{"id":16214,"date":"2013-08-01T15:08:35","date_gmt":"2013-08-01T13:08:35","guid":{"rendered":"http:\/\/revistacultura.ro\/nou\/?p=16214"},"modified":"2013-08-01T15:08:35","modified_gmt":"2013-08-01T13:08:35","slug":"a-intelege-pe-ce-lume-esti","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/a-intelege-pe-ce-lume-esti\/","title":{"rendered":"A intelege pe ce lume esti"},"content":{"rendered":"<p><em><strong>Cei care spun ca e bine sa ai batr\u00e2ni la casa au perfecta dreptate. Doar ca nici cu tinerii nu esti \u00een pierdere. Daca batr\u00e2nii sunt \u00eentelepti, de multe ori aceasta \u00eentelepciune \u00eei tine pe loc. Tinerii, mai adaptabili, mai implicati \u00een prezent si mai expusi \u00een viitor, au uneori sansa de-a \u00eentelege mai repede pe ce lume sunt.<\/strong><\/em><\/p>\n<p>Lucrurile stau asa \u00een toate culturile lumii. Si \u00een toate domeniile. Lumea se schimba si noi cu ea. Ne adaptam. Sau pierim. Domnul profesor Lucian Boia \u00eesi \u00eencheie cu aceasta idee ultima carte, \u201eSf\u00e2rsitul Occidentului? Despre lumea de m\u00e2ine\u201c. Vorbeste despre trecut. Vorbeste despre prezent. Viitorul nu exista, conchide domnia sa. Sau nu ne putem \u00eenca pronunta asupra lui. Dar ca sa mergem \u00eenainte cu aceasta lume \u00een plina schimbare, va trebui sa ne adaptam.<br \/>\nAceste idei, nici macar noi, \u00eencerc sa le aplic atunci c\u00e2nd vorbesc despre diaspora. \u00cen secolul nostru, al diasporelor.<br \/>\nExista o tendinta la noi, la rom\u00e2ni, de a ne referi la emigratie ca-n \u201eTristele\u201c lui Ovidiu. De parca peste tot pe unde ne-am dus am devenit victime ale vijeliilor.<br \/>\n\u00cen primul r\u00e2nd, emigratia nu \u00eenseamna exil. Si-n exil, putini au fost, multi au ramas. Dintre exilatii pe care i-am cunoscut eu, cred ca pot sa-i numar pe degete pe cei care au fost nevoiti sa paraseasca tara cu pistolul \u00een spate.<br \/>\nCa \u00een ziua de astazi realitatea este complet alta, nu mai e cazul sa demonstrez. S-a plecat \u00een ultiumii douazeci de ani de bunavoie, cu cheia de la casa \u00een buzunar si uneori si cu masina-n curte. Ca dupa aceasta decizie au urmat zile grele, asta nu o poate nimeni nega. Doar ca \u00een majoritatea lor, oamenii au decis totusi sa nu se mai \u00eentoarca \u00een tara. \u00cen Spania, \u00een Italia, \u00een Grecia, \u00een Franta si pe unde mai sunt ei \u00een comunitati mari.<br \/>\nTara face demersuri sa pastreze cu ei raporturi bune. Ni se trimit constant echipe de dansuri populare, de parca rom\u00e2nii au plecat de-acasa sa joace geamparalele prin lume. Abunda la orice \u00eent\u00e2lnire iile si itarii trimisi din Rom\u00e2nia. Daca te uiti la comunitatea de emigranti rom\u00e2ni care urmareste \u00eensa aceste spectacole, numai \u00een itari si-n catrinte nu sunt dumnealor \u00eembracati. Ce tocuri cui! Ce telefoane mobile! Ce masini!<br \/>\nBravo lor! Cu alte cuvinte, \u00eencearca sa se aseze \u00een r\u00e2ndul lumii. Copiii emigrantilor, nascuti sau crescuti \u00een alte tari dec\u00e2t Rom\u00e2nia, sunt generatia care m\u00e2ine va schimba lumea. Asupra lor va trebui sa ne aplecam, pe ei sa-i studiem. Pe-ai nostri si pe ai celor din alte popoare, \u00een marele creuzet etnic care a devenit \u00een momentul de fata pam\u00e2ntul.<br \/>\nCopiii nostri nu mai traiesc doar alaturi de cei din poporul \u00een care au emigrat. Copiii nostri traiesc cu copiii migrantilor de pe tot globul. Cine \u00eentelege acest lucru merge \u00een pas cu lumea. Cine nu \u00eentelege, se sclifoseste ca el e european. Si de asemnea sclifositi, din pacate, comunitatile rom\u00e2nesti dau pe-afara.<br \/>\nUnele tari au facut pasi \u00eenainte \u00een acest sens. \u00centeleg adica despre ce este vorba. \u00centeleg pe ce lume sunt. Alte tari au reactii aberante, manifesta xenofobie si sovinism, fara sa priveasca macar cu ce piese se joaca \u00een momentul de fata pe tabla de sah a istoriei.