{"id":16191,"date":"2013-08-01T14:48:12","date_gmt":"2013-08-01T12:48:12","guid":{"rendered":"http:\/\/revistacultura.ro\/nou\/?p=16191"},"modified":"2013-08-01T15:34:52","modified_gmt":"2013-08-01T13:34:52","slug":"hruciov-gheorghiu-dej-si-tezaurul-romaniei-de-la-moscova-ii-anii-1955-1956","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/hruciov-gheorghiu-dej-si-tezaurul-romaniei-de-la-moscova-ii-anii-1955-1956\/","title":{"rendered":"Hrusciov, Gheorghiu-Dej si Tezaurul Romaniei de la Moscova (II). Anii 1955-1956"},"content":{"rendered":"

Reactia liderilor PMR, a prim secretarului CC Gheorghiu-Dej, fata de scrisoarea primita de la N. Hrusciov este edificatoare. Nu dispunem de stenograme ale discutiilor, declaratiilor etc., ci doar de decizii ale membrilor Biroului Politic al CC si comunicari referitoare la alcatuirea delegatiei Rom\u00e2niei de preluare, de la Moscova, a obiectelor indicate \u00een scrisoarea lui Hrusciov.
\nSe pare ca liderii RPR au staruit pe l\u00e2nga noua conducere sovietica, N.S. Hrusciov, Bulganin, Mikoian, Grom\u00eeko, sa accepte returnarea integrala a Tezaurului Rom\u00e2niei, \u00een conformitate cu \u201eInventarul\u201c existent at\u00e2t la Bucuresti, c\u00e2t si la Moscova, astfel \u00eencheindu-se unul din vechile diferende rom\u00e2no-sovietice. O \u00eentelegere oficiala convenita \u00eentre guvernele si Parlamentele celor doua tari ar fi urmat sa fie parafata si comunicata public, printr-un act semnat de sefii celor doua guverne, la Moscova, \u00een vara lui 1956.
\nDin actele din arhive si din informatiile primite \u00een toamna lui 1956 de la Miron Constantinescu si Al. B\u00e2rladeanu reiese ca Gheorghiu-Dej si E. Bodnaras au \u00eencercat sa-i convinga pe Hrusciov si Mikoian ca Biroul Politic al PCUS sa aprobe restituirea \u00eentregului tezaur rom\u00e2nesc, av\u00e2nd \u00een vedere ca RPR era obligata, \u00een acei ani, de foruri internationale si tari Occidentale (Anglia, Franta, SUA, Elvetia, Suedia, Canada, Italia s.a.) sa \u00eenceapa achitarea datoriilor istorice ale Rom\u00e2niei, datorii de razboi prevazute \u00een Tratatele de Pace din 1946-1947, dar si despagubiri datorate \u00een urma nationalizarii etc. Sperante \u00eentr-o atitudine de \u00eentelegere binevoitoare din partea liderilor sovietici se observa si \u00een deciziile luate de Biroul Politic al CC, \u00een sedinta din 3 iulie 1956, c\u00e2nd s-a \u00eencheiat \u201eProtocolul 25\u201c, \u201ecu privire la componenta delegatiei ce va pleca la Moscova pentru a primi obiectele de arta pe care Consiliul de Ministri al URSS a hotar\u00e2t sa le transfere guvernului RPR (Arhivele Nationale ale Rom\u00e2niei, Fond CC al PCR, Cancelarie, dosar 71\/1956, f. 2-12).
\nNu s-au pastrat stenogramele discutiilor \u00een jurul \u201eprotocolului\u201c, ci doar deciziile adoptate de conducerea PMR, pe care le reproducem, deoarece atesta solutii pentru doua posibile situatii create de Partea Sovietica.
\n\u201e\u00cen urma discutiilor, Biroul Politic al CC al PMR stabileste doua variante privind componenta delegatiei care va pleca la Moscova pentru a primi obiectele de arta.
\na) Delegatia sa fie condusa de tov. Chivu Stoica, presedintele Consiliului de Ministri.
\nb) Delegatia sa fie condusa de tov. Miron Constantinescu, prim-vicepresedinte al Consiliului de Ministri.
\nS-a stabilit ca din delegatie sa faca parte tov. Grigore Preoteasa, Constanta Craciun, Mihail Sadoveanu si Traian Savulescu \u2013, daca le permite starea sanatatii.\u201c
\nScrisoarea lui N. Hrusciov a provocat consternarea liderilor PMR, care au insistat si au obtinut o prelungire a tratativelor \u00een vederea restituirii \u00eentregului Tezaur, inclusiv averea Bancii Nationale a Rom\u00e2niei din anul 1917. Tratativele au continuat si la \u00eenceputul lui iulie 1956, din moment ce Biroul Politic decide ca delegatia rom\u00e2na ce va pleca la Moscova sa fie condusa de seful guvernului sau principalul sau loctiitor, urm\u00e2nd ca din delegatia oficiala sa faca parte acad. Mihail Sadoveanu, vicepresedintele Prezidiului Marii Adunari Nationale si Presedintele Uniunii Scriitorilor si acad. Traian Savulescu, presedintele Academiei RPR.
\nSperantele liderilor RPR s-au lovit de opozitia membrilor Biroului Politic al PCUS si a unor ministri, care au acceptat sa restituie numai valorile artistice rom\u00e2nesti mentionate de N. Hrusciov \u00een scrisoarea trimisa lui Gheorghiu-Dej. Reactia liderului rom\u00e2n si a Biroului Politic a fost rapida, iar solutiile stabilite au avut \u00een vedere si normele juridice internationale.
\n*<\/strong>
\nLa 9 iulie 1956, am fost convocat la Palatul Victoria de Miron Constantinescu, la o sedinta. Erau prezenti: acad. Traian Savulescu, acad. Mihai Ralea, Leonte Rautu, seful Directiei de Propaganda si Cultura a CC (\u00eenfiintata la \u00eenceputul lui 1956), Constanta Craciun, ministrul Culturii si Grigore Preoteasa, ministrul Afacerilor Straine. M. Constantinescu a informat ca guvernul (?!) a primit o scrisoare din partea conducerii Uniunii Sovietice, \u00een legatura cu restituirea unor valori artistice si istorice din Tezaurul evacuat din Rom\u00e2nia \u00een Rusia, \u00een anii 1916-1917. Din discutiile purtate \u00eentre M. Constantinescu, L. Rautu si Gr. Preoteasa am \u00eenteles ca ei cunosteau documentul primit de la Moscova, \u00eensa \u00eemprejurarea nu era potrivita sa cer lamuriri\u2026 \u00cen stilul lui intempestiv, M. Constantinescu ne-a cerut parerea \u00een legatura cu alcatuirea unei delegatii care urma sa plece la Moscova, sa preia obiectele de tezaur. M. Constantinescu a sugerat \u2013 din partea conducerii partidului si guvernului \u2013 ca delegatia sa fie alcatuita din academicieni, personalitati de mare autoritate stiintifica si culturala, iar la conducerea ei este propus \u2013 a spus \u2013 tovarasul profesor Mihai Ralea si \u00een calitate de presedinte al Institutului de Relatii cu Strainatatea. (Nimeni n-a avut obiectii. Evident, \u201eProtocolul 25\u201c nu era adecvat noului context!) Constanta Craciun l-a propus pe acad. George Oprescu; L. Rautu, pe acad. Cezar Petrescu; P. Tugui, pe acad. Tudor Arghezi. Acad. Tr. Savulescu, M. Ralea si Gr. Preoteasa au sustinut ca Tudor Arghezi sa faca parte din delegatie. M. Constantinescu a fost de acord cu mentinerea autorului \u201eCuvintelor potrivite\u201c ca potential membru al delegatiei, cu precizarea ca poetul academician va trebui consultat. Presedintele Academiei, Tr. Savulescu l-a propus pe acad. A. Otetea, iar L. Rautu, pe acad. Const. Daicoviciu, de la Cluj. A intervenit acad. M. Ralea, sustin\u00e2nd ca e mai potrivita propunerea lui Tr. Savulescu, prof. Otetea fiind specialist \u00een istoria medievala si moderna. La sf\u00e2rsit, M. Constantinescu a spus ca va prezenta propunerile conducerii si, \u00een timp util, vom afla hotar\u00e2rea luata. Vice-presedintele guvernului i-a recomandat ministrului Culturii sa delege, alaturi de academicieni, ca membru \u00een delegatie, \u201eun tovaras din conducerea Ministerului Culturii\u201c, care sa nu fie membru al CC sau al Consiliului de Ministri, \u00eempreuna cu care sa alcatuiasca un colectiv tehnic de muzeografi specialisti \u00een obiecte de tezaur, critici de arta si pictori, specialisti \u00een numismatica si obiecte de cult, icoane, broderii s.a.<\/p>\n

