Aminteam \u00een episodul precedent despre legenda care spune ca diriguitorii Comitetul Olimpic International au decis, ca \u201erepresalii\u201c la criticile ridicate de jucatorii si jucatoarele de tenis, sa excluda sportul alb din familia \u00eentrecerilor sportive. Ca orice legenda, o asemenea naratiune se bizuie pe rumori de culise, dar nu poate fi invocata ca unica explicatie rezonabila pentru aceasta \u201edisparitie\u201c a tenisului din randurile sportului olimpic. Altele trebuie sa fi fost ratiunile unei astfel de evolutii (sau ma rog, involutii, depinde cum privim!)…
\nLa o analiza ceva mai detaliata, mergand dincolo de aparentele comode, asa cum Jean-Christophe Piffaut a realizat \u00een dese randuri \u00een cartea sa, rezulta ca pretentiile tenismenilor si jucatoarelor de tenis aveau \u00een sine ceva exagerat. Marii sportivi, campionii din tenis, se obisnuisera deja cu invitatiile personalizate de a participa la turneele importante, iar acest lucru \u00eensemna o cazare de lux, \u00een hoteluri sau vile celebre \u00een lumea mondena, garantii financiare de participare, cecuri destul de consistente pentru c\u00eestigatorii de competitie si, nu \u00een ultimul rand, aparitia si dezvoltarea sistemului de turnee demonstrative, adica un fel de profesionism \u201ela vedere\u201c. Este firesc ca practicantii sportului sa se simta ofensati de slaba calitate a conditiilor oferite \u00een cadrul Jocurilor Olimpice. C\u00e2t despre premii si recompense banesti, ce sa mai spunem?
\nNu e clar cat de vehemente au fost protestele tenismenilor si jucatoarelor, dar este evident ca liderii CIO au \u00eenceput sa vada \u00een tenis, ca si \u00een fotbal, un fel de \u201ecal troian\u201c al profesionismului \u00een chiar inima sportului amator, familia olimpica. \u00cen plus, \u00een 1924, cand s-a produs practic \u201eruptura\u201c \u00eentre tenis si forul international, acesta din urma era dominat de Pierre de Coubertin si camarazii lui, majoritatea francezi, \u00een vreme ce sportul alb era dominat, sportiv si administrativ, de reprezentantii lumii anglo-saxone. De unde si o tenta logica de ireconciliere \u00eentre raporturile de forta si influenta…
\nDe partea cealalta, nelinistea marca si ea un progres amenintator. Cresterea \u00een audienta a sporturilor olimpice si a Jocurilor ca atare, amplificarea prestigiului international al Comitetului Olimpic International, entuziasmul de masa trezit \u00een randul marilor natiuni occidentale de fenomenul olimpic, faptul ca a participa la JO \u00eensemna pentru un sportiv mai mult decat orice titlu, onoare sau recompensa \u2013 erau aspecte resimtite ca o concurenta nedorita de catre conducatorii de la All England Lawn Tennis and Croquet Club (citeste Wimbledon) si de colonii lor de dincolo de Atlantic, sefii de la Forrest Hills. High Life Society, lumea alba si aristocratica, elitismul exclusivist anglo-saxon nu puteau accepta prea usor mezalianta cu atleti, jocuri si rase considerate \u201einferioare\u201c. Si, de fapt, cum ar fi putut liderii de la Wimbledon si Forrest Hills sa accepte sa-si \u00eemparta \u201ehalca\u201c de putere financiara, mediatica si sportiva cu niste latini, slavi, africani, asiatici si sud-americani primitivi?
\nRetragerea tenisului de sub stindardul olimpic a devenit fapt, unul care a mirat pe multi dar care a rezistat decenii la rand, pana \u00een anul 1988. Atunci, la editia de la Seul a JO, tenisul a fost reintrodus. Revenirea s-a produs \u00eensa oarecum pe \u201eusa din dos\u201c, caci oare ce relevanta putea avea medalia de aur pe langa un titlu la Wimbledon sau Flushing Meadows? Puncte deloc, bani dupa putinta federatiei respective \u2013 ce sa-i atraga pe jucatori si spectatori deopotriva?
\nEste o \u00eentrebare logica, una care reflecta performanta \u201elucraturii\u201c underground a Perfidului Albion de-a lungul deceniilor. Cine mai stie ca slovacul Miroslav Mecir l-a \u00eenvins \u00een finala olimpica de simplu de la Seul pe americanul Tim Mayotte? \u00cen schimb toata lumea \u00eesi aminteste ca \u00een anul de gratie 1988 campion la Wimbledon a fost suedezul Stefan Edberg, care l-a \u00eenvins \u00een patru seturi \u00een runda ultima pe germanul Boris Becker…<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"
Aminteam \u00een episodul precedent despre legenda care spune ca diriguitorii Comitetul Olimpic International au decis, ca \u201erepresalii\u201c la criticile ridicate de jucatorii si jucatoarele de tenis, sa excluda sportul alb din familia \u00eentrecerilor sportive. Ca orice legenda, o asemenea naratiune se bizuie pe rumori de culise, dar nu poate fi invocata ca unica explicatie rezonabila… Cite\u0219te mai mult »Inventarea tenisului (45)<\/span><\/a><\/p>\n","protected":false},"author":3,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"neve_meta_sidebar":"","neve_meta_container":"","neve_meta_enable_content_width":"","neve_meta_content_width":0,"neve_meta_title_alignment":"","neve_meta_author_avatar":"","neve_post_elements_order":"","neve_meta_disable_header":"","neve_meta_disable_footer":"","neve_meta_disable_title":"","jetpack_post_was_ever_published":false,"_jetpack_newsletter_access":"","_jetpack_dont_email_post_to_subs":false,"_jetpack_newsletter_tier_id":0,"_jetpack_memberships_contains_paywalled_content":false,"_jetpack_memberships_contains_paid_content":false,"footnotes":"","jetpack_publicize_message":"","jetpack_publicize_feature_enabled":true,"jetpack_social_post_already_shared":false,"jetpack_social_options":{"image_generator_settings":{"template":"highway","default_image_id":0,"font":"","enabled":false},"version":2}},"categories":[1],"tags":[],"class_list":["post-16090","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-mozaic"],"views":956,"jetpack_publicize_connections":[],"jetpack_featured_media_url":"","jetpack_sharing_enabled":true,"jetpack-related-posts":[],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/16090","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/users\/3"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=16090"}],"version-history":[{"count":0,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/16090\/revisions"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=16090"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=16090"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=16090"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}