{"id":16134,"date":"2013-07-25T12:30:34","date_gmt":"2013-07-25T10:30:34","guid":{"rendered":"http:\/\/revistacultura.ro\/nou\/?p=16134"},"modified":"2013-07-25T12:31:04","modified_gmt":"2013-07-25T10:31:04","slug":"hrusciov-gheorghiu-dej-si-tezaurul-romaniei-de-la-moscova-anii-1955-1956","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/hrusciov-gheorghiu-dej-si-tezaurul-romaniei-de-la-moscova-anii-1955-1956\/","title":{"rendered":"Hrusciov, Gheorghiu-Dej si Tezaurul Romaniei de la Moscova. Anii 1955-1956"},"content":{"rendered":"<p><em><strong>Numerosi cetateni rom\u00e2ni si rusi stiu ca relatiile dintre Rom\u00e2nia si fosta Uniune Sovietica \u2013 actuala Federatie Rusa \u2013 au fost \u00eempovarate, \u00een secolul al XX-lea, \u00eentre altele, si de sechestrarea de catre Puterea Sovietica a Tezaurului Rom\u00e2niei, \u00eencredintat spre pastrare Rusiei tariste, aliata Regatului Rom\u00e2nia, \u00een anii Primului Razboi Mondial \u2013 1916\/1917.<\/strong><\/em><br \/>\nPentru \u00eentelegerea \u00eemprejurarilor politico-militare concrete \u00een care Tezaurul Rom\u00e2niei a fost evacuat la Moscova este necesara evocarea unui important eveniment politico-diplomatic petrecut \u00een Bucuresti, la 4\/17 august 1916, c\u00e2nd s-a \u00eencheiat Tratatul de Alianta dintre Rom\u00e2nia, Rusia, Franta, Anglia si Italia, puterile Antantei, \u00een razboi cu puterile centrale \u2013\u00a0 Austro-Ungaira, Germania, Bulgaria si Turcia. Dupa aproape doi ani de sovaieli, tratative, discutii politice interne \u00eentre taberele Antantista, Austro-Germana si Neutralista, Partidul National Liberal si Unionistii din Vechiul Regat cer regelui Ferdinand sa ratifice Tratatul de Alianta cu Puterile Antantei, astfel ca este semnat textul Tratatului, \u00een care erau incluse urmatoarele prevederi:<br \/>\n\u201e1. Rusia, Franta, Anglia si Italia garanteaza integritatea teritoriala a Regatului Rom\u00e2niei, \u00een toata \u00eentinderea fruntariilor sale actuale. saugust 1916t;<br \/>\n2. Rom\u00e2nia se obliga sa declare razboi si sa atace Austro-Ungaria \u00een conditiile stabilite prin Conventia militara\u2026\u201c.<br \/>\nArticolele 3 si 4 erau cele mai importante, pentru ca au determinat noua configuratie a Rom\u00e2niei moderne:<br \/>\n\u201e3. Rusia, Franta, Anglia si Italia recunosc Rom\u00e2niei dreptul de a anexa teritoriile monarhiei Austro-Ungare prevazute si hotarnicite la art. 4\u201c.<br \/>\nDeci, Puterile Antantei recunosc si aproba ca teritoriile istorice, locuite \u00een majoritate de rom\u00e2ni, anume Transilvania, Banatul, Crisana, Maramuresul si Bucovina sa intre, dupa \u00eencheierea Pacii, \u00een granitele Rom\u00e2niei Re\u00eentregite.<br \/>\nArticolul 4 al Tratatului cuprinde traseul granitei Rom\u00e2niei Mari la Nord si Apus, cu Cehoslovacia, Ungaria si Iugoslavia, granita aprobata si ratificata apoi de Conferintele de Pace de la Saint-Germain en Laye (10 sept. 1919) si de la Trianon (4 iunie 1920). \u00cen acelasi articol se prezinta si granita de Rasarit a Rom\u00e2niei, cu Rusia tarista: \u201eLinia de hotar va \u00eencepe de la Prut, de la un punct al frontierelor actuale \u00eentre Rusia si Rom\u00e2nia, aproape de Novoselita si va urca r\u00e2ul p\u00e2na la granita Galitiei la \u00eent\u00e2lnirea Prutului cu Ceremusul\u201c. (1)<br \/>\nTratatul de Alianta politica era \u00eensotit de o Conventie militara secreta, document nepublicat \u00eenca, \u00een care se gasesc prevederi de maxim interes pentru istoria Rom\u00e2niei. Din unele studii militare si dictionare reiese ca documentul cuprindea harti si alte anexe, \u00eentre care si \u00centelegerea ruso-rom\u00e2na referitoare la organizarea-instruirea, pe teritoriul Rusiei, a unitatilor de voluntari rom\u00e2ni, fosti militari \u00een Armata austro-ungara, cazuti prizonieri pe frontul ruso-germano-austro-ungar din Polonia. Dupa depunerea Juram\u00e2ntului militar pe drapelul Rom\u00e2niei, corpul de voluntari format din cca 30.000 de ostasi si ofiteri a primit, \u00een aprilie 1917, aprobarea guvernului Rusiei sa treaca Prutul \u00een Moldova si sa fie \u00eencadrat \u00een Armata Rom\u00e2na, pe frontul Marasti, Marasesti, Oituz. Istoricii militari remarca ineditul acestei \u00eentelegeri rom\u00e2no-ruse, \u00een Europa Primului Razboi Mondial!