{"id":1618,"date":"2010-02-25T13:41:54","date_gmt":"2010-02-25T11:41:54","guid":{"rendered":"http:\/\/revistacultura.ro\/nou\/?p=1618"},"modified":"2010-02-25T13:43:08","modified_gmt":"2010-02-25T11:43:08","slug":"mecanohorror-%e2%80%9ecase-39%e2%80%9c-de-christian-alvart","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/mecanohorror-%e2%80%9ecase-39%e2%80%9c-de-christian-alvart\/","title":{"rendered":"Mecanohorror: \u201eCase 39\u201c de Christian Alvart"},"content":{"rendered":"<p><em><strong> <\/strong><\/em><\/p>\n<p><em><strong>Pe o scala a dificultatii de receptare in care filmul porno e situat pe prima treapta iar undeva sus este cinema-ul de autor, horror-ul vine imediat dupa porno. Ceea ce se vede e de regula exact ceea ce se int\u00e2mpla. Pentru a pune cap la cap faptele si semnificatiile lor trebuie doar sa cascam ochii, at\u00e2t. Poti privi un film horror in timp ce calci, in timp ce dai cu aspiratorul, in timp ce bei bere sau rezolvi integrame, putine lucruri iti pot afecta intr-adevar eforturile de decodificare. Asta se int\u00e2mpla independent de puterea de patrundere, de inteligenta sau de experientele personale ale privitorului; in general si fara sa te straduiesti prea mult, te cam prinzi ce si cum. Lucrurile stau asa din spirit de economie: intr-un film horror, misterul e bun, dar excesul e pagubos.<\/strong><\/em><\/p>\n<p>In acest \u201eOrphan\u201c al lui 2010, pe micuta pe care Emily (Ren\u00e9e Zelwegger) o salveaza din m\u00e2inile unor parinti care vor sa faca din ea placinta o cheama Lilith (demon sumerian al furtunii, spirit al noptii, sotie malefica a lui Adam, niciodata in mitologie acest nume nu a fost aducator de pace si armonie), astfel inteleg realizatorii lui \u201eCase 39\u201c sa ne faca sa pricepem, inainte de vreme, ca problemele celor doua inca nu s-au terminat. Normal ca nu s-au terminat, abia trecuse primul sfert de ora c\u00e2nd duo-ul parintesc era deja dupa gratii iar cele doua deveneau prietene la catarama, doar nu platisem biletul pentru a le vedea uit\u00e2ndu-se impreuna la pestii din acvariu sau merg\u00e2nd agale la plimbare in parc.<br \/>\n<strong>Si demonii pl\u00e2ng<\/strong><br \/>\nDe ce ar vrea un demon sa fie str\u00e2ns la piept si sa i se spuna povesti inainte de a adormi, asta inca n-am reusit s-o deslusesc. Cum isi inchipuie Emily ca o sa scape de aratare baricad\u00e2ndu-se in propria camera cu nituri si balamale sau alung\u00e2nd-o cu porunci precum \u201eIesi din casa mea!\u201c, iata o noua enigma care asteapta inca sa fie dezlegata.<br \/>\nDe mare impact se vor a fi momentele in care micuta cu puteri multe ii pedepseste pe cei ce risca sa ii dezvaluie adevarata fire, ii calca cuv\u00e2ntul sau pur si simplu o enerveaza un pic. Nefericitii primesc drept os\u00e2nda tocmai lucrurile care ii inspaim\u00e2nta mai tare, fie ca este vorba de ciupiturile de viespe sau de propriile probleme ale lui Emily cu mama ei, adica exact acelea care se presupune ca au marcat-o si au indreptat-o catre meseria de asistent social, mostre de sondare scremuta precum aceasta au facut celebra, pe vremuri, eticheta plebee \u201efilm psihologic\u201c.<br \/>\nImpreuna, toate se bizuie pe un mod eminamente primitiv de a provoca groaza. Viespile formeaza ditamai pelerina pe spatele nefericitului Doug (Bradley Cooper), s\u00e2c\u00e2itoarele insecte ies de te miri unde (din urechi, de sub pleoape, ba chiar din gura), e o prestidigitatie care poate functiona la inceputurile CGI-ului. In general, inima iti sare din piept doar sub impulsul unor bruscari senzoriale, a unor bubuituri, a unor lovituri puternice in usa intr-un moment de aparenta acalmie, sau pentru ca Lilith apare c\u00e2nd Emily ar dori-o mai putin.<br \/>\nNu e un instrument foarte elegant. Inca si mai grav: e singurul.<br \/>\n<strong>Cele 39 de trepte ale umilintei<\/strong><br \/>\nTimida si meteorica, idila dintre Emily si Doug e introdusa fara pregatiri prealabile, in mare graba, si iese din peisaj la fel de abrupt. Nu era momentul potrivit, decide, din motive insondabile, dar cu un aer intelept Emily.