Oric\u00e2t pare \u00eentrebarea de terre \u00e0 terre, ca sa raspunzi la ea e bine sa mergi la filozofi. La Socrate, \u00een primul r\u00e2nd, care te va \u00eendemna sa te cunosti pe tine \u00eensuti. Fiindca bine vei trai numai daca esti \u00een acord cu ceea ce firea ta considera ca e binele. Cu ceea ce ti se potriveste. Si e folositor sa mai mergi si la Heraclit din Efes. Care spunea ca ceea ce pentru el e aurul, pentru magarul lui sunt paiele. Deci e bine sa stii despre tine \u00eensuti daca ai nevoie de aur sau de paie. Lasa ca si aurul poate fi \u00eenteles la propriu ori la figurat. Deci pentru a trai bine e important sa stii ce \u00eensemana pentru tine \u201eaur\u201c.
\nAsta e sarada la care-si rup g\u00e2tul toate dictaturile. Care cred ca pentru toti oamenii aurul \u00eenseamna acelasi lucru. Si dau legi despre cum sa fim fericiti. Unii au impus iluminatul electric, desi hotul opereaza mai bine pe \u00eentuneric. Altii au impus la scara sociala \u00eenvatam\u00e2ntul, p\u00e2na au venit opozantii lor si-au dat foc la carti. La propriu sau la figurat. \u00cen toate timpurile, oric\u00e2t de civilizate. Si oric\u00e2t de controversat poate fi si termenul asta, de \u201ecivilizatie\u201c.
\nPare un loc comun faptul ca \u00een tarile care au atins un anumit grad de progres, omul traieste mai bine. Deci termenul de bine social este legat de progres. Suntem hamesiti de progres, alergam dupa el cu limba scoasa. Nu ne mai cuprinde pam\u00e2ntul, \u00een cautarea porgresului. Ce-o fi \u00eensemn\u00e2nd \u00eensa si vorba asta, \u201eprogres\u201c?<\/p>\n
Pe prietenul nostru, sirianul, l-am cunoscut c\u00e2nd eram \u00eenca foarte tineri, \u00een Rom\u00e2nia. Studia Medicina la Bucuresti. Ne-am \u00eent\u00e2lnit prima data la Ateneul Rom\u00e2n. Aveam abonament la concerte pe acelasi r\u00e2nd. Ne-am \u00eemprietenit repede. Era un om structural serios. Dupa ce si-a luat diploma, din Rom\u00e2nia a plecat \u00een Franta. A studiat la Paris Cardiologia.
\nNoi am plecat \u00een Olanda. Vorbeam deseori la telefon. Ne purta de grija. \u00centr-o seara, ne-a sunat si ne-a spus ca se \u00eentoarce \u00een tara lui. \u00cesi luase specializatea, ar fi putut ram\u00e2ne \u00een Franta. Dar, ne-a spus, se saturase de strainatate. Vroia sa se \u00eentoarca la Damasc.
\nAcolo si-a deschis o clinica de cardiologie. Era \u00een bordul unei mari reviste stiintifice. Statea pe locul lui.
\n\u00cel caut de c\u00e2nd a \u00eenceput razboiul \u00een tara lui frumoasa de la Mediterana. Si nu mai raspunde la nici un telefon. Ma tem sa-mi raspund la \u00eentrebarea ce-o fi cu el.
\nPe vremea c\u00e2nd eram tineri, \u00een Rom\u00e2nia, ne adunam \u00een grupuri, studenti rom\u00e2ni, greci, arabi, latino-americani, obisnuiam sa lansam c\u00e2te o \u00eentrebare, la care sa-i dam raspunsul, fiecare potrivit experientei si mentalitatii locului de unde provenea.
\n\u00centr-o seara, am discutat despre progres. Tin minte ca eu am perorat c\u00e2t am putut de convingator ca pentru mine progres \u00eenseamna ca un copil bolnav sa aiba parte de medicamente indiferent de conditia sociala a parintilor lui si un copil inteligent sa se bucure de \u00eenvatam\u00e2nt gratuit, indiferent daca familia are sau nu are posibilitatea sa-l tina prin scoli. Asta \u00eentelegeam eu prin progres.
\nMedicinistul sirian m-a ascultat \u00een tacere. Si a spus \u00een final ca progresul este de doua feluri. Unul exterior. Si unul interior. Si ca ceea ce spun eu este doar partea lui exterioara. Dar ca adevaratul progres este interior. El este de natura morala. Si este atins de acea societate care nu permite omor\u00e2rea cu buna stiinta a semenilor tai. C\u00e2te societati au atins aceasta forma a progresului p\u00e2na \u00een ziua de astazi?