Chemat la Dej<\/strong>
\nA doua zi, am primit un telefon de la Gheorghiu-Dej, care mi-a cerut sa merg acasa la Tudor Arghezi si sa-l \u00eentreb \u201edaca este dispus\u201c ca, \u00een zilele urmatoare, \u201esa faca parte dintr-o delegatie\u201c ce se va deplasa \u00een Uniunea Sovietica.
\nPoetul m-a primit la locuinta din B-dul Aviatorilor 70. I-am prezentat propunerea lui Dej, spun\u00e2ndu-i ca va fi convocat la conducerea guvernului. Poetul nu mi-a cerut nici o lamurire. Peste c\u00e2teva zile, ministrul de Externe, Grigore Preoteasa, mi-a vorbit despre decizia privind componenta delegatiei: acad. Mihai Ralea, seful delegatiei, acad. Andrei Otetea, acad. Tudor Arghezi, acad. George Oprescu, Const. Prisnea, prim-loctiitor al ministrului Culturii. La \u00eent\u00e2lnirea delegatiei cu Gheorghiu-Dej, Gh. Apostol, M. Constantinescu si E. Bodnaras. N-am asistat, dar am fost convocat de ministrul Culturii, \u00eenainte de plecare, sa-mi spun parerea asupra \u201egrupului de consilieri tehnici\u201c ai delegatiei. \u00cempreuna am stabilit ca factorul principal \u00een preluarea si verificarea fiecarui obiect propus de specialistii sovietici sa fie pictorul Marius Bunescu, custodele principal al Muzeului National de Arta al RPR, membru \u00een delegatie. Prof. Marius Bunescu i-a ales pe cei mai renumiti specialisti bucuresteni \u00een numismatica, icoane vechi, tesaturi, obiecte din metale pretioase, obiecte bisericesti, bijuterii vechi, pietre pretioase\u2026
\n*<\/strong>
\nPlecarea delegatiei spre Moscova a avut loc \u00een ziua de 28 iulie 1956, ora 930, din Gara Baneasa. Acad. George Oprescu \u00eenfatiseaza \u00een \u201eJurnalul de calatorie\u201c (v. \u201eJurnal de calatorie\u201c, Cartea Rusa, noiembrie 1957, pp. 55-77), cronologic, cu date concrete, cele petrecute la Moscova. Miercuri, 1 august 1956, delegatia rom\u00e2na a fost invitata la Kremlin ca sa ia cunostinta \u201ede lucrarile ce ni se \u00eenapoiau\u201c \u2013 scrie acad. G. Oprescu. Comandantul Kremlinului, gen. Vedenin si specialistii sovietici au prezentat obiectele expuse \u00een salile Palatului. Vedenin a spus ca \u201etotul fusese studiat, inventariat, c\u00e2ntarit si masurat, si ne-a comunicat \u2013 scrie G. Oprescu \u2013 detaliile cele mai exacte rezultate din aceste operatii.\u201c G. Oprescu \u00eenregistreaza datele comunicate, totalul obiectelor de predat fiind de 39.320 titluri (obiecte), numar identic cu cel comunicat \u00een scrisoarea primita de Gheorghiu-Dej. O confruntare a cifrelor prezentate de N. Hrusciov, cu cele preluate de acad. G. Oprescu, de la specialistii sovietici, la Palatul Kremlinului, arata unele diferente \u00een clasificarea si gruparea obiectelor preluate, ce merita mentionate. (Tabelul 1)<\/p>\n

