{"id":16236,"date":"2013-08-08T14:47:24","date_gmt":"2013-08-08T12:47:24","guid":{"rendered":"http:\/\/revistacultura.ro\/nou\/?p=16236"},"modified":"2013-08-08T14:47:24","modified_gmt":"2013-08-08T12:47:24","slug":"chemari-apeluri-somatii","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/chemari-apeluri-somatii\/","title":{"rendered":"Chemari, apeluri, somatii"},"content":{"rendered":"<p><em><strong>Se pare ca \u00een fascinantii ani pe care-i traim, tot individul cu harul din ce \u00een ce mai rar al responsabilitatii sociale si politice si toate asociatiile si gruparile cu interese strict particulare numite si organizatii non-guvernamentale sau societate civila resimt la un moment dat nevoia presanta de a lansa o chemare.<\/strong> <\/em><br \/>\nUn apel menit sa excite, sa mobilizeze, sa invite, sa convoace, sa exhorte \u00eentelegere si sprijin \u00een favoarea unei cauze, a unor principii, a unui ideal sau, cel mai adesea, pentru o toleranta suplimentara sau o actiune de genul celor puse la cale de femeiustile care tin sa-si arate s\u00e2nii. Fenomenul nu e specific Rom\u00e2niei, dar a fost bine\u00eenteles adaptat cu succes la particularitatile noastre istorice si actuale. \u00centreaga planeta mai mult sau mai putin dedulcita la democratia liberala \u00eel cunoaste, \u00eel \u00eencurajeaza, \u00eel ia \u00een serios, \u00eel comenteaza cu gravitatea acordata evenimentelor semnificative pentru civilizatia care deocamdata s-a impus. Rezultatele concrete sunt \u00een general nule,\u00a0 dar maniera e abila si eficienta pentru a diviza si atomiza o societate si de a compromite orice alte posibilitati de solidaritate a unei natiuni, a unui popor pentru o cauza comuna. Indivizilor din ce \u00een ce mai singuratici, miilor de asociatii si organizatii constituite \u00een functie de slabiciuni, de handicapuri, de orientari sexuale, politice sau ideologice diverse sau de griji pentru soarta calotei glaciare li se asigura \u00een consecinta conditii optime pentru a se manifesta si a acoperi prin agitatia si zgomotul pe care-l fac apelurile dusmanoase, iresponsabile, la nesupunere civica, insurectii si alte revolte care ar putea pune \u00een pericol sau subrezi ordinea capitalista stabilita.<br \/>\nC\u00e2nd aceste conditii lipsesc din motive istorice sau din precipitare, ignoranta si lejeritate \u00een instaurarea unui surogat democratic de import, asistam la ce s-a\u00a0 \u00eent\u00e2mplat si se \u00eent\u00e2mpla \u00een Egipt, \u00een Tunisia, \u00een Libia, \u00een Siria. Fara a mai reaminti de Afganistan si de Irak. C\u00e2nd conditiile exista, dar saracia si coruptia clasei dominante si a politicienilor devin insuportabile, asistam la ce s-a \u00eent\u00e2mplat \u00een Brazilia sau, mai aproape de noi, la ce se \u00eent\u00e2mpla \u00een Bulgaria. Mii de morti, sute de mii de refugiati, atacuri teroriste, destabilizari regionale, demonstratii anti-capitaliste violente, \u201ecomunitatea\u00a0 internationala\u201c (Statele Unite &amp; comp.), care-si vede date peste cap socotelile nivelarii democratice si capitaliste a planetei dupa modelul ei, e \u00eengrijorata.<br \/>\n\u00cengrijorari numeroase si de \u00eenteles \u00een vremurile de degringolada economica pe care le traim, dar de o natura mai pasnica, au si oamenii obisnuiti. Cei cu simtul civic si al responsabilitatii intacte, cei care mai cred ca se poate schimba ceva \u00een lumea de azi \u00eesi mai ies din fire. Unele din apelurile lor au at\u00e2ta candoare si prospetime, sunt at\u00e2t de bine intentionate politic, social si moral si sunt facute cu at\u00e2ta convingere ca vor contribui la linistea personala si cea a semenilor, \u00eenc\u00e2t merita sa fie luate \u00een seama fara nicio urma de prejudecata, de ironie sau de dispret. Cum este apelul adresat de un anonim exasperat Occidentului decadent, \u00een criza, cu un tineret dezorientat si fara viitor, de a lua exemplu de la Coreea de Nord unde ordinea, disciplina, moralitatea, armonia si coeziunea societatii au fost din nou demonstrate cu ocazia sarbatoririi fastuoase a 60 de ani de la armistitiul cu Coreea de Sud.<br \/>\nDiversele apeluri legate de eternizarea crizei, de somaj, de euro, de bancile salvate cu bani publici si din nou prospere ale unui Obama, Merkel, Cameron, Hollande fac parte din strategia perpetuarii cu orice pret a sistemului si sunt destinate \u00eentretinerii fictiunii ca o alta lume nu e posibila. Alte apeluri cu rasunet international sunt de-a dreptul \u00eenduiosatoare. Cum a fost apelul adresat Rusiei nu de mult de Secretarul cu Justitia al Statelor Unite de a nu-i acorda refugiu politic \u201etradatorului\u201c Snowden si de a-i \u00eenlesni \u00eentoarcerea acasa unde, promisiune solemna, nu va fi nici torturat si nici condamnat la moarte.