{"id":16084,"date":"2013-07-20T07:22:41","date_gmt":"2013-07-20T05:22:41","guid":{"rendered":"http:\/\/revistacultura.ro\/nou\/?p=16084"},"modified":"2013-07-20T07:22:41","modified_gmt":"2013-07-20T05:22:41","slug":"trei-luni-de-primavara-din-stagiunea-academiei-de-muzica-g-dima-cluj-i","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/trei-luni-de-primavara-din-stagiunea-academiei-de-muzica-g-dima-cluj-i\/","title":{"rendered":"Trei luni de primavara din stagiunea Academiei de Muzica \u201eG. Dima\u201c Cluj (I)"},"content":{"rendered":"<p><em><strong>Dupa mai bine de doua decenii \u00een care avui privilegiul de a lucra ca angajat al Academiei de Muzica \u201eG. Dima\u201c din Cluj, stagiunea permanenta a acestei institutii continua sa ma uluiasca prin calitatea, clarviziunea, intensitatea, diversitatea, spiritul judicios al programarii. Pe de alta parte, succesiunea rapida si at\u00e2t de ofertanta a evenimentelor artistice si stiintifice desfasurate aici nu mi-a lasat \u2013 aproape niciodata \u2013 timp pentru o evaluare globala a celor vazute si ascultate de-a lungul fiecarui an universitar.<\/strong> <\/em><br \/>\nAsemenea consemnari retrospective sunt c\u00e2t se poate de necesare din perspectiva istorica, iar a le neglija ar fi contraproductiv (mai ales daca avem \u00een vedere ca apetenta intelectualitatii noastre spre autodenigrare si trecere sub tacere a propriilor merite a ajuns, de mult timp, \u00een faza de maladie cronica). \u00cen acest context, permiteti-mi sa trec \u00een revista o serie dintre actiunile ultimelor trei luni (aprilie-iunie 2013), ale Stagiunii cu numarul 48, programate sub egida principalei institutii de \u00eenvatam\u00e2nt superior muzical-coreografic din Transilvania. \u00cen respectivul interval de timp s-au succedat c\u00e2teva manifestari reprezentative, acoperind un spectru tematic vast si bine echilibrat \u2013 de la muzica baroca p\u00e2na la cea de avangarda.<br \/>\n\u00cen pofida teribilelor dificultati generate de criza prin care trece Uniunea Europeana (si, cu at\u00e2t mai mult, tarile recent aderate), am avut parte de o noua si reusita editie (a zecea!) a Festivalului Cluj Modern. Acesta fu inaugurat printr-o dubla premiera: spectacolul coup\u00e9 de balet contemporan si opera dada intitulat \u201eEvadada\u201c. Pe scena celei mai frumoase opere a tarii noastre (Opera Rom\u00e2na din Cluj) au fost prezentate \u201eLa Deuxi\u00e8me Aventure (c\u00e9leste) de Monsieur Antipyrine\u201c, a compozitorului Ionica Pop (pe un libret de Ion Pachia Tatomirescu, dupa piesa omonima a lui Tristan Tzara) si baletul \u00een sapte monologuri \u201eEva de Liviu Danceanu\u201c. Ambele lucrari \u00eenvedereaza un caracter ludic-provocator, situabil \u00een descendenta insurectiilor estetice de factura dadaista din urma cu un secol (la aparitia carora contributia artistilor originari din Rom\u00e2nia ram\u00e2ne indeniabila). Sub aspect muzical cele doua piese reconfirma \u2013 daca mai era nevoie \u2013 maturitatea si deschiderea conceptuala a scolii rom\u00e2ne contemporane. Inspiratele partituri ale lui Ionica Pop si Liviu Danceanu au beneficiat de excelente transpuneri scenice. \u00cen primul caz, regia a fost asigurata de Octavian Jighirgiu, iar interpretarea le-a apartinut \u00een exclusivitate studentilor de la Sectia Canto a Academiei de Muzica \u201eG. Dima\u201c. Acestia s-au implicat cu pasiune si entuziasm juvenil \u00een crearea unui spectacol funambulesc, sustras oricaror canoane prestabilite (scenografia si costumele Liliana Moraru, regia de culise si luminile Dan Lupea, pregatirea muzicala Francisc Fuchs). Excelenta, ca \u00eentotdeauna, contributia dirijorului Matei Pop, de data aceasta \u00eempreuna cu Ansamblul \u201eAd Hoc\u201c. Baletul \u201eEva\u201c, pe muzica pentru percutie a lui Liviu Danceanu, a fost transpus scenic de talentata coreografa Melinda Jakab, fiind interpretat de un septet alcatuit din balerine si actrite, pe fundalul sonor al Ansamblului de Percutie, fondat de Grigore Pop si coordonat de Matei Pop. \u00cendraznetul experiment \u201eEvadada\u201c a fost primit cu caldura de numerosul public prezent la inaugurarea Festivalului \u201eCluj Modern\u201d.