Aflam, din comunicarile membrilor delegatiei, ca au solicitat specialistilor sovietici, la preluarea obiectelor si \u00een zilele anterioare, clarificari privind obiectele de valoare artistica si istorica, cele din metale pretioase etc. Mai mult, prof. G. Oprescu si pictorul Marius Bunescu n-au ezitat sa ceara informatii despre lucrarile de restaurare etc. ale unor opere de arta, inclusiv confruntari de specialitate cu restauratorii sovietici, \u00een vederea \u00eenlaturarii oricaror banuieli referitoare la autenticitatea obiectelor restaurate. Acad. G. Oprescu arata ca unele tablouri si icoane (cca 340) au fost supuse unor restaurari, ele fiind efectuate \u2013 au declarat reprezentantii sovietici \u2013 de specialisti, \u00een Atelierul de restaurari din Moscova. Echipa condusa de G. Oprescu si Marius Bunescu a solicitat sa viziteze Atelierul si sa se consulte cu specialistii sovietici asupra conditiilor lucrarilor de restaurare etc., cerere satisfacuta. Lucrarile realizate de specialistii sovietici asupra Tezaurului, mentionate \u00een scrisoarea lui Hrusciov \u2013 cercetari, restaurari, c\u00e2ntariri, inventarieri, vizionari a zeci de mii de obiecte \u2013 nu se puteau face \u00een timp scurt, ci au solicitat o activitate extinsa, pe durata a peste zece luni, convingere marturisita, la \u00eentoarcere, de G. Oprescu, M. Bunescu, A. Otetea si conducatorul delegatiei, acad. M. Ralea.
\n\u201eStralucitul tezaur\u201c<\/strong>
\nDespre desfasurarea preluarii partii din Tezaurul rom\u00e2nesc de la Moscova, ne-a lasat pagini instructive, pline de simtire si acad. Tudor Arghezi. \u00cen tableta \u201eAm intrat \u00eentr-un vast univers de miracole lamurite. Toastul rostit la Kremlin la preluarea tezaurului de arta pastrat \u00een URSS\u201c, autorul \u201eCuvintelor potrivite\u201c spunea \u00eentre altele: \u201e\u00cen 41 de ani, s-au succedat si la noi, \u00een Rom\u00e2nia, c\u00e2teva generatii, ajunse cele mai multe la maturitate. Ele nu stiau ca avem odoare, ca osemintele de aur ale veacurilor rom\u00e2nesti au existat vreodata si ca sunt\u2026 Cei care le stiau \u00eentruc\u00e2tva nu credeau ca le mai vedem. \u00cen copilarie, la v\u00e2rsta de 16 ani, acum 60 de ani, am vazut ultima oara, la Bucuresti, \u201eClosca cu puii de aur\u201c. Acum, am \u00eent\u00e2lnit-o la Kremlin.\u201c
\n\u00cen alt articol, intitulat \u201eStralucitul tezaur\u201c, Tudor Arghezi arata ca echipa de tehnicieni rom\u00e2ni, \u00een frunte cu pictorul Marius Bunescu, a desfasurat o lucrare \u201emigaloasa si delicata\u201c. \u201e\u00abInventarul\u00bb \u00een trei volume, de grosimea unui lat de palma, \u00eembracat \u00een piele cuprinde 8.623 de diviziuni. Tiparite \u00eentr-adins pentru tezaurul rom\u00e2nesc, elegantele registre pleaca odata cu avutiile de arta ale tarii la Bucuresti.\u201c (Documentele publicate arata ca sovietici au realizat cu anticipatie \u201ecele trei volume\u201c ale \u201eInventarului\u201c obiectelor ce urmau sa fie preluate de reprezentantii rom\u00e2ni.) Poetul descrie, \u00een stilul sau colorat si expresiv, cadelnite, evanghelii cu copertile ferecate \u00een aur, mitre si cuci episcopale, icoane, chivote, potire, vesminte arhieresti bogate \u00een podoabe, matasuri cusute cu aur, bijuterii etc. (Tudor Arghezi, \u201eLumea veche, lumea noua\u201c, Bucuresti, Editura Tineretului, 1958, pp. 267-272.)
\n*<\/strong>
\nToate cele 39.320 obiecte de arta rom\u00e2neasca veche si moderna, inclusiv \u201eClosca cu puii de aur\u201c au fost \u00eempachetate, sigilate \u00een lazi si introduse, \u00een prezenta reprezentantilor sovietici si rom\u00e2ni, \u00een doua vagoane mari, cu ecartament lat, plumbuite si trimise, sub paza militara, la Bucuresti, Gara Baneasa. Cinematografia si t\u00e2nara Televiziune Rom\u00e2na au \u00eenregistrat imagini si au comentat generos evenimentul, documentele video fiind elocvente (le-am vazut!), dar autoritatile contemporane le ignora, deoarece este vorba despre fapte memorabile petrecute \u00een anii \u201eobsedantului deceniu\u201c.
\nLa deschiderea a doua vagoane sigilate, \u00een statia Baneasa, care au ajuns de la Ungheni \u00eensotite de paza militara, am participat, \u00eempreuna cu colectivul coordonat de G. Oprescu si M. Bunescu. Transportarea lazilor cu obiectele de tezaur la Muzeul de Arta al RPR s-a facut sub supravegherea unei escorte militare, de fata cu toate persoanele care asistasera la \u00eencarcarea vagoanelor la Moscova. Au fost de fata si ministrii Justitiei, Culturii si Finantelor. La Muzeu, deschiderea lazilor si preluarea obiectelor conform Inventarelor \u00eensotitoare s-a efectuat de catre aceiasi specialisti care lucrasera la Kremlin, \u00eempachetasera si \u00eensotisera transportul spre Bucuresti. Martorilor oficiali mentionati, li s-au alaturat secretarii stiintifici ai Academiei, un reprezentant al Patriarhiei Ortodoxe Rom\u00e2ne si unul al Procuraturii Generale. La aceasta prelungita operatie au fost invitati guvernatorul Bancii Nationale si directorul Muzeului de Arta al RPR, pictorul H. Maxy. Tezaurul descarcat \u00een salile centrale ale Muzeului de Arta a ramas sub paza militara si nimeni, \u00een afara de persoanele implicate legal \u00een lucrari, n-a avut acces la obiectele repatriate\u2026
\nBiroul Politic a decis sa se organizeze Expozitia Tezaurului adus de la Moscova, \u00een salile Muzeului de Arta, iar guvernul a oferit Ministerului Culturii fondurile necesare. La realizarea Expozitiei \u2013 despre care Cinematografia a realizat documentare consistente \u2013 au contribuit muzeografi si istorici, inclusiv angajati ai recent \u00eenfiintatului Muzeu de Istorie a Rom\u00e2niei. Expozitia Tezaurului a st\u00e2rnit un imens interes…
\nObiectele aduse de la Kremlin au permis specialistilor rom\u00e2ni sa studieze si sa publice comentarii avizate despre istoria si valoarea artistica, inclusiv valoarea \u00een lei-aur, a fiecarui obiect sau grup de obiecte. Responsabilitatea stiintifica si-au asumat-o cercetatorii de la Institutul de Istoria Artei, sub \u00eendrumarea si conducerea acad. G. Oprescu si acad. A. Otetea.
\n\u00cen februarie 1958 apare, la Editura Academiei RPR, volumul \u201eStudii asupra tezaurului restituit de U.R.S.S.\u201c, format mare, 276 pag., cu ilustratii alb-negru si note explicative \u00een franceza si rusa. Sumarul volumului releva sistematica si probitatea cercetarii: G. Oprescu, \u201eCuv\u00e2nt \u00eenainte\u201c (pp. 9-14); O. Iliescu, \u201eNumismatica medievala si moderna a tarii noastre oglindita \u00een colectia restituita de la Moscova\u201c (pp.15-32, 15 foto); E. Dunareanu-Vulpe, \u201eTezaurele antice\u201c (pp. 33-56, 15 foto); T. Voinescu, \u201eArgintaria \u00een colectia de arta medievala din tezaur! (pp. 57-115, 54 foto); Corina Nicolescu, \u201eBroderiile din Tara Rom\u00e2neasca \u00een secolele XIV-XVIII\u201c (pp. 117-148, 32 foto); M.A. Muzicescu, \u201eBroderia din Moldova \u00een veacurile XV-XVIII\u201c (pp. 149-171, 21 foto); Dumitru Nastase, \u201eIcoanele\u201c (pp. 173-210, 30 foto); E. Lazarescu si I.R. Mircea, \u201eManuscrisele\u201c (pp. 211-232, 14 foto); G. Oprescu, \u201ePictura moderna si contemporana\u201c (pp. 233-259, 22 foto); Ion Frunzetti, \u201eGrafica moderna si contemporana\u201c (pp. 261-276, 17 foto).
