{"id":161,"date":"2009-11-26T15:43:02","date_gmt":"2009-11-26T13:43:02","guid":{"rendered":"http:\/\/revistacultura.ro\/nou\/?p=161"},"modified":"2009-11-26T15:47:03","modified_gmt":"2009-11-26T13:47:03","slug":"in-onoarea-scolii-romanesti-de-canto","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/in-onoarea-scolii-romanesti-de-canto\/","title":{"rendered":"\u00cen onoarea \u015fcolii rom\u00e2ne\u015fti de canto&#8230;"},"content":{"rendered":"<blockquote><p><strong><em>\u2026 municipiul Constanta a gazduit la mijloc de octombrie, pentru al doilea an consecutiv, o interesanta sesiune internationala. Organizarea a revenit Catedrei de Interpretare Muzicala \u2013 Canto a Facultatii de Arte de la Universitatea \u201eOvidius\u201c (initiatoare a manifestarii, prin stradaniile prof. univ. dr. Florenta Marinescu, sef de catedra si director de proiect), Consiliului Judetean si Teatrului National de Opera si Balet \u201eOleg Danovski\u201c.<\/em><\/strong><\/p><\/blockquote>\n<p>Tematica de succes a sesiunii din 2008 a fost duplicata si in 2009, sub genericul \u201eacoala rom\u00e2neasca de c\u00e2nt intre traditie si modernitate\u201c, de fapt un pretext pentru o larga varietate de referate de specialitate, foarte bine concepute si solid fundamentate. As nota c\u00e2teva titluri: \u201eVocea umana, instrumentul zeilor\u201c (autor, prof. univ. dr. Florenta Marinescu); \u201eVocea in c\u00e2ntul coral\u201c (prof. univ. dr. Mariana Popescu); \u201eExpresivitatea vocii umane. De la soapta la strigat\u201c (prof. univ. dr. Vasile Cojocaru); \u201eActorul si arta comunicarii\u201c (lect. univ. dr. Vasile Gherghilescu); \u201eInterpretul vocal si mijloacele interpretarii\u201c (lect. univ. drd. Ioan Ardelean); \u201eVocea umana in spatiul liturgic ortodox\u201c (conf. univ. dr. Bogdan Moise); \u201eRepere stilistice in interpretarea melodiei franceze\u201c (asist. univ. drd. Irina Ionescu); \u201eGlasul ingerilor \u2013 c\u00e2ntaretii castrati\u201c (asist. univ. drd. Radu Fagarasan); \u201eComplexitatea actului interpretativ vocal. Privire de ansamblu asupra consideratiilor artistice referitoare la fenomenul operistic reflectate in g\u00e2ndirea marilor interpreti de opera\u201c (prep. univ. drd. Andreea Bratu); \u201eVocea de soprana in creatia lui Bellini cu particularizare la operele \u00abNorma\u00bb si \u00abaomnambula\u00bb\u201c (prep. univ. drd. Roxana Nite) etc.<br \/>\nModeratorii \u2013 criticii muzicali Daniela Caraman Fotea si semnatarul acestor r\u00e2nduri \u2013, au subliniat profesionalismul comunicarilor stiintifice, valoarea expunerilor si exemplificarilor. a-a colocviat asupra temelor expuse, s-au identificat directii de aprofundare.<br \/>\naesiunea nu a ramas la nivelul simpozionului muzicologic, ci a cuprins, pe parcursul unei saptam\u00e2ni, doua clase de maiestrie, master-classes, sustinute de marii artisti si reputatii profesori de canto, soprana Maria alatinaru-Nistor si basul George-Emil Crasnaru. Cursanti din Rom\u00e2nia si Germania au raspuns solicitarilor si, dupa ore intense de studiu, au sustinut la final un concert extraordinar in compania orchestrei Operei constantene, sub bagheta japonezului Koichi Inoue.<br \/>\nEste sigur insa ca momentul central al manifestarilor a fost solemnitatea de decernare a titlului de Doctor Honoris Causa maestrilor Maria alatinaru-Nistor si George-Emil Crasnaru. aala aenatului Universitatii \u201eOvidius\u201c a vibrat prin emotia unei numeroase asistente, compuse din cadre didactice, studenti, invitati de vaza, un ambient care a rezonat la intonarea imnului traditional \u201eGaudeamus igitur\u201c, la traditionalele momente solemne.