{"id":16238,"date":"2013-08-08T14:49:26","date_gmt":"2013-08-08T12:49:26","guid":{"rendered":"http:\/\/revistacultura.ro\/nou\/?p=16238"},"modified":"2013-08-08T14:49:26","modified_gmt":"2013-08-08T12:49:26","slug":"scoala-de-vara-fenomenul-pitesti-jurnal","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/scoala-de-vara-fenomenul-pitesti-jurnal\/","title":{"rendered":"Scoala de vara \u201eFenomenul Pitesti\u201c: jurnal"},"content":{"rendered":"

\u00centre 22 si 26 iulie, la Pitesti, comunismul a fost \u00eentors pe toate fetele. Aici s-a desfasurat Scoala de vara \u201eFenomenul Pitesti\u201c, care a adus alaturi tineri preocupati de trecutul recent si organizatori (si acestia la fel de tineri), ale caror standarde exigente au condus la rezultate ireprosabile. \u00cent\u00e2lnirea este un produs al Centrului de Studii \u00een Istorie Contemporana. Ajunsa la cea de-a doua editie, manifestarea are ca principal obiectiv aducerea \u00een atentia opiniei publice a experimentului carceral \u201ePitesti\u201c. \u00cen ciuda dezinteresului aproape generalizat fata de acest fenomen istoric \u00eengrozitor, invitatii au dovedit o implicare activa. Alaturi de Centrul de Studii \u00een Istorie Contemporana, cei care au facut posibil confortul fizic si intelectual al participantilor au fost Fundatia Sfintii \u00cenchisorilor, Grupul Filos, platforma on-line www.fenomenulpitesti.ro, Fundatia Konrad Adenauer Rom\u00e2nia, Centrul de Cultura \u201eBratianu\u201c, Centrul Cultural Mioveni, Biblioteca Judeteana \u201eDinicu Golescu\u201c (Pitesti) si Radio Guerilla. Prin sprijinul acordat, cele cinci zile petrecute \u00een resedinta judetului Arges au fost si o vacanta cu numeroase beneficii culturale.<\/strong><\/em>
\nProgramul propriu-zis a \u00eenceput marti, 23 iulie, prima seara petrecuta la Hotel Victoria din Pitesti (cazarea aici a fost printre primele semne ale unui eveniment la cote ridicate) fiind dedicata cunoasterii reciproce \u00eentre cei 15 participanti si organizatori: Alin Muresan \u2013 presedinte al centrului, Alina Urs, Ana Teodorescu si Ionut Trandafirescu. Tot ca preambul, marti dimineata a avut loc, la Consiliul Judetean Arges, deschiderea oficiala evenimentului, unde au participat si voluntarii Scolii (participanti la editia precedenta) si reprezentanti ai Fundatiei Konrad Adenauer. Activitatile au fost \u00eempartite \u00een trei categorii, dispuse alternativ de-a lungul celor patru zile: vizite la fostele \u00eenchisori comuniste, conferinte si seminare. Foarte importante pentru toate acestea au fost \u00eentretinerea unui dialog \u00eentre cursanti si invitati, permisiunea si chiar \u00eendemnul repetat de a pune \u00eentrebari, de a solicita explicatii sau de a-si lansa propriul punct de vedere, fapt care a dinamizat \u00eent\u00e2lnirile.