\nDin \u201eCuv\u00e2nt \u00eenainte\u201c, semnat de acad. G. Oprescu, cercetatorul poate sa recepteze termenii juridici prezervati, \u00een anii 1956-1958, de autoritatile rom\u00e2ne. Acad. G. Oprescu vorbeste despre o conventie \u00eentre guvernele rom\u00e2n si sovietic, nu despre \u201eun tratat\u201c, ori \u201eo \u00eentelegere\u201c interguvernamentala; el precizeaza ca tezaurul rom\u00e2n a fost evacuat \u201e\u2026spre pastrare, p\u00e2na la finele razboiului\u201c; arata explicit: o comisie rom\u00e2neasca era apoi invitata la Moscova\u2026 \u00cen alta parte: Comisia condusa de academicianul Mihai Ralea, nu \u201ecomisia guvernamentala\u201c. Academicianul nu pomeneste despre scrisoarea lui N. Hrusciov, deoarece cei doi lideri convenisera, probabil, ca documentul sa nu fie publicat.
\nIndiscutabil, liderii PMR au \u00eent\u00e2mpinat, \u00een 1955-1956, cu anumita satisfactie propunerile cuprinse \u00een scrisoarea lui N. Hrusciov, dar n-au acceptat semnarea unui act oficial de stat, o \u00eentelegere \u00eentre guvernele rom\u00e2n si sovietic, deoarece un asemenea document ar fi \u00eensemnat recunoasterea de jure a rezolvarii definitive a situatiei Tezaurului Rom\u00e2niei depozitat spre pastrare si confiscat, \u00een anul 1918, de Rusia Sovietica. Gheorghiu-Dej si P. Groza, presedintele Republicii, au consultat \u2013 am cunoscut acest demers \u2013 pe cei mai avizati juristi rom\u00e2ni, specialisti \u00een drept international si politica externa rom\u00e2neasca din secolul XX. Sesiz\u00e2nd subtilitatile diplomatiei sovietice au hotar\u00e2t sa aleaga o cale rationala juridic si politic, acceptabila si partii sovietice, pentru a recupera valorile istorice si artistice rom\u00e2nesti pe care sovieticii erau dispusi sa le \u00eenapoieze. Desfasurarea evenimentului a fost gestionata cu rabdare si discretie diplomatica, fara incidente, \u00een conditii ce astazi surprind pe unii, care se fac a nu \u00eentelege de ce guvernul si CC al PMR nu s-au angajat, prin reprezentanti de nivel \u00eenalt, \u00eentr-o actiune oficiala de preluare a Tezaurului artistic si istoric rom\u00e2nesc de la Kremlin, nu au facut declaratii etc. \u00cen locul deplasarii unei delegatii oficiale de partid la Moscova, Dej si Groza au optat pentru o comisie (delegatie) cultural-academica si tehnica, formata din personalitati reprezentative ale stiintei si artei rom\u00e2nesti, care nu reprezenta CC al PMR. Av\u00e2nd \u00een vedere ca propunerea sovietica a fost facuta exclusiv pe linie de partid, guvernele celor doua tari nu au fost angajate juridic \u00een nici un fel. Comisia (delegatia), reprezentativa national si cultural-juridic, a preluat valorile istorice si artistice SCOASE din \u00eentregul Tezaur al Regatului Rom\u00e2niei din 1917 de catre autoritatile sovietice, \u00een anii de dupa al Doilea Razboi Mondial. Toate acestea demonstreaza realitati atestate de documente oficiale, ce exclud rastalmacirile si ignorarea faptelor istorice. Cei implicati, direct ori colateral, \u00een actiunea de preluare, de la Kremlin, a obiectelor istorice si artistice \u2013 urmata de prezentarea lor la Expozitia de la Muzeul de Arta al RPR \u2013 am fost constienti de importanta evenimentului, regret\u00e2nd ca nu s-a ajuns la o \u00eentelegere pentru aducerea \u00een tara a \u00eentregului Tezaur \u2013 Tezaurul Bancii Nationale a Rom\u00e2niei si celelalte valori evacuate \u00een 1917, cuprinse \u00een \u201eInventare\u201c. Scrisoarea lui N. Hrusciov arata ca \u00een 1956 au fost restituite numai 39.320 obiecte de valoare istorica si artistica, iar Tezaurul Bancii Nationale si alte valori evacuate \u00een 1917 au ramas \u00een pastrare la Kremlin, singurul temei fiind hotar\u00e2rea conducerii Uniunii Sovietice din anii 1955-1956.
\nLa Bucuresti se \u00eencheiase, \u00een toamna lui 1958, confruntarea inventarelor si actelor \u201ede posesiune\u201c a tuturor obiectelor, astfel ca, de fata cu ministrii Culturii si Justitiei, \u00een prezenta reprezentantilor Patriarhiei si ai \u201eComisiei Stiintifice a Monumentelor Istorice si Artistice\u201c, profesorii G. Oprescu, A. Otetea, M. Bunescu si consilierii lor au prezentat proiectul de repartizare a obiectelor aduse de la Moscova.
\nOperele de arta au ramas la Muzeul National de Arta; obiectele istorice au fost predate Muzeului National de Istorie a Rom\u00e2niei; unele icoane, carti, obiecte de cult au fost preluate de Patriarhie, pentru lacasuri din Bucuresti, Iasi si Manastirea Curtea de Arges, unde erau \u00een siguranta. Toate actele de predare-preluare au fost avizate de Tribunalul Bucuresti, care a conservat exemplare din actele oficiale pentru Arhivele Statului. Actele au fost semnate de viitorii gestionari legali ai tezaurului adus de la Moscova, proprietate a Statului. S-a elaborat o hotar\u00e2re de guvern privind monedele recuperate: ele au fost predate spre pastrare Bancii Nationale a RPR, sarcina \u00eendeplinita de acad. A. Otetea si numismatul O. Iliescu, asistati de reprezentanti ai Ministerului Finantelor.
\n* * *<\/strong>
\n\u00cen anul 1993 a aparut valoroasa lucrare \u201eTezaurul Rom\u00e2niei la Moscova. Documente (1916-1917)\u201c, selectate, ordonate si comentate de Viorica Moisiuc, Ion Calafeteanu si Const. Botoran. Coordonare si studiu introductiv de Viorica Moisiuc, Editura Globus, Bucuresti. Lucrarea reprezinta o contributie valoroasa de cercetare istorica. Remarc \u00eensa faptul istoric de necontestat, ca Tezaurul Rom\u00e2niei din 1917 a fost preluat \u00een pastrare, la Moscova, \u00een conditii politice si militare speciale, ce guvernau relatiile Regatului Rom\u00e2nia cu Rusia tarista. Rusia \u00eencheiase, \u00een 4\/17 august 1916, la Bucuresti, Tratatul de Alianta cu Regatul Rom\u00e2niei, Franta, Anglia si Italia (Antanta), document de drept international ce era \u00eensotit de \u201eCONVENTIA MILITARA SECRETA\u201c. Textul Tratatului a fost publicat integral abia \u00een 1990, dar textul \u201eConventiei Militare\u201c nu este cunoscut. Consideram aceste doua documente oficiale, de drept international, ca temeiuri politice esentiale privind plecarea Tezaurului Rom\u00e2niei, \u00een 1917, spre depozitare la Moscova. Al treilea document oficial referitor la Tezaur, singurul de luat \u00een seama, dupa al Doilea Razboi Mondial, este Scrisoarea lui N. Hrusciov, descoperita de noi \u00een arhive si publicata \u00een Dosarele Istoriei, An. VIII, nr. 6(82) 2003, p. 55 si urm., document ce nu putea fi comentat deoarece era \u00eenca necunoscut. Autoarea studiului s-a referit doar la lucrarile publicate de acad. George Oprescu, despre \u201eTezaurul Rom\u00e2niei din 1917\u201c, cu aplicare exclusiva la evenimentele traite si cunoscute de venerabilul carturar rom\u00e2n, \u00een calitate de membru al delegatiei care a preluat cele 39.320 obiecte de arta veche si moderna rom\u00e2neasca de la Kremlin. \u00cen 1990, Viorica Moisiuc a formulat unele \u00eentrebari firesti, care au primit raspuns \u00een anii urmatori, dupa ce au fost scoase la lumina doua documente ce au legatura directa cu istoria Tezaurului Rom\u00e2niei din 1917: textul original al Tratatului de Alianta a Regatului Rom\u00e2nia cu Puterile Antantei din August 1916 si textul original al scrisorii lui N. Hrusciov, liderul PCUS, catre Gheorghiu-Dej, prim secretar al CC al PMR. Iata \u00eentrebarile:<\/p>\n