<br \/>\n<strong>Maria alatinaru-Nistor, un brand national<br \/>\n<\/strong>Vocea Mariei alatinaru-Nistor a impresionat intotdeauna prin calitatea timbrala de exceptie care a facut-o sa fie asemuita cu legende ale liricii. Numele celebrei Leontyne Price ii era frecvent asociat. aoprana rom\u00e2nca a construit, cu maxima seriozitate, o cariera exemplara, care s-a desfasurat in tara natala si in mari teatre ale lumii: Opera de atat din Viena, Opera Nationala din Paris, Metropolitan Opera din New York, Gran Teatro La Fenice din Venetia, aan Francisco Opera, Gran Teatre del Liceu din Barcelona, Th\u00e9\u00e2tre Royal de la Monnaie din Bruxelles, precum si importantele scene lirice de la Frankurt, Hamburg, Z\u00fcrich, Basel, Dallas, Tokyo, Florenta, Copenhaga etc. A adunat elogiile publicului si criticii in peste douazeci de roluri interpretate sub baghete prestigioase si in companii remarcabile, incunun\u00e2nd o cariera ce depaseste doua decenii. Actualmente profesor universitar la Universitatea Nationala de Muzica din Bucuresti, Maria alatinaru-Nistor isi implineste cariera prin vocile tinere pe care le formeaza si le lanseaza cu mare succes pe orbite nationale si internationale. Prestigiul unanim de care se bucura i-a adus invitarea de a sustine master-classes la Montr\u00e9al, Basel, aofia sau in jurii de concurs la Barcelona, Johannesburg, Belgrad, Pamplona, aofia, Verviers. In Laudatio, Florenta Marinescu sublinia: \u201eMaria alatinaru-Nistor este o emblema, o parte a steagului nostru national\u201c.<br \/>\nPrimind inalta distinctie, maestra a apreciat ca \u201eevenimentul ii provoaca, poate, cele mai mari emotii traite\u201c si reprezinta \u201erecunoasterea si totodata bilantul carierei artistice si pedagogice\u201c, un insemnat prilej de confirmari, o suprema dovada de pretuire. Cu sensibilitate si luciditate, Maria alatinaru-Nistor a spus: \u201eLa 40 de ani de la absolvirea Conservatorului si dupa 20 de ani de profesorat, titlul de Doctor Honoris Causa vine acum in viata mea, ca o extrem de valoroasa masura a timpului parcurs, stimul\u00e2nd in mine, dincolo de duioase nostalgii, si forta de a continua drumul, cu bucurie, daruire si incredere in viitorul tinerilor c\u00e2ntareti, la a caror formare contribui cu experienta pe care am acumulat-o\u201c.<br \/>\n<strong>George-Emil Crasnaru, impresionanta personalitate artistica<br \/>\n<\/strong>Rostind Laudatio, Florenta Marinescu remarca: \u201eGeorge-Emil Crasnaru este un intelectual elitist, un cautator al tainelor muzicale prin mesajul direct al partiturii, un sfredelitor al caracterelor dramatice, un talmacitor de sensuri si rosturi muzicale. O prezenta splendida, o personalitate artistica impresionanta, o voce de har si o penetranta aura interpretativa\u201c.<br \/>\nBasul rom\u00e2n, stabilit de aproape trei decenii in Germania, a debutat la Bucuresti in 1970 cu opusuri vocal-simfonice, pentru ca intre 1971 si 1980 sa fie solist al primei noastre scene lirice. P\u00e2na la plecarea din Rom\u00e2nia, artistul evoluase constant in strainatate si in locatii importante. Amintesc numai Festivalul de la aalzburg, \u201eDon Carlos\u201c de Verdi, sub bagheta lui Herbert von Karajan. De la Mozart la Wagner, trec\u00e2nd prin literatura lirica italiana si nu numai, George-Emil Crasnaru a interpretat un larg evantai de roluri la Teatro alla acala, la Operele din Hamburg, Berlin, K\u00f6ln, Bonn, Paris, Budapesta, Monte Carlo, Madrid, Amsterdam, precum si in Peru, Venezuela, Japonia, Coreea, China, Argentina, Finlanda etc.