{"id":16139,"date":"2013-07-25T12:35:11","date_gmt":"2013-07-25T10:35:11","guid":{"rendered":"http:\/\/revistacultura.ro\/nou\/?p=16139"},"modified":"2013-07-25T12:35:11","modified_gmt":"2013-07-25T10:35:11","slug":"ochiul-furtunii","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/ochiul-furtunii\/","title":{"rendered":"Ochiul furtunii"},"content":{"rendered":"

Silviu Purcarete este unul dintre cei mai interesanti regizori rom\u00e2ni si cu siguranta cel mai interesant dintre cei care au regizat \u00een ultimele decenii la Teatrul National din Craiova. Spectacolele sale prezinta un univers unic si fantastic, usor de recunoscut dintr-o mie de catre cei care au vazut macar doua reprezentatii purcaretiene. Cu toate acestea, se stiu prea putine despre regizor, despre filozofia si metodele sale; fiind \u00een dreptul sau, Silviu Purcarete a evitat lumina reflectoarelor si insolenta \u00eentrebarilor repetitive ale caror raspunsuri nu fac dec\u00e2t sa fragmenteze un adevar si sa \u00eei distorsioneze identitatea.<\/strong> <\/em>
\nCu c\u00e2t Purcarete este mai misterios, cu at\u00e2t sunt mai avizi spectatorii sa \u00eei descifreze mesajele, sa \u00eei recunoasca simbolismul si sa dezlege misterul din spatele \u201e\u00eenscenarilor\u201c sale. De aceea, colectia de DVD-uri creata de regizorul si scenaristul Laurentiu Damian este at\u00e2t de valoroasa; sa ai ocazia sa privesti prin gaura cheii, sa primesti toata scena cu locuitorii ei la tine \u00een sufragerie e \u00eentr-adevar at\u00e2tator si provoaca neast\u00e2mpar. Iar acest lucru este acum posibil prin cele trei filme realizate de Laurentiu Damian. Colectia de DVD-uri intitulata, pe buna dreptate, \u201eInsula. \u00centr-o furtuna\u201c ofera perspective noi asupra uneia dintre ultimele adaptari ale lui Purcarete dupa Shakespeare, mai precis spectacolul sau, \u201eO furtuna\u201c, realizat \u00een 2012.
\nPrimul documentar din colectie este o filmare completa a spectacolului, asa ca aceia care nu au putut ajunge la Craiova sa \u00eel vada au acum ocazia sa o faca; cei care l-au mai vazut pot sa \u00eel priveasca din nou si sa \u00eel studieze \u00een detaliu, sa \u00eencerce sa descifreze din visele recurente ale spectacolelor lui Purcarete. Spectatorul, devenit tele-spectator, poate sa analizeze acum la rece fiecare coltisor al scenei si fiecare grimasa a actorilor, \u00eencerc\u00e2nd sa afle motivatiile, trucurile sau chiar cliseele lui Silviu Purcarete.
\nPartea a doua a colectiei \u201e\u00centr-o furtuna\u201c, poate cea mai interesanta \u2013 \u00een special pentru cei care au vazut deja acest spectacol, dar si altele \u2013, consta dintr-o filmare cu mai multe momente din repetitiile pentru \u201eO furtuna\u201c. Stagiul la care filmarile au surprins repetitiile a fost acela \u00een care scenografia era aproape gata, iar actorii se puteau folosi deja de costume, butaforie si decoruri pentru a-si contura personajele. Mai ram\u00e2nea doar ca regizorul sa slefuiasca piesele si sa le lipeasca laolalta; desi multi ar putea crede ca la acest stagiu prea putine lucruri revelatoare despre metoda regizorului ar mai putea iesi la suprafata, situatia este, de fapt, cu totul alta. Acum ai ocazia sa vezi maestrul unind cu grija rotitele automaton-ului sau si sa \u00eel descoperi \u00eentr-un proces rafinat de dirijare.