<br \/>\n\u00cen Rom\u00e2nia, de c\u00e2nd cu sictirul lichelelor intrat \u00een istoria marunta a tranzitiei ca raspuns la o invitatie fantezista de a se cai, apelurile, chemarile, somatiile sunt \u00een mare masura privilegiul intelectualilor. Nu e deloc rau, sunt coerente, corecte gramatical, deseori patetice, aproape totdeauna motivate de interesele unui grup sau al altuia \u00een raport cu puterea politica a momentului. O gasca agresiva, galagioasa si entuziasta de activisti ai capitalismului triumfator a \u00eempins \u00een umbra, a bagatelizat de-a lungul anilor apelurile c\u00e2torva personalitati necompromise care au denuntat dramaticele consecinte ale masurilor neoliberale ce-au dus la pauperizarea tarii, la diminuarea rolului Statului, la pervertirea si decaderea sistemului de sanatate, a \u00eenvatam\u00e2ntului, a moravurilor. Impresia dominanta ram\u00e2ne totusi ca, \u00een marea lor majoritate, intelectualii au fost si sunt spectatori consensuali ai alunecarii Rom\u00e2niei si rom\u00e2nilor \u00een nefiinta identitara si somnolenta politica si sociala.<br \/>\n\u00cen vara acestui an, catastrofa anuntata de la Rosia Montana continua sa mobilizeze sporadic si anecdotic, ultimele privatizari scandaloase fac parte din cotidian si cotidianul nu inspira niciodata suficient, dezastrul de la bacalaureat nu e dec\u00e2t un dezastru printre altele, emigratia economica e privita cu indulgenta, ca efect benefic al deschiderii frontierelor si al mondializarii fericite, saracia de la o zi la alta mai mare cu un z\u00e2mbet subtire de fatalitate, asa e facuta lumea dintotdeauna si asa va fi totdeauna.<br \/>\nDerizoriul si grotescul nu sunt departe, dar nu impresioneaza. Asa \u00eenc\u00e2t berea care-l racoreste pe presedintele \u00een pantalonasi si raliurile prim-ministrului infantil nu sunt altceva dec\u00e2t distractii estivale de neamuri proaste si, \u00een plus, gratuite. De dincoace de Ocean, groparul somer si fara somn al comunismului face un apel solemn, \u00eel someaza de fapt pe autorul istoriei aproximative a literaturii rom\u00e2ne si ambasador sa se puna de-a curmezisul la UNESCO ca sa \u00eempiedice \u00eenscrierea lui Che Guevara printre personalitatile marcante ale umanitatii. \u00cen Bucuresti, \u00een sf\u00e2rsit, cineva \u00eei cheama nerabdator pe politicieni, comentatori si animatori de la ziare si televiziune sa-l plictiseasca sanatos si inteligent. De unde se poate presupune ca apelul patetic al unui poet adresat de cur\u00e2nd confratilor pentru a protesta si a se mobiliza \u00eempotriva iredentismului maghiar va ram\u00e2ne\u00a0 fara ecou.<\/p>\n<p>Suntem \u00een Rom\u00e2nia si vara nu s-a terminat.<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"<p>Se pare ca \u00een fascinantii ani pe care-i traim, tot individul cu harul din ce \u00een ce mai rar al responsabilitatii sociale si politice si toate asociatiile si gruparile cu interese strict particulare numite si organizatii non-guvernamentale sau societate civila resimt la un moment dat nevoia presanta de a lansa o chemare. Un apel menit&hellip;&nbsp;<a href=\"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/chemari-apeluri-somatii\/\" rel=\"bookmark\">Cite\u0219te mai mult &raquo;<span class=\"screen-reader-text\">Chemari, apeluri, somatii<\/span><\/a><\/p>\n","protected":false},"author":3,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"neve_meta_sidebar":"","neve_meta_container":"","neve_meta_enable_content_width":"","neve_meta_content_width":0,"neve_meta_title_alignment":"","neve_meta_author_avatar":"","neve_post_elements_order":"","neve_meta_disable_header":"","neve_meta_disable_footer":"","neve_meta_disable_title":"","jetpack_post_was_ever_published":false,"_jetpack_newsletter_access":"","_jetpack_dont_email_post_to_subs":false,"_jetpack_newsletter_tier_id":0,"_jetpack_memberships_contains_paywalled_content":false,"_jetpack_memberships_contains_paid_content":false,"footnotes":"","jetpack_publicize_message":"","jetpack_publicize_feature_enabled":true,"jetpack_social_post_already_shared":true,"jetpack_social_options":{"image_generator_settings":{"template":"highway","default_image_id":0,"font":"","enabled":false},"version":2}},"categories":[3],"tags":[9098,9097],"class_list":["post-16236","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-politica","tag-chemare-sociala","tag-responsabilitate-sociala"],"views":1192,"jetpack_publicize_connections":[],"jetpack_featured_media_url":"","jetpack_sharing_enabled":true,"jetpack-related-posts":[],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/16236","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/users\/3"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=16236"}],"version-history":[{"count":0,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/16236\/revisions"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=16236"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=16236"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=16236"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}