate a secolului al XX-lea, ele nu pot tine de realitatea sau de calitatea definirii sale (i.e. de conformitatea cu doxa metaliterara postbelica), ci doar de identificarea precisa a\u00a0 filierelor externe si\/ sau interne ale adoptarii si elaborarii sale. Important este ca acest concept exista \u00een arhiva criticii si istoriei literare interbelice rom\u00e2nesti, \u00een solide abordari teoretice si doctrinare, nu doar \u00een regim publicistic. \u00cen aceste conditii, a-l obliga la examen \u00een fata unor metanaratiuni recuperatoare \u2013 obligate sa instituie post factum quidditatea unui curent neasumat ca atare de catre literaturile spre care e trimis sa refere \u2013 pare un gest de \u201esincronizare\u201c spasmodica, un tic al discursului cultural rom\u00e2nesc, obisnuit sa graviteze la marginea paradisului ideilor si neatent la ceea ce, \u00eentr-un articol anterior privind acelasi modernism rom\u00e2nesc via modernismul francez fictiv \u2013 numisem \u201ederiva reperelor\u201c.
\nPe de alta parte, un posibil motiv pentru care ghidurile si istoriile colective straine, de data recenta, conchid aproape la unison ca termenul modernism nu se regaseste \u00een metaliteratura franceza, italiana, germana, anglo-americana de dinainte de 1940 cu o frecventa care sa faca proba unui concept asumat (desi, iarasi, nu se poate demonstra nici ca termenul e inexistent) vine si din faptul ca \u201emodernismul\u201c va fi aparut, posibil, \u00een varii ocurente, dar, ne\u00eenregistrat sistematic \u00een titluri de volume, publicatii sau grupari, nu a fost retinut de istoria literara (o dovada ca \u201emodernismul\u201c \u2013 chiar cu ghilimelele peiorativizante \u2013 nu era o vorba inexistenta \u00een Franta anilor 1920, este chiar polemica lui Albert Thibaudet cu Gonzague Truc, din \u201eDiscussion sur le Moderne\u201c). Nici \u201eIstoriile\u201c lui Lovinescu nu-l contin \u00een titlu \u2013 ca atare, o privire superficial informata ca aceea a lui P\u00e9ter Krasztev din volumul \u00eent\u00e2i al \u201eHistory of the Literary Cultures of East-Central Europe\u201c (editori Marcel Cornis-Pope & John Neubauer, John Benjamins Publishing Company, 2004) e gata sa afirme ca, spre deosebire de literaturile central si sud-europene, unde discutia despre modernism trimite spre grupari si reviste fondate \u00een jurul anului 1900 si chiar mai t\u00e2rziu, \u00een Rom\u00e2nia, \u201emodernismul\u201c intra odata cu descinderea lui Maiorescu pe scena literara rom\u00e2neasca, la 1865 (!) (desi mai adecvata \u00een termeni de modernitate, Krasztev \u00eencepe, literal, discutia despre \u201emodernismul\u201c rom\u00e2nesc cu Maiorescu: \u201eIn Romania, Modernism arrived in a different way \u2026\u201c, op. cit., p. 338 sq.), pe temeiul decodarii titulaturii \u201eJunimea\u201c printr-o miscare de tip novist, viitorist (desi recunoscuta drept conservatoare!), \u00een genul unora slavofone aparute trei decenii mai t\u00e2rziu, \u00een plin post-simbolism \u2013 fara a pomeni, \u00een schimb, o iota despre Lovinescu, mai \u201econtemporan\u201c dec\u00e2t criticul de la \u201eJunimea\u201c cu multe dintre referintele \u201emoderniste\u201c sud si central-europene vehiculate de Krasztev \u00een studiul sau. La fel de bine s-ar putea \u00eensa argumenta, de la o distanta suficienta si prin colportarea unor informatii nu de prima m\u00e2na, ca Maiorescu a pregatit futurismul prin ideea demontarii institutiilor \u201efara fond\u201c ca Academia, Universitatea, Teatrul, Scoala de bele-arte s.a.<\/p>\n