\nNu stiu daca ne-am contrazis sau nu. Dar observatia lui m-a pus pe g\u00e2nduri. Noaptea am dormit prost, apasata de \u00eentoarcerea ei pe-o fata si pe alta.
\nSi, la ora 7 dimineata, a sunat cineva la usa. Era el, sirianul.
\n\u201eM-am g\u00e2ndit toata noaptea la ce ai spus tu despre progers, a rostit dintr-o suflare. Si cred c-ai avut dreptate\u201c.
\n\u201eLa fel si eu, i-am raspuns. Si am ajuns la concluzia ca dreptatea e de partea ta\u201c.<\/p>\n
Barbatul al carui chip a fost ref\u00e3cut la computer pentru a putea fi identificat a plecat din tara \u201eca sa traiasca mai bine\u201c. Lucra \u00een Italia. O tara \u00een care se putea c\u00e2stiga \u00een valuta europeana. O tara din zona \u00een care se instalase \u201eprogresul\u201c.
\nEra un om relativ t\u00e2nar, abia \u00eemplinise 45 de ani. Nu avea un contract de munca. Lucra la negru, ca alte zeci si zeci de mii de rom\u00e2ni, rasp\u00e2nditi prin lume. Probabil ca lucra \u00een conditii precare, fiindca toata desfasurarea ulterioara a evenimentelor duce spre aceasta concluzie.
\nOmul a cazut de pe schela. Cazatura mortala. Patronii lui i-au luat trupul si l-au dus la o distanta de 20 de kilometri. Pe un maidan. Ca sa faca aceasta trebusoara, era nevoie de cel putin doua persoane. S-au gasit deci cele doua persoane, care sa arunce un om care de-abia \u00eesi daduse sufletul la groapa de gunoi. Cadavrul a fost gasit dupa 10 zile. De nerecunoscut, sf\u00e2siat de animale. Acasa \u00eel asteptau nevasta si copiii. Sa se \u00eentoarca cu bani. Ca sa traiasca si ei mai bine.
\nCercetarile, p\u00e2na la identificare, au durat patru ani. \u00cen final, cadavrul\u00a0 m\u00e2ncat de fiare al rom\u00e2nului si-a reprimit numele. Si patronii au fost dati \u00een judecata.
\nApasa asupra lor doua acuzatii. Un proces, pentru ca au aruncat un om mort \u00eentr-un\u00a0 accident de munca la groapa de gunoi.
\nSi alt proces… fiindca i-au sustras telefonul mobil.
\nSuntem, dupa cum se vede, \u00eentr-o lume \u00een plin progres. Nu mai exista fiinta umana care sa nu aiba \u00een posesia ei un telefon mobil.<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"
Oric\u00e2t pare \u00eentrebarea de terre \u00e0 terre, ca sa raspunzi la ea e bine sa mergi la filozofi. La Socrate, \u00een primul r\u00e2nd, care te va \u00eendemna sa te cunosti pe tine \u00eensuti. Fiindca bine vei trai numai daca esti \u00een acord cu ceea ce firea ta considera ca e binele. Cu ceea ce ti… Cite\u0219te mai mult »Ce \u00eenseamna sa traiesti bine<\/span><\/a><\/p>\n","protected":false},"author":3,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"neve_meta_sidebar":"","neve_meta_container":"","neve_meta_enable_content_width":"","neve_meta_content_width":0,"neve_meta_title_alignment":"","neve_meta_author_avatar":"","neve_post_elements_order":"","neve_meta_disable_header":"","neve_meta_disable_footer":"","neve_meta_disable_title":"","jetpack_post_was_ever_published":false,"_jetpack_newsletter_access":"","_jetpack_dont_email_post_to_subs":false,"_jetpack_newsletter_tier_id":0,"_jetpack_memberships_contains_paywalled_content":false,"_jetpack_memberships_contains_paid_content":false,"footnotes":"","jetpack_publicize_message":"","jetpack_publicize_feature_enabled":true,"jetpack_social_post_already_shared":true,"jetpack_social_options":{"image_generator_settings":{"template":"highway","default_image_id":0,"font":"","enabled":false},"version":2}},"categories":[1],"tags":[],"class_list":["post-16148","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-mozaic"],"views":1641,"jetpack_publicize_connections":[],"jetpack_featured_media_url":"","jetpack_sharing_enabled":true,"jetpack-related-posts":[],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/16148","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/users\/3"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=16148"}],"version-history":[{"count":0,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/16148\/revisions"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=16148"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=16148"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=16148"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}