<br \/>\nAcesta incursiune iepureasca pe un teren potrivnic (a horror-ului in gradina romance-ului) e mai mult dec\u00e2t o st\u00e2ngacie a scenaristilor. Cursa de o suta de metri flirt, cu garduri si fara finis, e mai degraba calcul de marketing, unul care pune in centru spectatorul si presupune ca un subplot amoros, fie el c\u00e2t de firav, i-ar merge la suflet; e acolo pentru ca trebuie bifata, nu pentru ca ar folosi la ceva, din scaunul salii de cinema nu te simti prea bine c\u00e2nd ti se arata intr-un mod at\u00e2t de lipsit de echivoc ca pentru Ei esti doar o cifra, ca pentru Ei prea multa minte n-ai.<br \/>\nDaca povestea de dragoste e lasata in planul secund, aceasta se int\u00e2mpla in parte si datorita faptului ca gropitele promitatoarei \u201egirl next door\u201c de altadata abia se mai pot vedea. Din inima unei tari in care o treime din locuitori sufera de obezitate iar alta treime e supraponderala, Hollywood-ul nu prea iubeste kilogramele in plus \u2013 in plus fata de o medie pe care Hollywood-ul insusi o dicteaza si cu conditia ca acele kilograme sa fie de grasime umana, nu de silicon sau botox. De la partenera a lui Tom Cruise (in comedia romantica moderat anticorporatista \u201eJerry Maguire\u201c) la z\u00e2mbetul amar pe care il arboreaza c\u00e2nd si c\u00e2nd in \u201eCase 39\u201c, traseul bucalatei Ren\u00e9e Zelwegger e totusi singurul lucru intr-adevar de groaza din filmul asta ieftin si trist.<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"<p>Pe o scala a dificultatii de receptare in care filmul porno e situat pe prima treapta iar undeva sus este cinema-ul de autor, horror-ul vine imediat dupa porno. Ceea ce se vede e de regula exact ceea ce se int\u00e2mpla. Pentru a pune cap la cap faptele si semnificatiile lor trebuie doar sa cascam ochii,&hellip;&nbsp;<a href=\"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/mecanohorror-%e2%80%9ecase-39%e2%80%9c-de-christian-alvart\/\" rel=\"bookmark\">Cite\u0219te mai mult &raquo;<span class=\"screen-reader-text\">Mecanohorror: \u201eCase 39\u201c de Christian Alvart<\/span><\/a><\/p>\n","protected":false},"author":3,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"neve_meta_sidebar":"","neve_meta_container":"","neve_meta_enable_content_width":"","neve_meta_content_width":0,"neve_meta_title_alignment":"","neve_meta_author_avatar":"","neve_post_elements_order":"","neve_meta_disable_header":"","neve_meta_disable_footer":"","neve_meta_disable_title":"","jetpack_post_was_ever_published":false,"_jetpack_newsletter_access":"","_jetpack_dont_email_post_to_subs":false,"_jetpack_newsletter_tier_id":0,"_jetpack_memberships_contains_paywalled_content":false,"_jetpack_memberships_contains_paid_content":false,"footnotes":"","jetpack_publicize_message":"","jetpack_publicize_feature_enabled":true,"jetpack_social_post_already_shared":false,"jetpack_social_options":{"image_generator_settings":{"template":"highway","default_image_id":0,"font":"","enabled":false},"version":2}},"categories":[66],"tags":[1240,340,83,1238,1237,1241,1239],"class_list":["post-1618","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-arte-media","tag-case-39","tag-orphan","tag-film","tag-film-horror","tag-filmul-porno","tag-mecanohorror","tag-renee-zelwegger"],"views":4543,"jetpack_publicize_connections":[],"jetpack_featured_media_url":"","jetpack_sharing_enabled":true,"jetpack-related-posts":[],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/1618","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/users\/3"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=1618"}],"version-history":[{"count":0,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/1618\/revisions"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=1618"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=1618"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=1618"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}