\nTeroarea povestita la fata locului<\/strong>
\nPrima vizita a \u00eenceput \u00een forta, la fostul penitenciar Pitesti, unde a avut loc procesul de reeducare a studentilor \u201ereactionari\u201c, condus de Eugen Turcanu, \u00eentre 1949 si 1951. Astazi, doar o parte a cladirii se mai pastreaza \u00een conditiile din anii ’50, afl\u00e2ndu-se, din 2010, \u00een patrimoniul Fundatiei Sfintii \u00cenchisorilor. Vizita a cuprins celule, camera de izolare si camera 4-Spital, \u00eencaperea unde au avut loc teribilele cazuri uneltite si aplicate de Turcanu si detinutii transformati \u00een agresori. Vizita a fost cu at\u00e2t mai emotionanta, cu c\u00e2t alaturi de noi s-a aflat Constantin \u201eTache\u201c Rodas, victima a supliciilor de atunci. Amintirile si emotiile domnului Rodas au devenit vizibile c\u00e2nd \u00eei reveneau \u00een minte atrocitatile la care a fost supus chiar \u00een aceleasi camere prin care treceam. La final, s-a oficiat o slujba de pomenire a detinutilor decedati aici, tinuta \u00een camera 4-Spital. Profunzimea trairii lui Tache Rodas pe durata ritualului a \u00eensemnat o dovada clara a rezistentei prin credinta, a faptului ca studentii maltratati si batjocoriti la Pitesti si \u00een alte locuri au gasit taria de a suporta agresiunile si presiunile unui sistem criminal datorit\u00e3 credintei \u00een Dumnezeu.
\nO experienta asemanatoare am trait \u00een ultima zi (26 iulie), c\u00e2nd a fost programata vizita la fostul penitenciar Jilava, alaturi de alti doi supravietuitori ai sistemului carceral, Demostene Andronescu si Vasile Jaques Iamandi. Dupa ce am trecut de privirile suspicioase ale celor ce asteptau sa intre sa-i vada pe actualii prizonieri ai \u00eenchisorii (ne-ar fi luat la rost pentru ca intram \u00een fata, dar s-au lamurit, prin tehnica telefonului fara fir, ca suntem cu alte treburi, eventual veniti \u201epentru interviu\u201c), am intrat \u00een curte si, trec\u00e2nd prin dreptul cladirilor astazi \u00een folosinta, pe sub privirile celor scosi la munci agricole si de \u00eentretinere, am ajuns la Fortul 13 \u2013 spatiul folosit \u00een anii comunismului mai ales ca loc de tranzit pentru intelectualii ce urmau sa fie repartizati \u00een \u00eenchisorile din tara. Ca si Pitestiul, Jilava pastreaza foarte mult din felul cum arata \u00een trecut (cauza fiind si lipsa fondurilor de \u00eentretinere si reconditionare), astfel ca efectul contactului a fost puternic. Domnii Andronescu si Iamandi ne-au povestit care erau conditiile \u00een anii ’50 si care era programul detinutilor. Si pentru dumnealor relatia cu divinitatea a fost salvatoare, insist\u00e2nd sa acordam c\u00e2teva minute unor rugaciuni de iertare si multumire.
\nDespre comunism la conacul Bratienilor<\/strong>
\nA doua serie de evenimente a constat din conferintele sustinute pe teme legate de comunismul rom\u00e2nesc. Acestea au avut loc la Vila Florica, fosta resedinta a familiei Bratianu, administrata de Centrul de Cultura \u201eBratianu\u201c. Prima prelegere a fost tinuta de Alin Muresan, care ne-a vorbit despre ce a \u00eensemnat Fenomenul Pitesti \u00een economia planului comunist si care au fost personajele principale ale acestui experiment. Doua idei centrale ale tezei lui Alin Muresan privesc o problematica terminologica; \u00eentruc\u00e2t cei care ajungeau sa-si tortureze propriii colegi de celula erau constr\u00e2nsi prin metode criminale sa faca acest lucru, el prefera sa nu-i numeasca \u201etortionari\u201c, ci \u201eagresori\u201c; de asemenea, a nuantat termenul de \u201ereeducare\u201c, consider\u00e2nd ca nu e pertinent \u00eentrebuintat, de vreme ce la Pitesti s-a dorit eliminarea tuturor valorilor detinutilor, fara a le \u00eenlocui cu un alt sistem axiologic, ci doar aduc\u00e2ndu-i la nivelul unor instrumente de pedeapsa si propaganda. A doua conferinta a avut loc \u00een aceeasi zi, miercuri, fiind sustinuta de Adrian Nicolae Petcu, consilier CNSAS. Specialist \u00een istoria Bisericii Ortodoxe Rom\u00e2ne \u00een perioada comunismului, Adrian Petcu a vorbit despre statutul BOR \u00een perioada postbelica, aduc\u00e2nd informatii despre dispozitiile P.M.R. cu privire la educatia teologica si exercitarea serviciului liturgic si despre negocierile care au existat \u00eentre ierarhi si liderii comunisti.