<br \/>\nIntrarea Rom\u00e2niei \u00een alianta cu Puterile Antantei si declaratia de razboi facuta Austro-Ungariei a atras reactia aliatilor Austro-Ungariei. Astfel, la 30 august 1916, Imperiul Otoman declara razboi Rom\u00e2niei, iar la 1 septembrie, deci peste 24 ore, Germania si Bulgaria ne declara razboi. Comanda frontului anti-rom\u00e2nesc este \u00eencredintata generalului german Mackensen, armatele Puterilor Centrale patrund \u00een Oltenia si Muntenia, iar \u00een Dobrogea are loc dezastrul trupelor ruso-rom\u00e2ne la Turtucaia. Amenintarea capitalei determina autoritatile sa se evacueze la Iasi, sa transporte \u00een capitala Moldovei averea statului, \u00eempreuna cu valorile depuse la Banca Nationala, obiectele de patrimoniu din muzee, pinacoteci si institutii centrale, inclusiv cele ale Casei Regale, pentru a salva bunurile statului si ale oamenilor\u2026<br \/>\nDupa instalarea \u00een Iasi, Guvernul, Parlamentul, Casa Regala si Banca Nationala a Rom\u00e2niei decid sa convina cu Guvernul de la Moscova un Protocol rom\u00e2no-rus privind evacuarea la Moscova, spre depozitare si pastrare, a Tezaurului Bancii Nationale a Rom\u00e2niei si al altor institutii centrale\u2026 Protocolul semnat de reprezentantii celor doua guverne era \u00eensotit de Inventarul tuturor obiectelor si evaluarea lor \u00een lei-aur.<br \/>\nDespre evaluarea tezaurului propriu-zis si a unor obiecte de patrimoniu, istorici si economisti rom\u00e2ni \u2013 unii cu functii importante \u00een sistemul economico-financiar al Rom\u00e2niei de dupa al Doilea Razboi Mondial \u2013 au publicat date si informatii contradictorii, hazardate, situatie regretabila ce trebuie respinsa; o evaluare corecta impune, ca baza exclusiva de lucru a evaluatorului, datele din documentele oficiale din anul 1917 \u2013 Inventarul obiectelor si evaluarea fiecaruia \u00een lei-aur.<br \/>\nPentru a evita o situatie profund incomoda pentru partea rom\u00e2na la tratativele cu partea rusa \u2013 mostenitoare a Rusiei Sovietice \u2013\u00a0 si a elimina noianul de manipulari si mistificari adunat, \u00een timp ante si post decembrist, pe seama tezaurului, apreciem ca cele mai plauzibile si vrednice de retinut date din bibliografia pe acest subiect, pe cele publicate \u00een \u201ePolitica Externa a Rom\u00e2niei. Dictionar cronologic\u201c, de Mircea Balas, Ion Calafeteanu, Cristian Popisteanu, Serban Radulescu-Zoner, Valeriu Stan, Nicolae Stoicescu. Coordonatori: Ion Calafeteanu si Cristian Popisteanu, Editura Stiintifica si Enciclopedica, Bucuresti, 1986. \u201eDictionarul cronologic\u201c al politicii externe a Rom\u00e2niei este prima lucrare de acest fel \u00een cultura noastra, ce pune \u00een lumina documente cu o valoare capitala \u00een devenirea Rom\u00e2niei contemporane. Autorii \u00eenregistreaza, despre tezaur, urmatoarele: \u201eLa 9 august 1917, la Iasi, se \u00eencheie un protocol \u00eentre \u00eemputernicitii guvernelor rus si rom\u00e2n si ai Casei de Economii si Consemnatiuni din Rom\u00e2nia privind depozitarea unor valori rom\u00e2nesti la Moscova, reprezent\u00e2nd 7,5 miliarde lei, din care 574.523,57 lei stoc de aur al B.N.R., iar restul reprezentat prin bunuri \u00een posesia sau pastrarea B.N.R. si C.E.C.: titluri, efecte, depuneri, arhive, tablouri etc. La 5\/18 aug. s1917t reprezentantii guvernului rom\u00e2n si rus semneaza, la Moscova, un proces-verbal prin care se confirma depozitarea tezaurului la Kremlin (acum sunt transportate tablourile apartin\u00e2nd Pinacotecii Statului si unor colectionari particulari, documente, carti, acte ale Bibliotecii Academiei si ale Arhivelor Statului, obiecte de cult de la unele manastiri etc.)\u201c.<br \/>\nO prima observatie: actiunea a fost consemnata \u00eentr-un protocol, act semnat de \u00eemputernicitii celor doua guverne, apoi reprezentantii celor doua parti au semnat, la Moscova, un proces-verbal de predare-preluare. (Se foloseste termenul \u201edepozitare\u201c, nu \u201epastrare\u201c.) A doua observatie: pornind de la documente, autorii arata explicit ca, \u00een timpul semnarii procesului-verbal, a sosit la Moscova, de la Iasi, un nou transport cu tablouri etc. Din alte informatii reiese ca reprezentantii guvernului rus au depozitat Tezaurul Rom\u00e2niei, primit \u00een august 1917, la Kremlin, \u00een compartimentul de rezerva al sucursalei Bancii din Moscova (Palatul Armurilor).<br \/>\nProblema esentiala a discutiilor \u00een jurul Tezaurului este comunicarea adevaratei valori a bunurilor BNR si CEC, depozitate la Moscova, alaturi de celelalte valori istorice si artistice rom\u00e2nesti, prin actualizarea sumelor rezultate din Inventarele si Procesele-verbale de predare-preluare, din august 1917. Din inventare trebuie scazuta valoarea corespunzatoare arhivelor revenite \u00een Rom\u00e2nia, \u00een anii 1935-1936, apoi Tezaurul istoric si artistic adus de la Kremlin la Muzeul de Arta din Bucuresti, \u00een august, dar \u00een anul 1956! Comunicarea datelor \u00eentemeiate pe documente oficiale, inatacabile, va aduce partii rom\u00e2ne deplina credibilitate \u00een discutiile cu partenerii contemporani. Cifrele prezentate de istoricii si economistii rom\u00e2ni \u00een \u201eDictionarul cronologic. Politica externa\u201c a Rom\u00e2niei se bazeaza pe documente, celelalte informatii din bibliografia despre tezaur fiind neatestate prin documente oficiale si comparatia \u00eentre diferite valori rezultate din convertirea \u00een lei-aur, tone-aur etc.