{"id":16142,"date":"2013-07-25T12:36:43","date_gmt":"2013-07-25T10:36:43","guid":{"rendered":"http:\/\/revistacultura.ro\/nou\/?p=16142"},"modified":"2013-07-25T12:36:43","modified_gmt":"2013-07-25T10:36:43","slug":"contrafacut-the-best-offer","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/contrafacut-the-best-offer\/","title":{"rendered":"Contrafacut: \u201eThe Best Offer\u201c"},"content":{"rendered":"<p>Totul e ascuns, \u00een cel mai recent film al regizorului italian Giuseppe Tornatore. Daca ar fi putut, scenaristul si regizorul italian ar fi folosit motivul disimularii si \u00een modelul de pe sosetele protagonistului interpretat de Geoffrey Rush, sau \u00een felul \u00een care acesta merge sau tuseste: mai pe sleau spus, i-ar fi ascuns ceva si-n nas. Virgil Oldman (Rush) \u00eesi vopseste parul, \u00eencerc\u00e2nd sa-si ascunda v\u00e2rsta. Oldman si complicele lui, Billy (Donald Sutherland), conspira pentru a maslui licitatiile de obiecte de arta pe care le organizeaza, ascunz\u00e2nd faptul ca sunt prieteni de c\u00e2nd lumea si ca lucreaza \u00een echipa. Obiectele pe care cei doi pun m\u00e2na sunt ascunse \u00eentr-o camera secreta, situata \u00eendaratul unui dulap cu manusi (manusi de care Oldman are nevoie pentru a se proteja \u00eempotriva germenilor, altfel spus, pentru a se ascunde). \u00centr-o banala placa de lemn \u00eennegrita se ascunde o opera de arta, pe care anii au acoperit-o. Automatul umanoid pe care Virgil vrea sa-l recompuna continea initial un compartiment ascuns, \u00een care intra un pitic, de aici vocea aparatului (da, exista si un pitic \u00een acest film italian!). Claire Ibbetson se ascunde \u00eentr-o camera din care nu vrea sa iasa nici \u00een ruptul capului. Camera \u00een care se ascunde Claire Ibbetson e separata de un perete pe care e pictat un trompe l&#8217;\u0153il. Virgil se ascunde dupa o sculptura pentru a o putea vedea pe Claire Ibbetson, care, de altfel, nici macar nu e Claire Ibbetson.<br \/>\nDupa prima licitatie trucata a filmului, Billy se lanseaza \u00eentr-un expozeu. \u201eMai tii tu minte, Virgil draga, cum am facut noi si-am dres acum nu stiu c\u00e2ti ani?\u201c Sigur ca tine minte, dar asta nu \u00eenseamna ca-i sare mustarul si ca \u00eesi pune prietenul la punct, asa cum ne-am fi asteptat (\u201e\u00cemi amintesc, ca doar nu-s bolnav de Alzheimer. Mi-as dori sa pot spune acelasi lucru despre tine\u201c, cam asa ar fi sunat replica lui). Inutil de zis, pricepusem furtisagul si rezistenta lui \u00een timp fara sa mi le arate cineva cu degetul. Acelasi lucru se poate spune si despre plot twist-ul final.<br \/>\nAparent, motorul actiunii este Virgil. Acesta este pus \u00een fata unui dublu mister (misterul casei, dar mai ales al lui Claire, fantomatica ei ocupanta), la a carui rezolvare se \u00eenhama plin de elan. Toate merg struna, si acesta este si motivul pentru care devine evident ca \u00eentregul mister e de fapt o abila punere \u00een scena, una care oglindeste mica \u00eenselatorie a lui Virgil si Billy, cea care deschide filmul. Modul \u00een care fiecare descoperire e un c\u00e2stig si duce la un nou pas facut catre victoria finala bate la ochi. Nu e greu sa banuiesti ca, de fapt, Virgil nu descopera nimic, ca e lasat sa le descopere pe toate si ca aceste mici c\u00e2stiguri care se tot acumuleaza nu sunt deloc \u00een interesul lui.<br \/>\nVirgil \u00eesi abandoneaza teritoriul, putin c\u00e2te putin, si o face bucuros: mai \u00eent\u00e2i \u00eenceteaza sa-si vopseasca parul, apoi renunta si la manusi; curteaza o femeie cu care se comporta c\u00e2t se poate de necaracteristic lui, apoi o lasa pe acea femeie sa \u00eei intre \u00een casa. E evident c\u00e2t se poate de timpuriu ca falsa Claire Ibbetson va reusi, mai devreme sau mai t\u00e2rziu, sa intre si \u00een \u00eencaperea secreta plina cu tablouri de valoare si sa o goleasca, asa ca asteptarile noastre sunt ca 1. acest lucru sa se \u00eent\u00e2mple \u00eentr-un mod c\u00e2t se poate de umilitor pentru Oldman si 2. raspunsul acestuia sa fie pe masura. \u00cen primul caz, asteptarile noastre sunt confirmate, apoi eroul se resemneaza, si urmeaza genericul final. Asadar, avem doua motive de a ne simti \u00eenselati: un plot twist care nu ia prin surprindere pe nimeni si un final care vine prea repede. Singura scuza a lui Tornatore ar putea fi un sequel (\u201eThe Wrath of Virgil Oldman\u201c, iata un posibil titlu); din c\u00e2te \u00eemi dau eu seama, nu e cazul.