\nLucrul direct cu actorul, atentia sa individuala pentru fiecare personaj si capacitatea de a uni aceste idei initial disparate \u00eentr-o imagine \u00eenchegata, dar surprinzatoare fac parte din maiestria lui Purcarete. Lipsit de pretentii si sofisme, regizorul stie clar ce vrea de la fiecare actor si fiecare scena \u00een parte. Ca privitor neavizat, ai impresia ca asisti la un truc de magie; desi vezi m\u00e2inile magicianului \u00een fiecare clipa, ceva se \u00eent\u00e2mpla dincolo de perceptia ta, iar miracolul unui rezultat coerent te surprinde cu at\u00eet mai mult.
\nAsa cum amatorii de teatru stiu, Purcarete colaboreaza cu Teatrul National \u201eMarin Sorescu\u201c din Craiova de peste douazeci de ani; \u00eempreuna cu\/si \u00een spectacolele sale au crescut multi actori mari ai acestui teatru. De la \u201eUbu Rex\u201c, \u201eDanaidele\u201c si p\u00e2na la multiplele puneri \u00een scena dupa Shakespeare, spectatorii si actorii craioveni au avut sansa sa faca parte dintr-un fenomen unic si special. Iar sa ti se joace at\u00e2tea spectacole de Shakespeare nu poate fi dec\u00e2t o bucurie pentru un oras cu oarecare viata culturala.
\nRepetitiile cu Silviu Purcarete pentru spectacolul \u201eO furtuna\u201c sunt completate si de mici interviuri si marturii ale actorilor, care povestesc despre experienta lor \u201e\u00een furtuna\u201c. Caci a juca asa cum \u00eeti c\u00e2nta Purcarete \u00eenseamna \u00eentr-adevar sa fii \u201e\u00centr-o furtuna\u201c. \u00cen portiunea sa de interviu, actorul Constantin Cicort reitereaza un lucru care devine evident si din momentele surprinse la repetitii: Purcarete este mai \u00eent\u00e2i de toate un regizor laic si direct. El \u00eei spune fiecarui actor exact ce vrea si asteapta de la el, fara a-l limita, \u00eensa spun\u00e2ndu-i si \u201ecum\u201c sa faca. De aceea toate personajele sale sunt at\u00e2t de speciale, de inventiv-plauzibile, pentru ca fiecare actor are posibilitatea de a se dezvolta \u00een cadrul ramei care \u00eei este \u00eenm\u00e2nata. P\u00e2na la urma, asta este calitatea cea mai importanta a unui vizionar: acesta stie ce vrea si stie cum sa obtina ceea ce vrea, prin metode inovatoare si cai nebatute. Acesta nu are nevoie de discutii \u00eendelungi cu tente relativiste, ci devine o lupa a propriilor idei.
\nDin filmarile repetitiilor reiese \u00eensa si faptul ca regizorul este foarte solicitant cu actorii sai si le foloseste talentele cu \u00eendem\u00e2nare, ca pe niste unelte cu care te-ai obisnuit. Fiecare cuv\u00e2nt, fiecare pauza sau fraza dintr-o replica sunt atent c\u00e2ntarite si masurate, asezate \u00een asa fel \u00eenc\u00e2t sa redea armonia imperceptibil lucrata la care are acces spectatorul. Cu toate acestea, licarirea pe care o surprinde documentarul repetitiilor reuseste sa releve ceva din felul \u00een care concepe un regizor. Asa ai surpriza sa afli ca nici Purcarete \u00eensusi nu stie \u00eentotdeauna dinainte cum va arata o scena sau un moment; el creeaza si pe loc, din plastilina actorului si a scenei, iar ea reactioneaza precum ceva viu.
\nPurcarete se insinueaza \u00een fiecare por al spectacolului, iar scenaristul Dragos Buhagiar recunoaste ca e dominant \u00een ceea ce priveste imaginea spectacolelor sale. Chiar si marele nostru actor Ilie Gheorghe spune: \u201eC\u00e2nd vorbesc despre Purcarete, parca mi se schimba vocea si cuvintele.\u201c \u00centr-adevar, este genul de om care atunci c\u00e2nd te atinge \u2013 chiar si indirect, prin spectacolele sale \u2013, te lasa cumva schimbat. Precum o carte buna, un tablou genial sau o melodie desav\u00e2rsita, \u00eeti altereaza constiinta si \u00eeti deschide apetitul pentru mai mult.