<br \/>\nDe remarcat faptul ca guvernul Rom\u00e2niei a staruit, \u00een 1918\/&#8217;19, sa \u00eenchege un dialog cu noua Putere din Rusia pentru readucerea \u00een tara a Tezaurului depozitat la Moscova. Guvernul Rusiei Sovietice a refuzat sa discute soarta Tezaurului Rom\u00e2niei. Mai mult, \u00een 1918, relatiile diplomatice \u00eentre Bucuresti si Moscova au fost, se stie, \u00eentrerupte.<br \/>\n<strong>Primii pasi spre un dialog <\/strong><br \/>\n<strong>constructiv \u2013 1935\/1936<\/strong><br \/>\nDupa \u00eendelungi si infructuoase discutii politice si economice, la Menton, pe Coasta de Azur, convorbirile dintre N. Titulescu si M. Litvinov se \u00eencheie cu o \u00eentelegere asupra restabilirii relatiilor diplomatice \u00eentre Rom\u00e2nia si Rusia Sovietica, negocieri aprobate de guvernul rom\u00e2n si regele Carol al II-lea. \u00centre anii 1934 si 1936, guvernul format de Partidul National Liberal \u2013\u00a0 prezidat de Gh. Tatarescu, cu N. Titulescu la Externe \u2013\u00a0 a purtat discutii politice pentru a \u00eencheia cu Rusia Sovietica un Tratat de asistenta mutuala menit, printre altele, sa rezolve definitiv ceea ce se numea atunci \u201ediferendul basarabean\u201c, prin recunoasterea de catre URSS a granitei rasaritene a Rom\u00e2niei pe Nistru. Initiativa ministrului N. Titulescu a figurat pe prima pagina a presei rom\u00e2nesti si internationale, a constituit obiectul discutiilor politice \u00een Cancelariile puterilor europene, a provocat dezbateri aprinse, pro si contra, \u00een Parlamentul Rom\u00e2niei. A intervenit si initiativa franco-engleza, \u00eembratisata de N. Titulescu, a Pactului Oriental, menit sa \u00eencercuiasca noua putere militara, Germania hitlerista, cu politica ei expansionista a \u201eNoii Ordine\u201c si respingerea tratatelor de pace convenite dupa Primul Razboi Mondial etc. (v. Lucian Blaga, \u201eDin activitatea diplomatica\u201c, vol. III, Editura Eminescu, Bucuresti, 1995).<br \/>\nUn pas viz\u00e2nd \u00eencalzirea relatiilor rom\u00e2no-sovietice s-a remarcat \u00een domeniul culturii. Reprezentanti ai guvernului si ministrul de Externe N. Titulescu au apelat la academicieni si universitari din Bucuresti si Iasi, care au reusit, \u00een prima parte a anului 1935, sa convinga guvernantii moscoviti si savanti din Academia de Stiinte a URSS sa accepte o \u00eentelegere \u00eentre cele doua guverne, privind aducerea osemintelor lui Dimitrie Cantemir la Iasi si re\u00eenhumarea lor la Biserica Trei Ierarhi. La definitivarea \u00eentelegerii a contribuit si Patriarhia Ortodoxa din Moscova. \u00centelegerea dintre cele doua guverne a permis ca, la \u00eenceputul lui iunie 1935, osemintele marelui \u00eenvatat si domnitor sa fie re\u00eenhumate la Iasi, la Trei Ierarhi, la ceremonie asist\u00e2nd membrii guvernului rom\u00e2n \u00een frunte cu primul ministru Gheorghe Tatarescu, Nicolae Titulescu, numerosi oameni de stiinta si cultura, tineret studios, precum si Mihail Ostrowski, ministrul Uniunii Sovietice la Bucuresti (v. \u201eNeamul Rom\u00e2nesc\u201c din 21 iunie 1935). Evenimentul a fost consemnat, uneori comentat, si de ziarele liberale si de st\u00e2nga din Austria, Franta, Iugoslavia, Cehoslovacia si Polonia.<br \/>\n\u00cen 1936, guvernul sovietic a decis sa vina \u00een \u00eent\u00e2mpinarea Rom\u00e2niei, fac\u00e2nd un prim pas diplomatic menit sa detensioneze suspiciunile unor cercuri politice rom\u00e2nesti. Printr-o hotar\u00e2re de guvern, Moscova a restituit tarii noastre o importanta colectie de arhive, depusa, probabil, spre sf\u00e2rsitul anului 1916 \u00een Rusia, imediat dupa evacuarea la Iasi. \u00cen arhiva Directiei Presei de la Consiliul de Ministri se afla \u00eendosariate articole din publicatii din SUA, Anglia si Franta despre fondurile arhivistice predate de guvernul de la Moscova autoritatilor de la Bucuresti. Reprezentantii diplomatici ai Rom\u00e2niei din capitalele respective amintesc si de Tezaurul Rom\u00e2niei, \u00een perspectiva noilor relatii dintre cele doua tari\u2026<br \/>\nDin motive inexplicabile, autoritatile culturale si stiintifice din 1936-1938 n-au publicat Inventarul colectiilor arhivistice primite din URSS \u00een vara lui 1936, fapt ce a generat o situatie ce merita comentata: \u00een 1975 a aparut, la Chisinau, \u201eMoldova \u00een epoca feudalismului\u201c, vol. VII, Partea I si Partea a II-a, ambele editate sub egida Academiei de Stiinte din Republica Moldova, Institutul de Istorie; Cuv\u00e2nt introductiv si comentarii de P.G. Dimitriev, redactia, P.V. Sovetov, Editura \u201eStiinta\u201c, Chisinau. Lucrarea cuprinde recensam\u00e2ntul populatiei Moldovei din anii 1772-1773 (\u00een limba rusa), apoi altul, din anul 1774, realizat de Divanul Moldovei (\u00een limba rom\u00e2na), ce cuprinde date de mare valoare pentru istoria socio-economica si demografica a Moldovei. Recensam\u00e2ntul a fost executat din ordinul maresalului rus P.A.Rumiantev. (Despre acest document inedit am publicat articolul \u201ePopulatia Bucovinei \u00eentre anii 