<br \/>\n\u00cen sf\u00e2rsit, doar pentru ca procesul de canire a parului este acompaniat de muzica clasica, iar picturile maestrilor sunt pe fiecare perete, nu \u00eenseamna ca filmul \u00eensusi e o opera de arta numai buna de expus \u00een muzee. Sunt sigur ca \u201eThe Best Offer\u201c trece drept un film de calitate \u00een ochii foarte multora, tocmai pentru ca \u00een el joaca doi actori respectabili (Rush si Sutherland), actiunea se petrece \u00een ceea ce banuiesc a fi Italia, si lumea \u00een care suntem introdusi este cea a artei si a restaurarii. Daca \u00een rolul principal ar fi jucat un actor mai t\u00e2nar de la Hollywood, sa zicem Bradley Cooper, daca Virgil n-ar mai fi fost expert \u00een arta, ci \u00een spart seifuri, daca si-ar fi dus zilele \u00een Bronx si daca hip hop-ul ar fi \u00eenlocuit viorile, aceleasi persoane ar fi considerat ca e nedemn sa fie vazute intr\u00e2nd \u00een cinematograf la un asa film. N-ar avea motive: indiferent de unde provine, vara, cea mai buna oferta nu e neaparat una grozava.<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"<p>Totul e ascuns, \u00een cel mai recent film al regizorului italian Giuseppe Tornatore. Daca ar fi putut, scenaristul si regizorul italian ar fi folosit motivul disimularii si \u00een modelul de pe sosetele protagonistului interpretat de Geoffrey Rush, sau \u00een felul \u00een care acesta merge sau tuseste: mai pe sleau spus, i-ar fi ascuns ceva si-n&hellip;&nbsp;<a href=\"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/contrafacut-the-best-offer\/\" rel=\"bookmark\">Cite\u0219te mai mult &raquo;<span class=\"screen-reader-text\">Contrafacut: \u201eThe Best Offer\u201c<\/span><\/a><\/p>\n","protected":false},"author":3,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"neve_meta_sidebar":"","neve_meta_container":"","neve_meta_enable_content_width":"","neve_meta_content_width":0,"neve_meta_title_alignment":"","neve_meta_author_avatar":"","neve_post_elements_order":"","neve_meta_disable_header":"","neve_meta_disable_footer":"","neve_meta_disable_title":"","jetpack_post_was_ever_published":false,"_jetpack_newsletter_access":"","_jetpack_dont_email_post_to_subs":false,"_jetpack_newsletter_tier_id":0,"_jetpack_memberships_contains_paywalled_content":false,"_jetpack_memberships_contains_paid_content":false,"footnotes":"","jetpack_publicize_message":"","jetpack_publicize_feature_enabled":true,"jetpack_social_post_already_shared":true,"jetpack_social_options":{"image_generator_settings":{"template":"highway","default_image_id":0,"font":"","enabled":false},"version":2}},"categories":[66],"tags":[9057,150,83,9056],"class_list":["post-16142","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-arte-media","tag-the-best-offer","tag-cinema","tag-film","tag-film-giuseppe-tornatore"],"views":1846,"jetpack_publicize_connections":[],"jetpack_featured_media_url":"","jetpack_sharing_enabled":true,"jetpack-related-posts":[],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/16142","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/users\/3"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=16142"}],"version-history":[{"count":0,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/16142\/revisions"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=16142"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=16142"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=16142"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}