Acestea fiind zise, se pune \u00eentrebarea: daca trauma lipsei conceptului de modernism e plauzibil a se cere analizata si tratata \u00een istoriografia franceza actuala, cum altfel \u2013 daca nu trauma autoprovocata \u2013 se poate califica \u00eencercarea istoriografului rom\u00e2n I.B. Lefter de a \u201erecupera\u201c modernitatea, i.e. modernismul literar rom\u00e2nesc, \u00een \u201eRecapitularea modernitatii\u201c (2000) via conceptul integrator de modernism al unui Hugo Friedrich, \u00een conditiile \u00een care istoria literara rom\u00e2neasca nu a \u00eenregistrat modernismul doar sporadic, ci doctrinar, teoretic si istoric, prin Lovinescu si prin criticii contemporani si succesori ai sai? Spre deosebire de penuria franceza sau italiana, avem totusi cel putin trei istorii literare (Lovinescu si Calinescu) care exploateaza, \u00eenainte de finele celui de-al Doilea Razboi, conceptul de modernism!
\nIdeea de a impune modernismului rom\u00e2nesc interbelic diktatul modernismului postbelic (de tip Hugo Friedrich sau de orice alt tip) seamana mai mult cu deformarea unei realitati istorice, certificate documentar, dupa tiparul unei fictiuni a posteriori \u00eengrasate, p\u00e2na la iluzia soliditatii absolute, decenii la r\u00e2nd dupa consumarea faptului, prin sedimentele contributiilor stiintifice bazate pe citari \u00een bucla din clasicii metaliteraturii postbelice, si nu pe defrisarea editiilor si a publicisticii din epoca avuta \u00een vedere. Macar \u00een cazul conceptului de modernism literar, frustrarea noastra, legitima \u00een situatii \u00een care ne-am dovedit retardatari, se dovedeste net deplasata; mai degraba dec\u00e2t I.B. Lefter, avea Ion Vinea dreptate sa considere modernismul rom\u00e2nesc \u2013 prin Br\u00e2ncusi, Marcel Iancu si Tzara \u2013 singurul nostru produs \u201ede EXPORT\u201c (v. \u201eModernism si traditie\u201c, 1924). Si, daca asupra literaturii\/ autorilor rom\u00e2ni calificati, acum si atunci, drept modernisti, exista \u00eenca \u00eendoieli si controverse raportat la ce se considera astazi a fi (fost) modernismul, prin Lovinescu \u2013 avem, ca ne place sau nu stilistica lui, un cert concept critico-istoric de modernism.<\/p>\n

O \u201etrauma\u201c indusa probabil de presiunea metaliteraturii postbelice de sursa \u00eendeosebi anglo-saxona, de trendul favorizarii monismelor globalizante, care tind spre unificarea lexicologica si conceptuala (un exemplu: conceptul de World literature, obtinut \u00een descendenta goetheanului Weltliteratur), dar a caror utilitate practica \u00een cercetare o contestase cu multa pertinenta Ren\u00e9 Wellek cu patru decenii \u00een urma, \u00een \u201eTermenul si conceptul de simbolism \u00een istoria literara\u201c (1969). Si, \u00een fond, o \u201etrauma\u201c justificata, chiar la nivel vest-european, doar partial, c\u00e2ta vreme termenul \u201emodernism\u201c si calificarea generica de Modern, \u00een sensul de curent post-romantic sau, mai precis, post-simbolist, au circulat, desi sporadic, \u00een prima jumatate a secolului XX, at\u00e2t \u00een Franta si Germania, cum am aratat \u00een episoadele anterioare, c\u00e2t si \u00een critica si \u00een istoria literara din tarile slavofone (Cehia, Polonia, Rusia pre-sovietica, apud Wellek, op.\u00a0 cit.) si \u2013 dincolo de orice dubiu \u2013 \u00een Rom\u00e2nia.
\nAcest trend al cercetarii literare actuale va fi av\u00e2nd, ne\u00eendoielnic, meritele sale, dar si nemeritul stimularii unei poliloghii a consensului vicios, \u00een care o solutie de tipul definirii modernismului drept\u2026 perioada de dinaintea postmodernismului a putut fi emisa si \u00eenregistrata cu tot aplombul unei dictii stiintifice serioase.<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

Sursele conceptului rom\u00e2nesc de modernism \u2013 concluzii   Asa cum am aratat \u00een foiletonul \u201eSursele modernismului rom\u00e2nesc\u201c (\u201eModernismul \u00een critica occidentala ante\u2013 si interbelica\u201c, \u201eCultura\u201c, 18 iulie a.c.; \u201eModernismul prelovinescian\u201c, \u201eCultura\u201c, 25 iulie a.c. si \u201eModernismul \u00een conceptia lui E. Lovinescu\u201c, \u201eCultura\u201c, 1 august a.c.), aparitia si fixarea conceptului de modernism \u00een metaliteratura rom\u00e2neasca a… Cite\u0219te mai mult »Modernismul \u2013 document si fantasma<\/span><\/a><\/p>\n","protected":false},"author":3,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"neve_meta_sidebar":"","neve_meta_container":"","neve_meta_enable_content_width":"","neve_meta_content_width":0,"neve_meta_title_alignment":"","neve_meta_author_avatar":"","neve_post_elements_order":"","neve_meta_disable_header":"","neve_meta_disable_footer":"","neve_meta_disable_title":"","jetpack_post_was_ever_published":false,"_jetpack_newsletter_access":"","_jetpack_dont_email_post_to_subs":false,"_jetpack_newsletter_tier_id":0,"_jetpack_memberships_contains_paywalled_content":false,"_jetpack_memberships_contains_paid_content":false,"footnotes":"","jetpack_publicize_message":"","jetpack_publicize_feature_enabled":true,"jetpack_social_post_already_shared":true,"jetpack_social_options":{"image_generator_settings":{"template":"highway","default_image_id":0,"font":"","enabled":false},"version":2}},"categories":[8],"tags":[9109,9108],"class_list":["post-16252","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-cultura-literara","tag-modernismul-romanesc","tag-sursele-conceptului-de-modernism"],"views":1691,"jetpack_publicize_connections":[],"jetpack_featured_media_url":"","jetpack_sharing_enabled":true,"jetpack-related-posts":[],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/16252","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/users\/3"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=16252"}],"version-history":[{"count":0,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/16252\/revisions"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=16252"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=16252"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=16252"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}