1772-1774\u201c, revista \u201eAcademica\u201c, II, nr. 4, februarie 1992, lucrarea fiind reprodusa \u00een cartea mea \u201eBucovina. Istorie si Cultura\u201c, Editura Albatros, 2002, p. 27 si urm.) P.G. Dimitriev arata, \u00een Cuv\u00e2ntul introductiv, ca: \u201eMaterialele recensamintelor se pastreaza \u00een Arhiva Centrala de Stat a actelor vechi (TFADA) \u00een fondul numarul 293 intitulat Dosare moldovenesti si muntenesti. Fondul s-a format ca rezultat al activitatii organelor administrative militare rusesti \u00een Moldova si Tara Rom\u00e2neasca \u00een timpul razboiului ruso-turc din anii 1768-1774\u201c. Cercetatorul nu arata explicit ca recensamintele au fost executate de reprezentantii Divanului Moldovei si Divanului Tarii Rom\u00e2nesti, dar aceasta reiese din lucrarile asupra fiecarui tinut. De pilda, recensam\u00e2ntul tinutului Hotin este semnat de \u201eConstantin Bals, paharnic; Stefan Hurmuzachi, vornic; Vasile Carp, sluger; Ion Radu si Ion Miclescul, (indescifrabil)\u201c etc. Se pune \u00eentrebarea: aceste documente de o asemenea valoare stiintifica au fost preluate de armata tarista \u00een anul 1774, sau au figurat \u00een Arhiva rom\u00e2neasca depusa spre pastrare \u00een Rusia \u00een anul 1917? Pe l\u00e2nga aceasta \u00eentrebare mentionam, \u00een revista \u201eAcademica\u201c: Institutele stiintifice rom\u00e2nesti de profil sunt chemate sa \u00eentreprinda demersurile necesare si pentru valorificarea, \u00een timp util, a materialelor din \u201eDosarele\u2026 muntenesti\u201c, pastrate \u00een Arhiva Centrala de Stat a actelor vechi (TFADA).<br \/>\nCercetarile istorice \u00eentemeiate pe documente diplomatice, pe informatii publicate de mari gazetari rom\u00e2ni si straini, pe declaratiile atestate ale unor oameni politici bine informati si de buna-credinta, referitoare la demersurile de \u00eencheiere a Tratatului de asistenta mutuala \u00eentre Rom\u00e2nia si Uniunea Sovietica, \u00een anii 1936-1937 si apoi, realizarea a ceea ce s-a numit Pactul Oriental, sunt \u00eenca fragmentare, neconcludente si adesea subsumate disputelor ideologice, \u00een locul unei analize lucide a intereselor generale de viitor ale tarilor din Centrul si Sud-Estul Europei \u00een raport cu Franta, Rusia, Anglia si Germania hitlerista, av\u00e2nd \u00een vedere ca Rom\u00e2nia Re\u00eentregita s-a \u00eenfaptuit cu ajutorul si prin decizia Puterilor Antantei, \u00een urma \u00eenfr\u00e2ngerii militare a Germaniei si Austro-Ungariei imperiale\u2026 Indiscutabil, si aceasta a confirmat-o evolutia politicii europene dupa anul 1938, \u00eencheierea unei aliante politico-militare \u00eentre tarile Micii \u00centelegeri (Cehoslovacia, Iugoslavia si Rom\u00e2nia) cu Uniunea Sovietica, Turcia, Polonia (care urma sa denunte pactul de neagresiune cu Germania lui Hitler), Franta si Anglia, din sfera Occidentala a Europei, ar fi \u00eempiedicat, probabil, temporar sau definitiv, \u00eentelegerea conjuncturala, din 1939, dintre Stalin si Hitler. Indiferent de o opinie sau alta \u2013\u00a0 opinii se produc doldora \u00een vremurile noastre \u2013, incontestabil este faptul ca asemenea demersuri bine g\u00e2ndite politic si militar au existat la Paris si Moscova, la Bucuresti si Londra, la Praga, Ankara si Belgrad. Rom\u00e2nia a fost, prin g\u00e2ndirea lui N. Titulescu si a altor politicieni bucuresteni, printre initiatorii principali ai \u00eentelegerilor\u2026<br \/>\nRelatiile rom\u00e2no-sovietice s-au blocat \u00eencep\u00e2nd cu anul 1938. Prin Pactul Molotov-Ribbentrop, Germania hitlerista a semnat pedepsirea Rom\u00e2niei, consimtind la pretentiile URSS asupra Basarabiei si la rapirea brutala a Nordului Bucovinei si tinutului Herta, teritorii ce n-au apartinut niciodata Ucrainei. Politica externa legionaro-antonesciana progermana si alianta \u00een razboiul antisovietic, \u00eentemeiata, dupa trecerea Nistrului, pe iluzii, lozinci si declaratii oficiale iresponsabile \u2013 s-a \u00eencheiat printr-un total faliment militar, politic, ideologic si moral.<br \/>\nDupa \u00eencheierea razboiului si transformarile politico-sociale prin care a trecut Rom\u00e2nia, meandrele politicii si evolutiile geo-strategice au readus pe scena dezbaterii publice sensibilele probleme referitoare la relatiile vechi ale Rom\u00e2niei, dar mai ales la cele noi, cu URSS.<br \/>\n<strong>Oare mai exista?<\/strong><br \/>\n\u00centrebarea s-a pus \u00een primele luni ale anului 1955. \u00cen aprilie-mai 1955, Consiliul de Ministri al RPR (presedinte, Gheorghiu-Dej) a acceptat propunerea Ministerului Culturii si a Academiei, ca reprezentanti ai celor doua institutii, \u00eempreuna cu cei ai Sectiei de Stiinta si Cultura a CC-PMR sa redacteze proiectele de hotar\u00e2re guvernamentala privind \u00eenfiintarea Muzeului de Istorie Nationala si a Bibliotecii Centrale de Stat, \u00een capitala.