\n\u00centr-un final, ultimul DVD al colectiei prezinta ceea ce se \u00eent\u00e2mpla \u00een culise \u00een timpul spectacolului; un documentar ca acesta e revelator nu numai pentru spectacolul \u201eO furtuna\u201c sau altele de Purcarete, dar pentru toate productiile de teatru \u00een general. De data aceasta, ai ocazia sa vezi direct \u00een palaria magicianului, sa vezi ce se \u00eent\u00e2mpla dincolo. Momentele surprinse de Laurentiu Damian \u00eeti arata actorii \u00eenaintea intrarii \u00een scena, munca tacuta si grea a masinistilor si pregatirile intense ale costumierelor. Din spatele machiajului si costumelor grele, poti vedea concentrarea grea a actorului, precum cea a atletului \u00eenainte de saritura, dar si nerabdarea si parca usurarea acestora atunci c\u00e2nd le vine r\u00e2ndul pe scena.
\n\u201eO furtuna\u201c este spectacolul perfect pentru disectie si expunere, pentru ca devine din ce \u00een ce mai frumos si mai complex cu fiecare latura pe care i-o dezvalui. Laurentiu Damian a reusit sa surprinda si fara ajutorul \u00eentrebarilor directe raspunsuri de la Purcarete, a stiut sa \u00eel \u201espioneze\u201c pentru noi (undeva, autorul spune: \u201eEste un film despre ceea ce nu vede spectatorul. Este un travaliu dincolo de cortina. Regizorul-mag desav\u00e2rseste un act teatral alaturi de un grup de admirabili actori. Apoi, ram\u00e2ne \u00een culise si nu mai poate interveni. Spectacolul se joaca, iar magul devine si el un spectator. Peste timp acest film va avea valoare de document. Astazi avem doar sapte minute pe pelicula din repetitiile \u201eRevizorului\u201c pus \u00een scena de Lucian Pintilie. Iar chipul lui Pintilie apare doar \u00een trei cadre. Poate de aceea am filmat trei ore de material cu Silviu Purcarete, tocmai cu el, care detesta camera de filmat si publicitatea. M-a acceptat fiindca a \u00eenteles ca eu traduceam \u00een imagini un act de cultura unic, el fiind un creator de exceptie, iar eu, doar un martor.\u201c) si sa ne arate \u00een premiera imagini din burta unui spectacol care, precum cele dinaintea lui, va reusi sa lase urme permanente \u00een istoria acestui teatru, dar si \u00een inimile spectatorilor.<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

Silviu Purcarete este unul dintre cei mai interesanti regizori rom\u00e2ni si cu siguranta cel mai interesant dintre cei care au regizat \u00een ultimele decenii la Teatrul National din Craiova. Spectacolele sale prezinta un univers unic si fantastic, usor de recunoscut dintr-o mie de catre cei care au vazut macar doua reprezentatii purcaretiene. Cu toate acestea,… Cite\u0219te mai mult »Ochiul furtunii<\/span><\/a><\/p>\n","protected":false},"author":3,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"neve_meta_sidebar":"","neve_meta_container":"","neve_meta_enable_content_width":"","neve_meta_content_width":0,"neve_meta_title_alignment":"","neve_meta_author_avatar":"","neve_post_elements_order":"","neve_meta_disable_header":"","neve_meta_disable_footer":"","neve_meta_disable_title":"","jetpack_post_was_ever_published":false,"_jetpack_newsletter_access":"","_jetpack_dont_email_post_to_subs":false,"_jetpack_newsletter_tier_id":0,"_jetpack_memberships_contains_paywalled_content":false,"_jetpack_memberships_contains_paid_content":false,"footnotes":"","jetpack_publicize_message":"","jetpack_publicize_feature_enabled":true,"jetpack_social_post_already_shared":true,"jetpack_social_options":{"image_generator_settings":{"template":"highway","default_image_id":0,"font":"","enabled":false},"version":2}},"categories":[66],"tags":[2945,9055],"class_list":["post-16139","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-arte-media","tag-silviu-purcarete","tag-teatrul-national-din-craiova"],"views":1538,"jetpack_publicize_connections":[],"jetpack_featured_media_url":"","jetpack_sharing_enabled":true,"jetpack-related-posts":[],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/16139","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/users\/3"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=16139"}],"version-history":[{"count":0,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/16139\/revisions"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=16139"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=16139"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=16139"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}