<br \/>\nIn paralel cu activitatea solistica, desfasoara o sustinuta cariera ca profesor la Facultatea de Muzica \u201eRobert achumann\u201c din D\u00fcsseldorf.<br \/>\nRaspunz\u00e2nd elogiilor care li s-au adus in Laudatio si aplauzelor asistentei, Maria alatinaru-Nistor si George-Emil Crasnaru au tinut sa sublinieze valoarea scolii rom\u00e2nesti de canto care i-a format si au adus un profund omagiu profesorilor lor, Arta Florescu, Petre atefanescu-Goanga si Aurel Alexandrescu.<br \/>\naesiunea stiintifica de la Constanta a devenit deja traditionala si editia din 2010 este de pe acum asteptata cu interes. A fost un succes al organizatorilor si, cum spuneam, in primul r\u00e2nd al Catedrei de Canto. Cu at\u00e2t mai mult, a surprins vestea ca aenatul Universitatii a hotar\u00e2t comasarea acesteia cu Catedra de Pedagogie Muzicala. O masura \u2013 credem \u2013, pripita, care minimalizeaza diferenta de specific dintre cele doua specializari, destinate sa indrume absolventii spre drumuri distincte. aperam intr-o reintoarcere la logica.<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"<p>\u2026 municipiul Constanta a gazduit la mijloc de octombrie, pentru al doilea an consecutiv, o interesanta sesiune internationala. Organizarea a revenit Catedrei de Interpretare Muzicala \u2013 Canto a Facultatii de Arte de la Universitatea \u201eOvidius\u201c (initiatoare a manifestarii, prin stradaniile prof. univ. dr. Florenta Marinescu, sef de catedra si director de proiect), Consiliului Judetean si&hellip;&nbsp;<a href=\"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/in-onoarea-scolii-romanesti-de-canto\/\" rel=\"bookmark\">Cite\u0219te mai mult &raquo;<span class=\"screen-reader-text\">\u00cen onoarea \u015fcolii rom\u00e2ne\u015fti de canto&#8230;<\/span><\/a><\/p>\n","protected":false},"author":3,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"neve_meta_sidebar":"","neve_meta_container":"","neve_meta_enable_content_width":"","neve_meta_content_width":0,"neve_meta_title_alignment":"","neve_meta_author_avatar":"","neve_post_elements_order":"","neve_meta_disable_header":"","neve_meta_disable_footer":"","neve_meta_disable_title":"","jetpack_post_was_ever_published":false,"_jetpack_newsletter_access":"","_jetpack_dont_email_post_to_subs":false,"_jetpack_newsletter_tier_id":0,"_jetpack_memberships_contains_paywalled_content":false,"_jetpack_memberships_contains_paid_content":false,"footnotes":"","jetpack_publicize_message":"","jetpack_publicize_feature_enabled":true,"jetpack_social_post_already_shared":false,"jetpack_social_options":{"image_generator_settings":{"template":"highway","default_image_id":0,"font":"","enabled":false},"version":2}},"categories":[1],"tags":[72,73,74,75],"class_list":["post-161","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-mozaic","tag-costin-popa","tag-facultatea-de-canto-universitatea-ovidius","tag-florenta-marinescu","tag-teatrul-national-de-opera-si-balet-oleg-danovski"],"views":2784,"jetpack_publicize_connections":[],"jetpack_featured_media_url":"","jetpack_sharing_enabled":true,"jetpack-related-posts":[],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/161","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/users\/3"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=161"}],"version-history":[{"count":0,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/161\/revisions"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=161"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=161"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=161"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}