<br \/>\nArhivele Ministerului Artelor si Informatiilor (anii 1947-1953) arata ca guvernantii din acei ani au avut initiativa organizarii, la nivel national, a unui recensam\u00e2nt al muzeelor de pe teritoriul tarii. De mentionat ca, \u00een 1948, Ministerul de Externe de la Bucuresti primeste, de la UNESCO-Paris, o scrisoare si Anexa \u2013\u00a0 Statuts et Programmes des Mus\u00e9es. Questionnaire pour un raport, prin care se cerea o informare statistica despre muzeele din Rom\u00e2nia ramase dupa terminarea razboiului. \u00cent\u00e2mplator, guvernul Petru Groza tocmai \u00eencheiase recensam\u00e2ntul muzeelor, iar una dintre principalele constatari era distrugerea Muzeului din Parcul Carol din Bucuresti, (2) ceea ce impunea \u00eenfiintarea unui Muzeu de Istorie Nationala.<br \/>\n\u00cen perioada 1948-1949, acad. George Oprescu fusese mandatat de guvern sa conduca activitatile privind muzeele; el a venit cu o initiativa legislativ-organizatorica si a propus Consiliului de Ministri sa subventioneze organizarea unui recensam\u00e2nt al obiectelor muzeale din toate muzeele din tara, iar un exemplar din Inventarul fiecarui muzeu sa fie depus la Judecatoria sau Tribunalul din localitatea, raionul, regiunea respectiva.<br \/>\nLa una din sedintele de lucru ale colectivului de specialisti (mai 1955) care redacta hotar\u00e2rea de guvern privind \u00eenfiintarea Muzeului de Istorie Nationala, profesorii George Oprescu, Andrei Otetea si Petre Constantinescu-Iasi s-au oprit si asupra exponatelor ce vor fi prezentate \u00een noul muzeu, al carui sediu \u00eel stabilisem, \u00een textul HCM, prin consens, \u00een Palatul Justitiei din Bucuresti. Acad. G. Oprescu a deschis cutia pandorei, amintind celor de fata de Closca cu puii de aur si alte \u201eodoare scumpe\u201c, de mare valoare istorica, ale unor domnitori rom\u00e2ni, \u201etrimise \u00een Rusia.\u201c A intervenit acad. P. Constantinescu-Iasi, \u00een acel moment ministru al Cultelor, cu date concrete despre plecarea \u201ecomorilor rom\u00e2nesti\u201c \u00een Rusia tarista, \u00een vremurile \u201etragice si nesigure\u201c din anii 1916-1917. A evocat apoi episodul aducerii osemintelor lui Dimitrie Cantemir la Iasi, precum si a \u201eArhivei nationale.\u201c La arhive s-a referit si prof. A. Otetea, prezent\u00e2nd date concrete de la Arhivele din Iasi si Bucuresti, dupa care a apreciat \u201eClosca cu puii de aur\u201c ca fiind una dintre cele mai mari descoperiri arheologice de pe teritoriul rom\u00e2nesc; a vorbit despre cercetarile rom\u00e2nesti si straine asupra acestui tezaur, \u00eencheind cu \u00eentrebarea dilematica: Oare mai exista?&#8230;<br \/>\nG. Oprescu si Constantinescu-Iasi au spus, pe un ton ce lasa sa strabata speranta, ca rusii \u201epretuiesc valorile create \u00een trecut\u2026\u201c. G. Oprescu i-a raspuns colegului Otetea calm, \u00een tonalitate nostalgica, cu interogatia: \u201eLe vom putea vedea vreodata la Bucuresti?\u201c \u2013\u00a0 acele odoare mostenite de la stramosi. Dialogul s-a \u00eencheiat fara ca cineva sa propuna, sau macar sa sugereze, vreo actiune concreta referitoare la Tezaurul Rom\u00e2niei din URSS. (Textul redactat de comisie a devenit \u201eHotar\u00e2rea Consiliului de Ministri privind \u00eenfiintarea Muzeului de Istorie Nationala si a Bibliotecii Centrale de Stat a RPR\u201c, documentele fiind publicate \u00een Colectia de hotar\u00e2ri si dispozitii a Consiliului de Ministri din 4 iulie 1955, pp. 457-458.)<br \/>\nAnul 1955 a adus \u00een atentia elitei intelectuale si complicatele probleme legate de monumentele istorice si artistice, de santierele arheologice, pe scurt, de Patrimoniul National al Rom\u00e2niei. Consecinta imediata a fost reorganizarea \u201eComisiei Monumentelor Istorice si Muzeelor\u201c de pe l\u00e2nga Academia RPR, recensam\u00e2ntul monumentelor istorice si continuarea activitatilor de reparare si restaurare a unor monumente. La o sedinta a \u201eComisiei Stiintifice a Monumentelor Istorice si Artistice\u201c (noul titlu), din iunie 1955, Stefan Bals, Grigore Ionescu, P. Constantinescu-Iasi, George Oprescu si G.M. Cantacuzino au evocat \u2013\u00a0 referindu-se la obiecte de patrimoniu din Evul Mediu rom\u00e2nesc \u2013\u00a0 si comorile trimise \u00een Rusia: \u201eClosca cu puii de aur\u201c si foarte multe obiecte de cult. Acad. G. Oprescu a vorbit si despre picturi de N. Grigorescu si T. Aman \u201eevacuate \u00een Rusia\u201c. A subliniat ca au fost trimise spre pastrare, pe l\u00e2nga tablouri, si alte obiecte artistice valoroase pe care \u201enu le-am studiat, nu le cunoastem \u00eenca.