1. \u201eTezaurul Bancii Nationale a Rom\u00e2niei, \u00een valoare de 314.580.456 lei-aur (?!) nu s-a \u00eentors \u00een tara, cel putin p\u00e2na \u00een 1956; s-au cerut explicatii \u00een acest sens de guvernul Rom\u00e2niei, de Comisia condusa de acad. M. Ralea, \u00een 1956, si care a fost raspunsul?\u201c
\nTratativele guvernului Rom\u00e2niei cu Sovieticii s-au desfasurat, prima data, dupa restabilirea relatiilor diplomatice, \u00een 1934, c\u00e2nd guvernul liberal Gh. Tatarescu, N. Titulescu a obtinut restituirea Arhivelor din Moldova si Tara Rom\u00e2neasca \u2013 Vechiul Regat. (Nu s-a publicat \u201eInventarul\u201c lor!) Dupa destituirea lui N. Titulescu de la Ministerul de Externe (29 aug. 1936), relatiile rom\u00e2no-sovietice au intrat \u00een criza… Tratativele s-au reluat, \u00een anii 1955-1956, \u00eentre Gheorghiu-Dej si P. Groza si conducerea Uniunii Sovietice, poststalinista, cu prim secretarul CC al PCUS, N. Hrusciov. Discutiile de la Bucuresti si Moscova au vizat \u00eentregul Tezaur al Rom\u00e2niei din 1917 \u2013 al Bancii Nationale si obiectele expediate spre depozitare la Kremlin, incluse \u00een \u201eInventare\u201c. Marturie sta hotar\u00e2rea initiala luata de Biroul Politic al PMR de a trimite la Moscova o delegatie la nivel \u00eenalt, pentru a prelua \u00eentregul Tezaur al Rom\u00e2niei \u2013 opere de arta, lingouri de aur, monede etc., pornind de la Inventarul din 1917.
\nEste limpede ca posibilitatea unei \u00eentelegeri privind restituirea \u00eentregului Tezaur din 1917 a fost blocata de conducerea de stat a URSS, astfel ca N. Hrusciov a trimis, \u00een vara lui 1956, scrisoarea catre Dej, \u00een care sunt vizate pentru restituire catre RPR, numai valorile istorice de arta aplicata, decorativa si plastica rom\u00e2neasca, ce au fost studiate si sistematizate de specialistii sovietici, examinate si SCOASE pe deplin la iveala VALORILE DE STAT din toate arhivele sovietice, inclusiv cele rom\u00e2nesti, care au fost evacuate \u00een regiuni neprimejdioase \u00een timpul Marelui Razboi pentru apararea Patriei. N. Hrusciov prezinta soarta \u00eentregului Tezaur al Rom\u00e2niei \u00een anii razboiului si arata clar faptul ca specialistii sovietici au SCOS din tezaur (din \u201eInventarul\u201c lui!) numai 39.320 opere de arta rom\u00e2neasca, pe care le grupeaza, pe domenii.
\nAcad. Tudor Arghezi \u2013 membru \u00een delegatie \u2013 arata explicit ca pictorul M. Bunescu a \u00eentocmit lucrarea \u201emigaloasa si delicata: \u00abInventarul\u00bb \u00een trei volume, de grosimea unui lat de palma, cu 8.623 de diviziuni\u201c. Aceste documente au fost tiparite \u201e\u00eentr-adins pentru tezaurul rom\u00e2nesc, elegantele registre pleaca odata cu creatiile de arta ale tarii la Bucuresti\u201c.
\nActivitatile desfasurate la Moscova, de delegatia oamenilor de cultura condusa de Mihai Ralea, arata clar mandatul dat de guvernul de la Bucuresti: sa stabileasca contactul cu reprezentantii autoritatilor si sa preia valorile istorice-artistice \u201esistematizate\u201c si \u201einventariate\u201c de specialistii sovietici, sa le \u00eempacheteze si sa le expedieze, sub paza militara, la Bucuresti. Membrii delegatiei n-au avut \u00eemputernicirea de a discuta despre soarta celorlalte valori (tezaurul BNR etc.) din Tezaurul Rom\u00e2niei pastrat la Kremlin.
\nSingurele demersuri, ce au depasit prevederile protocolului oficial, au fost solicitarile prof. G. Oprescu si Marius Bunescu de a vizita, \u00eensotiti de specialistii nostri, Atelierul moscovit de restaurari, cu scopul de a se convinge de perfecta onestitate a lucrarilor de restaurare asupra unor tablouri, icoane, carti, manuscrise, broderii.<\/p>\n