<\/p>\n<p>Toate aceste g\u00e2nduri au izvor\u00e2t dintr-un sentiment de admiratie\u00a0 pentru un grup de tineri, uniti sub site-ul www. italianipiu.it. Acest \u201e piu\u201c \u00eenseamna de fapt semnul plus, din matematica si cred ca \u00eei puteti gasi si sub acest titlu. Acest \u201epiu\u201c \u00eenseamna, efectiv, sa \u00eentelegi pe ce lume te afli.<br \/>\nSite-ul, dupa cum se vede, este italian. Doar ca el schimba conceptul de-a fi italian, tocmai acum c\u00e2nd \u00een Parlament se discuta legile cetateniei. Site-ul poate fi accesat si prin www.stranieri.it. Ceea ce \u00eensemna, deci, ca italienipiu este al strainilor stabiliti \u00een Italia. Al generatiei a doua, asa cum se numeste ea \u00een sociologie.<br \/>\nCu tristete spun ca nu prea vad rom\u00e2ni printre cei de pe site, desi comunitatea noastra este extrem de mare. Sunt \u00eensa tineri de alte nationalitati, din tari de pe tot globul.<br \/>\nSi ce vor ei? Vor, \u00een primul r\u00e2nd, o noua perspectiva asupra unui cetatean strain trait, educat si&#8230; muncit \u00eentr-o tara gazda.<br \/>\nCe \u00eenseamna acest \u201epiu\u201c? Citez, fiindca merita sa luam aminte la definirea conceptului: \u201eAcest plus este o valoare, este contaminarea, punctul de vedere diferit, energia radicala si transformatoare de care tara noastra are \u00een mod absolut nevoie\u201c.<br \/>\nTara despre care vorbesc ei, sa nu \u00eentelegem gresit, e Italia. Este tara gazda. Una dintre tarile gazde. Asa cum tari gazde au devenit pentru grupurile de emigranti aproape toate tarile lumii. Ideile despre discriminare, despre rasism, despre si despre se pare ca sunt la un anumit palier al societatii, cel care va face trecerea spre viitor, de mult fumate.<br \/>\nBaietii astia \u00eentelepti au facut primul pas. Ei \u00eenteleg, dupa cum se pare, lumea, cu curaj tineresc si cu minte de batr\u00e2nei. Nu stiu c\u00e2t de multa lume \u00eei cunoaste si \u00eei apreciaza \u00een momentul de fata. Dar, \u00eentr-o zi, acest piu se va impune. E semnul timpului. Deocamdata, da de g\u00e2ndit. Pregateste constiintele. Ne face sa deschidem ochii la punctul de vedere al copiilor nostri. Si sa luam aminte.<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"<p>Cei care spun ca e bine sa ai batr\u00e2ni la casa au perfecta dreptate. Doar ca nici cu tinerii nu esti \u00een pierdere. Daca batr\u00e2nii sunt \u00eentelepti, de multe ori aceasta \u00eentelepciune \u00eei tine pe loc. Tinerii, mai adaptabili, mai implicati \u00een prezent si mai expusi \u00een viitor, au uneori sansa de-a \u00eentelege mai repede&hellip;&nbsp;<a href=\"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/a-intelege-pe-ce-lume-esti\/\" rel=\"bookmark\">Cite\u0219te mai mult &raquo;<span class=\"screen-reader-text\">A intelege pe ce lume esti<\/span><\/a><\/p>\n","protected":false},"author":3,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"neve_meta_sidebar":"","neve_meta_container":"","neve_meta_enable_content_width":"","neve_meta_content_width":0,"neve_meta_title_alignment":"","neve_meta_author_avatar":"","neve_post_elements_order":"","neve_meta_disable_header":"","neve_meta_disable_footer":"","neve_meta_disable_title":"","footnotes":""},"categories":[1],"tags":[9089],"class_list":["post-16214","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-mozaic","tag-profesor-lucian-boia"],"views":1541,"jetpack_featured_media_url":"","_links":{"self":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/16214","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/users\/3"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=16214"}],"version-history":[{"count":0,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/16214\/revisions"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=16214"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=16214"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=16214"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}