\u201c Discutia deschisa de acad. G. Oprescu l-a determinat pe P. Constantinescu-Iasi sa declare ca obligatia sa este sa informeze, ca membru al guvernului, \u201econducerea de stat\u201c asupra discutiilor referitoare la \u201eTezaurul rom\u00e2nesc\u201c existent, probabil, \u00een URSS. Este o realitate istorica de netagaduit faptul ca discutiile legate nemijlocit de \u00eenfiintarea Muzeului de Istorie Nationala au readus \u00een atentia si preocuparile unor oficiali cu responsabilitati \u00een domeniu, problema Tezaurului Rom\u00e2niei din URSS. Interesul asupra contextului istoric \u00een care s-a produs evacuarea \u00een Rusia a sporit odata cu dezbaterile agitate, controversate, ale participarii Rom\u00e2niei la Primul Razboi Mondial (1916-1918) si desfasurarea evenimentelor politice ce i-au urmat&#8230;<br \/>\nLa 3 august 1955, academicienii Petre Constantinescu-Iasi si Vasile Malinschi (fost director al Directiei Relatiilor Externe din Banca Nationala a Rom\u00e2niei \u00een 1938, din mai 1954 vicepresedinte al Comitetului de Stat al Planificarii \u2013\u00a0 CSP cu problemele financiare ale Statului, ales la 2 iulie 1955 membru titular si secretar-prim adjunct al Academiei) au prezentat, \u00eentr-o audienta, Sectiei de Stiinta&#8230; a CC, datele cunoscute despre \u201eTezaurul din Uniunea Sovietica\u201c. Acad. V. Malinschi a aratat ca este vorba despre averea Rom\u00e2niei din anii razboiului, blocata de guvernul sovietic \u00een urma ruperii relatiilor diplomatice, \u00een 1918. \u00cen finalul \u00eentrevederii, cei trei au convenit asupra unor chestiuni practice: P. Constantinescu-Iasi, \u00een calitate de membru al guvernului, sa-l informeze pe prim-vicepresedintele Consiliului de Ministri Emil Bodnaras despre discutiile purtate la Academie \u00een legatura cu \u201eTezaurul Rom\u00e2niei\u201c de la Moscova; V. Malinschi sa prezinte lui Gh. Apostol, prim secretar al CC si coordonator al activitatii Academiei la nivelul Biroului Politic, ceea ce cunoaste nemijlocit despre valorile \u00een aur ale Bancii Nationale evacuate \u00een Rusia. La \u00eenceputul lunii iulie, oficialii la cel mai \u00eenalt nivel erau informati, iar \u00een august 1955 s-au cerut date privind \u201einventarul obiectelor\u201c si celelalte detalii privind transportarea, preluarea si depozitarea Tezaurului Rom\u00e2niei la Moscova.<br \/>\nN.S. Hrusciov la Bucuresti<br \/>\n\u00cen 1955 Rom\u00e2nia a participat la c\u00e2teva evenimente politice internationale de interes national si international, unele constituind un succes politic:<br \/>\n\u2013 La 23 ianuarie se \u00eencheie, la Timisoara, tratativele \u00eentre guvernele rom\u00e2n si iugoslav referitoare la granita, reglementarea navigatiei pe Dunare etc.;<br \/>\n\u2013\u00a0 La 7 martie, Prezidiul MAN adopta decretul privind \u00eencetarea starii de razboi cu Germania, existenta \u00eentre Rom\u00e2nia si Germania de la 24 august 1944;<br \/>\n\u2013 \u00cen aprilie se \u00eencheie tratativele dintre delegatiile Cehoslovaciei, Chinei, RDG, Poloniei, Ungariei, Rom\u00e2niei si URSS cu privire la crearea unei baze stiintifice de experimentare \u00een vederea dezvoltarii cercetarilor \u00een domeniul fizicii nucleare;<br \/>\n\u2013 La Varsovia are loc, \u00eentre 11-14 mai, Conferinta statelor socialiste europene, c\u00e2nd se semneaza \u201eTratatul de prietenie, colaborare si asistenta mutuala\u201c, pe o durata de 20 de ani (Tratatul de la Varsovia);<br \/>\n\u2013\u00a0 La 12 iulie, Rom\u00e2nia este primita \u00een UNESCO (Organizatia Natiunilor Unite pentru Educatie, Stiinta si Cultura);<br \/>\n\u2013\u00a0 \u00cen august, Rom\u00e2nia participa la prima Conferinta internationala de la Geneva, privind folosirea energiei atomice \u00een scopuri pasnice;<br \/>\n\u2013\u00a0 \u00centre 24 sept.-2 oct. 1955, un grup de specialisti rom\u00e2ni duce tratative, la Orsova, cu specialisti iugoslavi, referitoare la amenajarea complexa a Dunarii \u00eentre Buzias si Portile de Fier, c\u00e2nd se \u00eencheie un Protocol ce consemneaza necesitatea realizarii amenajarilor hidroenergetice si de navigatie;<br \/>\n\u2013\u00a0 La 8 decembrie 1955, Rom\u00e2nia recunoaste \u201eneutralitatea permanenta\u201c a Austriei;<br \/>\n\u2013\u00a0 La 14 decembrie 1955, Consiliul de Securitate recomanda Adunarii Generale a ONU ca 16 state, \u00eentre care si Rom\u00e2nia, sa fie admise \u00een ONU. Astfel RPR devine membru cu drepturi depline \u00een ONU;<br \/>\n\u2013\u00a0 \u00cen decembrie, Rom\u00e2nia accepta cererea SUA de a participa la activitatea Agentiei Internationale pentru Energia Atomica \u2013\u00a0 AIEA.<br \/>\nAnul 1955 aducea Rom\u00e2niei recunoastere si legitimitate \u00een relatiile cu tarile lumii si organismele internationale consacrate dupa al Doilea Razboi Mondial. Tot acum au loc doua evenimente speciale privind relatiile directe, la cel mai \u00eenalt nivel, \u00eentre liderii politici din Rom\u00e2nia si Uniunea Sovietica: \u00eentre 4-6 iunie 1955, dupa \u00eencheierea tratativelor de la Belgrad, \u00eentre conducatorii URSS si Iugoslaviei, delegatia sovietica s-a oprit la Bucuresti, unde a participat la o conferinta cu liderii de partid si de stat din Rom\u00e2nia, Ungaria si Cehoslovacia. Cu acel prilej, conducerea PMR l-a invitat pe N.S. Hrusciov, primul secretar al CC al PCUS, sa participe la manifestarile prilejuite de sarbatorirea zilei de 23 August 1955, la 11 ani de la alaturarea Rom\u00e2niei Puterilor Aliate, \u00een lupta pentru \u00eenfr\u00e2ngerea Germaniei hitleriste. Evenimentele au evoluat astfel \u00eenc\u00e2t pentru prima data prim-secretarul CC al PCUS \u00eentreprinde o vizita oficiala \u00een Rom\u00e2nia, \u00eensotit de o importanta delegatie politica si militara. (Cei initiati \u00een culisele politicii au \u00eenteles ca existau probleme importante \u00een evolutia relatiilor rom\u00e2no-sovietice dupa Conferinta din 4-6 iunie 1955, de la Bucuresti!)