2. S-a facut, \u00een 1956, la preluare, confruntarea cu procesele verbale semnate de cele doua parti, rom\u00e2na si rusa\u2026?
\n\u00cen 1956, dupa cum s-a vazut, sovieticii au \u201escos\u201c, din \u201eInventarul\u201c \u00eentregului Tezaur al Rom\u00e2niei, cele 39.320 obiecte si, cu \u201eInventarul\u201c acestora si acte de predare-preluare, le-au pus \u00een lazi pentru a fi expediate la Bucuresti. Specialistii rom\u00e2ni au lucrat, dupa \u00eenchiderea Expozitiei Tezaurului, la confruntarea \u201eInventarului\u201c primit de la Moscova cu cel existent la Banca Nationala a RPR si un altul, deteriorat \u00eensa, existent la Arhiva speciala a Consiliului de Ministri.<\/p>\n

3. Partea din Tezaurul Rom\u00e2niei din 1917, returnata \u00een 1956, a fost pastrata, \u00een anii razboiului (1941-1945), \u00een conditii bune, din moment ce tablourile, \u201eClosca cu puii de aur\u201c, alte obiecte sensibile (tesaturi cu fir de aur, carti vechi, icoane s.a.) s-au conservat, majoritatea \u00een conditii optime, altele solicit\u00e2nd \u00eensa restaurari. \u00cen general, conditiile de conservare a valorilor istorice si artistice rom\u00e2nesti, \u00een conditiile Razboiului pentru apararea Patriei (1941-1945), fata de cele ce au urmat Primului Razboi Mondial, au ferit Tezaurul Rom\u00e2niei de eventuale distrugeri. \u00cen vara anului 1956, a fost preluat, de la Kremlin, doar Tezaurul istoric si artistic, din \u00eentregul Tezaur al Rom\u00e2niei. Valorile depozitate la Moscova \u00een 1917 \u2013 lingourile si monedele de aur, bijuteriile si alte obiecte de pret \u2013 au ramas \u00een pastrarea Uniunii Sovietice. \u00cen atari conditii, ministrul Finantelor \u2013 Aurel Vijoli \u2013 a facut o informare, la o plenara a CC, cu privire la valorile si echivalentul lor \u00een metal pretios, ramase la Moscova, documentul politic indic\u00e2nd ca diferendul rom\u00e2no-sovietic privind Tezaurul BNR si alte valori din 1917, nerecuperate, nu s-a stins.<\/p>\n