\nJoi, 25 iulie, au fost programate alte trei prelegeri, \u00een aceeasi crama a Vilei Florica. Primul lector a fost Constantin Vasilescu, istoric si cercetator \u00een cadrul IICCMER si al CSIC. Discutia propusa de acesta a vizat rezistenta armata anticomunista din Rom\u00e2nia, concentr\u00e2ndu-si atentia asupra miscarii de pe versantul sudic al Fagarasului si asupra liderilor acesteia, Gheorghe Arsenescu si fratii Arnautoiu. Prezent\u00e2ndu-ne obiectivele grupului, formele de represiune ale Securitatii si defensiva partizanilor, Constantin Vasilescu a sustinut existenta unei rezistente efective, demont\u00e2nd teoriile despre pasivitatea totala a rom\u00e2nilor la instalarea comunismului. A doua prelegere a penultimei zile a Scolii a apartinut lui George Ardeleanu, profesor la Facultatea de Litere a Universitatii din Bucuresti. \u00cen centrul acestei conferinte s-a aflat procesul Noica-Pillat, un subiect pe care George Ardeleanu \u00eel pune \u00een discutie si \u00een cadrul cursului optional despre Gulag tinut la Litere. \u00cen crama de la Florica a descris etapele arestarilor membrilor grupurilor Noica si Pillat, desfasurarea procesului si a comentat pasaje semnificative din \u201eJurnalul fericirii\u201c, cartea lui Steinhardt care sta ca marturie singulara despre procesul lotului. Vadim Guzun (cercetator si diplomat \u00een Ministerul Afacerilor Externe) a fost cel care, \u00een cadrul ultimei conferinte, a vorbit despre refugiul rom\u00e2nilor din Transnistria ca forma de rezistenta anticomunista. Dupa ce a contextualizat fenomenul refugiului din spatiul rusesc \u00een anii ce au precedat si urmat cel de-al Doilea Razboi Mondial, Vadim Guzun a prezentat si comentat relatiile care s-au stabilit \u00eentre institutiile rom\u00e2nesti si refugiati si felul \u00een care acestia din urma au fost integrati social dupa ce fugisera de represiunile sovietice.
\nInvitatie la nuante<\/strong>
\nO parte foarte importanta si, poate, cea mai incitanta a Scolii de vara a fost reprezentata de seminariile pe care Alina Urs si Alin Muresan le-au tinut \u00een doua dintre serile petrecute la Hotel Victoria. Alina Urs a plecat de la o premisa putin obisnuita \u00een discursurile despre comunism, propun\u00e2nd posibilitatea de justificare si empatizare cu doctrina socialista. Dupa o scurta prezentare a ideologiei comuniste pornind de la manifestele scrise de Marx si Engels, ni s-a propus o dezbatere, \u00een cadrul careia, prin schimbare de roluri, trebuia sa argumentam pro si contra crimele comise de regimul comunist european. Cum argumente plauzibile au fost aduse si de o parte si de alta, concluzia seminarului a privit relativitatea necesara atunci c\u00e2nd se discuta despre comunism si evitarea dihotomiilor reductioniste. Pe aceeasi idee a mers si seminarul lui Alin Muresan, care ne-a propus un joc de imaginatie: pun\u00e2ndu-ne \u00een pielea unor studenti din anii ’50, am fost \u00eentrebati cum am fi reactionat \u00een anumite situatii critice. Cei carora le experimentam conditia s-au dovedit a fi dintre cei care devenisera colaboratori ai Securitatii sau agresori, dar care ajunsesera \u00een aceste ipostaze dupa trasee pline de teroare. Din nou, judecata lipsita de nuante se dovedea neproductiva, \u00eendemnul conducatorului de seminar fiind la o studiere \u00een detaliu a cazurilor carora li se ofera un verdict.