<br \/>\nLiderului sovietic i s-a facut o primire pe masura, iar pe l\u00e2nga discutiile oficiale a fost organizata o fastuoasa receptie la Palatul Snagov, \u00een seara zilei de 23 August 1955, la care au asistat, ca invitati, membrii corpului diplomatic acreditati la Bucuresti si numerosi oameni de cultura si stiinta. Iata relatarea evenimentului \u00een presa vremii, caruia \u00eei adaugam un episod semnificativ, ai carui protagonisti au fost Hrusciov si Lucia Sturdza-Bulandra.<br \/>\n\u201e\u00cencet, \u00eencet se lasa seara. Se aprind luminile si zeci de lampioane multicolore. Pe terasa de pe malul lacului a fost amenajata o estrada, pe care se desfasoara un program artistic, sustinut de Ion Voicu, Mircea Buciu, Ion Dacian, Damian Luca, Mircea Crisan, Ansamblul de dansuri UTM si orchestra de tineret, condusa de Ionel Budisteanu, echipa de dansuri populare maghiare din satul Inucu (Regiunea Cluj) si echipa de dansuri s\u00e2rbesti din Moldova veche (Regiunea Timisoara).\u201c<br \/>\nTreptat, invitatii au devenit veseli si vorbareti, asa ca doamnele si tineretul i-au invitat pe oaspeti la dans. Dupa Hora mare si c\u00e2teva valsuri, tangouri, un ceardas, o polca a venit r\u00e2ndul Perinitei, inaugurata de Lucia Sturdza-Bulandra si Petru Groza, care \u00eengenuncheaza pe batista, conform coregrafiei dansului, dupa care se retrage&#8230; Lumea aplauda, doamna flutura batista, danseaza singura si la un moment dat \u00eel invita pe Hrusciov la dans. Liderul sovietic danseaza cam st\u00e2ngaci, dar nu renunta, r\u00e2de si priveste la actrita \u00eembracata \u00eentr-o splendida rochie de seara&#8230; \u00cen ritmul \u201ePerinitei\u201c, doamna Lucia \u00eesi conduce elegant partenerul, apoi se opreste, \u00eentinde batista pe podea si-l invita sa \u00eengenuncheze&#8230; Hrusciov ezita, este dezorientat, priveste parca astept\u00e2nd ajutor, nu \u00eentelege, sau se face ca nu \u00eentelege invitatia&#8230; Dinspre Groza si Dej se aud voci: Nichita Sergheevici! \u00cen genunchi, \u00een genunchi! Un general \u00eel ajuta pe liderul URSS sa \u00eengenuncheze&#8230; Se aude numai orchestra\u2026 Lucia Sturdza-Bulandra se apleaca ceremonios, cu eleganta, spre partenerul \u00eengenuncheat si \u00eel \u00eembratiseaza. Izbucnesc urale, se c\u00e2nta \u201eLa multi ani! Multi ani traiasca!\u201c&#8230;<br \/>\nEvocarea acestui moment petrecut la Palatul Snagov arata ca Groza, Dej, Apostol, Bodnaras au \u00eenteles ca atmosfera de destindere, alaturi de gestul simbolic al Luciei Sturdza-Bulandra, de a-l \u201e\u00eengenunchea\u201c pe Hrusciov, puteau crea contextul favorabil deschiderii dialogului cu imprevizibilul conducator al PCUS, asupra problemelor cruciale ale relatiilor din acei ani: retragerea trupelor sovietice din Rom\u00e2nia; soarta Tezaurului Rom\u00e2niei dat \u201espre pastrare\u201c Rusiei tariste \u00een 1917; dezvoltarea sistemului energetic national al RPR, problema industrializarii s.a.<br \/>\n\u00cemprejurarea \u00een care liderii PMR au prezentat lui N.S. Hrusciov, \u00een august 1955, delicata problema politico-militara de retragere a trupelor sovietice din Rom\u00e2nia a fost elucidata, pe temeiul documentelor, de catre prof. Ioan Scurtu, \u00een cartea \u201eRom\u00e2nia. Retragerea trupelor sovietice, 1958\u201c, capitolul ce intereseaza fiind republicat si \u00een \u201eAdevarul literar si artistic\u201c din 9 februarie 1997. (Despre acestea am aflat la sf\u00e2rsitul anului 1957, c\u00e2nd s-a hotar\u00e2t sa fac parte din colectivul de veterani de razboi cu raspunderi oficiale, combatanti pe frontul de Vest, \u00eensarcinati sa pregateasca procesul de retragere a trupelor sovietice, \u00eenceput \u00een trimestrul I, anul 1958 si sf\u00e2rsit \u00een vara aceluiasi an.)