4. Acad. G. Oprescu \u2013 scrie Viorica Moisiuc \u2013 informeaza ca piesele restituite \u00een 1956 reprezinta 33 kg aur, 690 kg argint, din 93 tone aur expediate \u00een 1916\u2026, si nu se spune nimic despre obiectele ramase la Moscova\u2026
\nDelegatia rom\u00e2na, specialistii G. Oprescu, A. Otetea, M. Bunescu si corpul tehnic \u00eensotitor a primit informatiile de la reprezentantii sovietici. Datele erau cuantificate riguros de specialisti si comunicate, la Bucuresti, de N. Hrusciov. Ele se refereau exclusiv la partea de tezaur ce se hotar\u00e2se a fi \u00eenapoiata Rom\u00e2niei. \u00cen privinta obiectelor si valorilor de tezaur ramase la Moscova, mandatul delegatiei era limitat, pentru a nu irita acea parte a oficialilor sovietici care s-ar fi putut opune si \u00eenapoierii valorilor istorice si artistice din tezaur.
\n*<\/strong>
\nTratativele dintre reprezentantii Rom\u00e2niei postdecembriste si ai Federatiei Ruse, privind tezaurul, reluate dupa 1990, au sucombat \u00een ultimii opt ani. Se vorbeste despre Tezaurul Rom\u00e2niei de la Moscova, despre datorii importante ale Germaniei, mostenitoarea celui de-al Treilea Reich, catre Rom\u00e2nia, din anii celui de-al Doilea Razboi Mondial. Nimic care sa depaseasca fazele preliminare… O \u00eencercare de a pasi \u00een concret este interventia din aprilie 2013 a d-lui Isarescu, guvernatorul Bancii Nationale a Rom\u00e2niei. Domnia sa vorbeste despre Tezaurul transportat, \u00een 1917, la Moscova: \u201e\u2026continea 93,4 tone de aur (91 de tone de monede istorice de aur, care apartineau persoanelor private etc. etc.) si 2,4 tone de lingouri de aur, care apartineau Bancii Nationale a Rom\u00e2nei\u201c. Comunicarea d-lui Mugur Isarescu este importanta \u00een masura \u00een care se \u00eentemeiaza pe \u201eInventarele\u201c si procesele-verbale de predare-preluare din 1917. Semnalam d-lui Guvernator faptul ca, \u00een 1956, au fost expuse la Muzeul de Arta din Bucuresti, 33.068 monede si 2.465 medalii preluate de delegatia rom\u00e2na de la Kremlin, ceea ce ne-ar obliga sa scadem valorile respective din\u2026 cele anuntate de d-l Mugur Isarescu, daca domnia sa n-a facut-o!
\nReprezentantii Rom\u00e2niei contemporane trebuie sa cerceteze arhivele Ministerului de Finante, ale Consiliului de Ministri si Bancii Nationale, pentru clarificarea litigiilor istorice \u00een care Rom\u00e2nia este parte.
\n\u00cen aprilie 2013, guvernatorul BNR declara ca se mai pastreaza la Moscova: \u2026acte, documente, manuscrise, monede vechi, tablouri, carti rare, odoare manastiresti din Moldova si Muntenia, arhive, depozite, colectii ale multor institutii publice si particulare\u2026 (v. \u201eAurul \u00een istoria Bancilor Centrale\u201c, de Dan Constantinescu, \u201eJurnalul national\u201c, 29 aprilie 2013, p. 6).
\nAfirmatiile d-lui Mugur Isarescu nu sunt \u00eensa sustinute de marturii arhivistice, iar domnia sa nu lasa sa se \u00eenteleaga ca a evaluat evenimentul din vara lui 1956, c\u00e2nd a revenit la Bucuresti o parte a tezaurului; de asemenea, nu apare nici o referire la anii 1935-1936, c\u00e2nd au revenit \u00een tara \u201eArhivele\u201c rom\u00e2nesti exilate \u00een 1917 la Moscova. La tratative serioase, asemenea scapari ar avea un efect dezastruos. Dar este posibil ca dl Isarescu sa fi omis sa spuna ca se refera la ce a ramas de recuperat, dupa \u00eenapoierile din 1935-1936 si 1956.
\nCei care au cunoscut direct, sau au citit documentele referitoare la Tezaurul istoric si artistic adus de la Kremlin la Bucuresti, \u00een vara lui 1956, nu pot sa nu-si puna \u00eentrebarile:
\n\u2013 Oare cele 33.068 de monede aduse \u00een Bucuresti, dupa ce au fost \u201escoase\u201c (a declarat N. Hrusciov!) din Tezaurul Rom\u00e2niei de la Kremlin, fac parte din cele 91 tone de monede istorice evocate de Mugur Isarescu?!
\n\u2013 \u00cen 1956 au fost aduse la Bucuresti 1.350 de picturi, gravuri si desene (N. Hrusciov), iar acad. G. Oprescu arata ca \u00eentre ele erau 120 tablouri de Grigorescu etc. etc., vazute de zeci de mii de oameni, \u00een toamna aceluiasi an. Oare au mai ramas la Kremlin si alte tablouri?
\n\u2013 Am vazut \u00een 1956, la Expozitia Tezaurului, numeroase odoare bisericesti istorice, din Moldova si Muntenia, care l-au impresionat profund si pe acad. Tudor Arghezi. Au mai ramas alte asemenea odoare la Kremlin?
\nTratativele contemporane rom\u00e2no-ruse trebuie sa porneasca de la documentele istorice pastrate \u00een ambele capitale, nu de la reactiile liderilor politici din 1918 c\u00e2nd, necugetat si exager\u00e2nd evenimente militare conjuncturale, au respins orice tratative ruso\/sovieto-rom\u00e2ne, denunt\u00e2nd relatiile diplomatice ale Rusiei Sovietice cu Regatul Rom\u00e2nia, \u00een conditiile \u00een care, \u00een 1917-1918, Rom\u00e2nia si Rusia-Sovietica aveau o Alianta politico-militara de valoare internationala, pe care nici una dintre parti nu a denuntat-o!
\nEste nevoie de cunoasterea profunda a circumstantelor politice si militare traversate de Regatul Rom\u00e2nia-Rom\u00e2nia moderna si Rusia Sovietica-Federatia Rusa, pentru ca \u00eenca nu s-au depasit diferendele ce marcheaza, de o suta de ani, relatiile dintre cele doua state.
\n
\n<\/strong><\/p>\n