\nLa Pitesti, ca \u00een vacanta<\/strong>
\nCa activitati bonus, cursantii au participat la lansarea cartii lui Mihai Buracu (fost detinut politic), \u201eEu sunt scribul…\u201c \u2013 \u00een prezenta fiicei acestuia, Mihaela Ciobotea \u2013 si au vizionat filmul \u201eDemascarea\u201c, un documentar despre experimentul de la Pitesti, realizat de Alin Muresan si Nicolae Margineanu. Daca \u00een cele de mai sus se observa calitatea superioara a mediului intelectual creat la Scoala de vara \u201eFenomenul Pitesti\u201c, \u00een aceleasi coordonate se \u00eenscriu si conditiile materiale oferite participantilor. Astfel, transportul, cazarea si masa ireprosabile au creat un context confortabil, facilit\u00e2nd interactiunile dintre participanti si invitati. Interesul organizatorilor pentru buna desfasurare a activitatilor, focalizarea lor pe cursanti si pe posibilitatea acestora de integrare si cunoastere aprofundata a celor discutate, \u00eendemnul la dialog, \u00eent\u00e2lnirile pe care le-au mediat au probat profesionalismul si placerea cu care lucreaza pentru propagarea unor informatii si valori-reper ale istoriei recente. Astfel, Scoala de vara a fost un succes.<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

\u00centre 22 si 26 iulie, la Pitesti, comunismul a fost \u00eentors pe toate fetele. Aici s-a desfasurat Scoala de vara \u201eFenomenul Pitesti\u201c, care a adus alaturi tineri preocupati de trecutul recent si organizatori (si acestia la fel de tineri), ale caror standarde exigente au condus la rezultate ireprosabile. \u00cent\u00e2lnirea este un produs al Centrului de… Cite\u0219te mai mult »Scoala de vara \u201eFenomenul Pitesti\u201c: jurnal<\/span><\/a><\/p>\n","protected":false},"author":3,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"neve_meta_sidebar":"","neve_meta_container":"","neve_meta_enable_content_width":"","neve_meta_content_width":0,"neve_meta_title_alignment":"","neve_meta_author_avatar":"","neve_post_elements_order":"","neve_meta_disable_header":"","neve_meta_disable_footer":"","neve_meta_disable_title":"","jetpack_post_was_ever_published":false,"_jetpack_newsletter_access":"","_jetpack_dont_email_post_to_subs":false,"_jetpack_newsletter_tier_id":0,"_jetpack_memberships_contains_paywalled_content":false,"_jetpack_memberships_contains_paid_content":false,"footnotes":"","jetpack_publicize_message":"","jetpack_publicize_feature_enabled":true,"jetpack_social_post_already_shared":true,"jetpack_social_options":{"image_generator_settings":{"template":"highway","default_image_id":0,"font":"","enabled":false},"version":2}},"categories":[3],"tags":[9100,9099,9101],"class_list":["post-16238","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-politica","tag-fenomenul-pitesti","tag-centrul-de-studii-in-istorie-contemporana","tag-scoala-de-vara"],"views":2182,"jetpack_publicize_connections":[],"jetpack_featured_media_url":"","jetpack_sharing_enabled":true,"jetpack-related-posts":[],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/16238","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/users\/3"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=16238"}],"version-history":[{"count":0,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/16238\/revisions"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=16238"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=16238"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=16238"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}