<br \/>\nDespre Tezaurul Rom\u00e2niei de la Moscova am aflat, la o \u00eent\u00e2lnire de lucru din august 1955, \u00eenainte de plecarea la Festivalul Tineretului si Studentilor de la Varsovia, de la Gh. Apostol, prim-secretar al CC, ca nu demult a avut, cu tov. Malinschi, \u201eun interesant schimb de pareri privind chestiunile ce fram\u00e2nta pe unii academicieni\u201c&#8230;<br \/>\n\u00cen primele luni ale lui 1956, evenimentele s-au precipitat, dupa ce, \u00een aprilie, cercuri de intelectuali din Bucuresti au aflat ca guvernul sovietic a restituit Republicii Democrate Germane capodoperele de arta din Galeria de la Dresda. \u00cenainte de plecarea spre Dresda, ele au fost expuse, pentru publicul moscovit, la Muzeul \u201ePuskin\u201c. Evident, oamenii de cultura rom\u00e2ni au \u00eenceput sa comenteze intens evenimentul, sa se adreseze oficialilor de la CC, de la Ministerele de Externe si al Culturii, pentru a face demersuri pe l\u00e2nga conducerea sovietica \u00een vederea recuperarii Tezaurului. \u00centrebarea era daca autoritatile sovietice se vor g\u00e2ndi si la Rom\u00e2nia, la tezaurul ei, din moment ce au restituit Est-germanilor comori artistice luate \u00een conditiile razboiului germano-sovietic. Discutiile \u00een jurul Tezaurului Rom\u00e2niei de la Moscova devenisera publice, oamenii se informau, puneau \u00eentrebari etc.<br \/>\nP\u00e2na \u00een prezent nu s-au publicat informatii, \u00eentemeiate pe documente, despre discutiile liderilor rom\u00e2ni cu Hrusciov si alti conducatori ai PCUS, asupra Tezaurului Rom\u00e2niei si conditiile restituirii lui. Se poate afirma cu certitudine ca discutiile asupra restituirii au vizat tezaurul \u00een integralitatea lui, \u00eensa Sovieticii au acceptat, \u00een final, sa fie restituite numai valorile istorice si artistice de patrimoniu\u2026<br \/>\nInvestigatiile la Arhivele Nationale ale Rom\u00e2niei, \u00eentreprinse \u00eentre 1992-1998, \u00een Fondul CC al PCR \u2013\u00a0 Cancelarie, au avut ca rezultat descoperirea scrisorii pe care N.S. Hrusciov a trimis-o lui Gh. Gheorghiu-Dej (dosar 59\/1956, f. f. 15-18), probabil, spre sf\u00e2rsitul lunii mai 1956. (Textul original nu este datat si n-am aflat alte indicii privind data documentului.) Scrisoarea \u2013\u00a0 \u00een limba rusa\/original si traducerea \u00een rom\u00e2na \u2013\u00a0 am publicat-o, pentru prima data, \u00een revista \u201eDosarele istoriei\u201c, an VIII, nr. 6 (82), 2003, p. 55 si urm., \u201edocument inedit\u201c, prin bunavointa si cu sprijinul d-lui Mircea Suciu.<br \/>\nReproducem al\u00e3turat textul original si traducerea (caseta 1).<\/p>\n<p>Scrisoarea lui N.S. Hrusciov nu este un document din partea guvernului sovietic sau a Sovietului Suprem al URSS, ea este trimisa \u201ePrimului secretar al CC al PMR \u2013\u00a0 Gheorghiu-Dej\u201c, din partea CC al PCUS. Aceasta arata, dupa parerea noastra, ca N. Hrusciov n-a obtinut aprobarea guvernului sovietic si a Prezidiului Sovietului Suprem pentru restituirea integrala a Tezaurului Ro<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"<p>Numerosi cetateni rom\u00e2ni si rusi stiu ca relatiile dintre Rom\u00e2nia si fosta Uniune Sovietica \u2013 actuala Federatie Rusa \u2013 au fost \u00eempovarate, \u00een secolul al XX-lea, \u00eentre altele, si de sechestrarea de catre Puterea Sovietica a Tezaurului Rom\u00e2niei, \u00eencredintat spre pastrare Rusiei tariste, aliata Regatului Rom\u00e2nia, \u00een anii Primului Razboi Mondial \u2013 1916\/1917. Pentru \u00eentelegerea&hellip;&nbsp;<a href=\"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/hrusciov-gheorghiu-dej-si-tezaurul-romaniei-de-la-moscova-anii-1955-1956\/\" rel=\"bookmark\">Cite\u0219te mai mult &raquo;<span class=\"screen-reader-text\">Hrusciov, Gheorghiu-Dej si Tezaurul Romaniei de la Moscova. Anii 1955-1956<\/span><\/a><\/p>\n","protected":false},"author":3,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"neve_meta_sidebar":"","neve_meta_container":"","neve_meta_enable_content_width":"","neve_meta_content_width":0,"neve_meta_title_alignment":"","neve_meta_author_avatar":"","neve_post_elements_order":"","neve_meta_disable_header":"","neve_meta_disable_footer":"","neve_meta_disable_title":"","jetpack_post_was_ever_published":false,"_jetpack_newsletter_access":"","_jetpack_dont_email_post_to_subs":false,"_jetpack_newsletter_tier_id":0,"_jetpack_memberships_contains_paywalled_content":false,"_jetpack_memberships_contains_paid_content":false,"footnotes":"","jetpack_publicize_message":"","jetpack_publicize_feature_enabled":true,"jetpack_social_post_already_shared":true,"jetpack_social_options":{"image_generator_settings":{"template":"highway","default_image_id":0,"font":"","enabled":false},"version":2}},"categories":[1],"tags":[9052],"class_list":["post-16134","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-mozaic","tag-tezaurul-romaniei-de-la-moscova"],"views":2346,"jetpack_publicize_connections":[],"jetpack_featured_media_url":"","jetpack_sharing_enabled":true,"jetpack-related-posts":[],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/16134","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/users\/3"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=16134"}],"version-history":[{"count":0,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/16134\/revisions"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=16134"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=16134"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=16134"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}