Nota: <\/strong>Istoricii Ion Calafeteanu si Cristian Popisteanu \u00eenregistreaza \u00een cartea \u201ePolitica externa a Rom\u00e2niei. Dictionar cronologic\u201c (1986), la p. 209, documentul datat \u201e31 mai 1935\u201c: \u201eGuvernul sovietic restituie guvernului rom\u00e2n o parte din bunurile depozitate la Moscova, \u00een 1916 (arhivele Statului si ale institutiilor particulare \u00een total 1.443 lazi\u201c.<\/p>\n

 <\/p>\n

Scrisoarea lui \u00a0\u00a0 \u00a0N. HruSciov<\/strong><\/p>\n

1.\u00a0 1.350 tablouri, gravuri, desene;
\n2.\u00a0 33.068 monede;
\n3.\u00a0 2.465 medalii;
\n4.\u00a0 33 kg aur;
\n5.\u00a0 690 kg argint.<\/p>\n

Comunicarea acad.\u00a0\u00a0 G. Oprescu<\/strong><\/p>\n

1.\u00a0 1.350 de picturi, gravuri si desene \u00a0\u00a0\u00a0 din care: 120 de Grigorescu, \u00a0\u00a0\u00a0 Szatmary,\u00a0 Aman, Luchian, Andreescu;<\/p>\n

2.\u00a0 35.000 monede rare;<\/p>\n

3.\u00a0 nu apar medalii;<\/p>\n

4.\u00a0 33 kg aur;<\/p>\n

5.\u00a0 690 kg argint. \u00a0\u00a0\u00a0 G. Oprescu adauga precizarile:
\n– 22,12 carate briliante;
\n– 30,03 carate rubine;
\n– 184,55 carate smarald.<\/p>\n

Deci \u00een plus 1932, probabil, obiecte preluate din cele 2.465 medalii;<\/em><\/strong><\/p><\/blockquote>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

Reactia liderilor PMR, a prim secretarului CC Gheorghiu-Dej, fata de scrisoarea primita de la N. Hrusciov este edificatoare. Nu dispunem de stenograme ale discutiilor, declaratiilor etc., ci doar de decizii ale membrilor Biroului Politic al CC si comunicari referitoare la alcatuirea delegatiei Rom\u00e2niei de preluare, de la Moscova, a obiectelor indicate \u00een scrisoarea lui Hrusciov.… Cite\u0219te mai mult »Hrusciov, Gheorghiu-Dej si Tezaurul Romaniei de la Moscova (II). Anii 1955-1956<\/span><\/a><\/p>\n","protected":false},"author":3,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"neve_meta_sidebar":"","neve_meta_container":"","neve_meta_enable_content_width":"","neve_meta_content_width":0,"neve_meta_title_alignment":"","neve_meta_author_avatar":"","neve_post_elements_order":"","neve_meta_disable_header":"","neve_meta_disable_footer":"","neve_meta_disable_title":"","jetpack_post_was_ever_published":false,"_jetpack_newsletter_access":"","_jetpack_dont_email_post_to_subs":false,"_jetpack_newsletter_tier_id":0,"_jetpack_memberships_contains_paywalled_content":false,"_jetpack_memberships_contains_paid_content":false,"footnotes":"","jetpack_publicize_message":"","jetpack_publicize_feature_enabled":true,"jetpack_social_post_already_shared":true,"jetpack_social_options":{"image_generator_settings":{"template":"highway","default_image_id":0,"font":"","enabled":false},"version":2}},"categories":[1],"tags":[9052],"class_list":["post-16191","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-mozaic","tag-tezaurul-romaniei-de-la-moscova"],"views":3475,"jetpack_publicize_connections":[],"jetpack_featured_media_url":"","jetpack_sharing_enabled":true,"jetpack-related-posts":[],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/16191","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/users\/3"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=16191"}],"version-history":[{"count":0,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/16191\/revisions"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=16191"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=16191"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=16191"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}