<br \/>\nContrazic\u00e2nd prejudecatile legate de caracterul exclusivist-incomprehensibil al muzicii contemporane, Sala Studio a AMGD a fost plina la toate galele festivalului, pe durata unei saptam\u00e2ni. E adevarat ca pentru asa ceva e necesara o serioasa traditie de propagare a valorilor muzicii noi, domeniu \u00een care a excelat ansamblul \u201eArs Nova de Cluj\u201c, condus fara \u00eentrerupere din 1968 p\u00e2na azi de Cornel Taranu. \u00cen recitalul din prezenta editie, instrumentatia formatiei a avut parca un plus de culoare \u2013 doua viori, o viola, violoncel, contrabas, clarinet\/clarinet bas, doi corni, fagot, trombon, saxofon, trompeta, vibrafon, percutie. Doua dintre piese au sublimat \u00eent\u00e2mplari tragice: \u201eCristiascensiocello\u201c dedicata de Octavian Nemescu fiului sau, mare speranta a regiei cinematografice, mort \u00eentr-un absurd accident la 27 de ani, si \u201eTriade pentru ansamblu\u201c, omagiul lui Cornel Taranu pentru Gerda T\u00fcrk. \u00centregul program a cuprins prime auditii, demonstr\u00e2nd diversitatea si seriozitatea componisticii rom\u00e2ne a ultimelor decenii \u2013 de la \u201eIpostaze pentru clarinet si pian\u201c (din 1971!) de Viorel Munteanu, p\u00e2na la \u201eDistance z\u00e9ro\u201c pentru clarinet bas si percutie de Costin Miereanu (1987) si \u201ePentru voi\u201c pentru soprana si ansamblu (2011) de Ulpiu Vlad. \u00cen prima parte a aceleiasi gale am avut parte de o mini-panorama a creatiei electroacustice actuale: \u201eDigital Birds\u201c pentru mediu electronic de Calin Ioachimescu, \u201ePeisagii\u201c pentru mediu electronic de Ciprian Pop, \u201eDrones II\u201c pentru vioara, \u201enanoKontrol\u201c si \u201eiFPH\u201c de Adrian Borza, \u201eCrepuscul\u201c de Tudor Feraru, plus o piesa a liderului miscarii muzicale electroacustice din Portugalia, Miguel Azguime. Din vastul repertoriu compus de acesta a fost prezentata piesa \u201eLe Dicible Enfin Fini\u201c pentru mediu electronic (2003).<br \/>\nPrintre laudabilele initiative ale Festivalului \u201eCluj Modern\u201c s-au numarat cel putin doua gale tematice. Am \u00een vedere, \u00een primul r\u00e2nd, aniversarea a treizeci de ani de activitate a Trio-ului \u201eContraste\u201c din Timisoara. Alcatuit actualmente din briantii muzicieni Sorin Petrescu\/ pian, sintetizator, percutie, voce; Ion Bogdan Stefanescu \/ flaut, flaut bas, piculina si Doru Roman \/ percutie, grupul parcuge cu dezinvoltura o diversitate de domenii expresive, iar la Cluj a reusit sa ne ofere un program cuprinz\u00e2nd \u00een exclusivitate compozitori rom\u00e2ni (\u00een ordinea din program): Darie Nemes-Bota, George Balint, Aurel Stroe, Horatiu Radulescu, Corneliu Dan Georgescu, Gabriel Malancioiu, Lucian Metianu, Dan Buciu, Laura Manolache, Violeta Dinescu. As zice ca nivelul estetic atins de Contraste corespunde frazei pronuntate de Sorin Petrescu care, referindu-se la o \u00eent\u00e2lnire cu Aurel Stroe la Darmstadt \u00een 1990, evoca un timp fast, \u201epe c\u00e2nd reputatia era mai importanta dec\u00e2t reclama\u201c.<br \/>\nLa fel de interesanta a fost seara, intitulata generic Cluj \u2013 \u00e0 la carte, dedicata compozitorilor clujeni (sau formati \u00een perimetrul cultural iradiat de capitala transilvana). Daca despre Sigismund Toduta, Gy\u00f6rgy Ligeti, Liviu Glodeanu, Vasile Herman, Valentin Timaru, Gabriel Ir\u00e0nyi, Adrian Pop, Ede Ter\u00e9nyi, comentariile sunt de prisos, am constatat cu bucurie ca noua scoala componistica de la Cluj e \u00een plina ascensiune. \u00censusindu-si c\u00e2stigurile esteticii postmoderne, acesti tineri creatori afirmati de pe la \u00eenceputul secolului XXI redau muzicii caracterul ei comunicativ, dupa decenii de austeritate si ermetism conceptual. \u00cen speta, cei c\u00e2ntati (si aplaudati) \u00een gala respectiva au fost Razvan Metea, Cristian Bence-Muk, Iulia Cibisescu-Duran, Tiberiu Herdlicska si Dan Variu. \u00cen gala intitulata \u201eSoledades y encuentros\u201c au evoluat Alexandru Gavrilovici \/ vioara si Costin Soare \/ ghitara clasica, iar concertul de \u00eenchidere a fost interpretat de orchestra simfonica a Filarmonicii \u201eTransilvania\u201c, dirijata de francezul Alain P\u00e2ris, av\u00e2ndu-l ca solist pe violonistul basarabean Ilian G\u00e2rnet. Programul a cuprins trei prime auditii rom\u00e2nesti: \u201eHetero(sym)fonia\u201c de Cornel Taranu, \u201eFrenesia 2\u201c de Dan Dediu si \u201eClocks III\u201c de Doina Rotaru, precum si \u201eM\u00e9taboles\u201c de Henri Dutilleux si fulminantul \u201eConcert nr. 1\u201c pentru vioara si orchestra \u00een re major, compus de Serghei Prokofiev \u00een 1917.<br \/>\n\u201eCluj Modern\u201c nu a neglijat nici reflectia asupra artei sunetelor, printr-un Simpozion intitulat \u201eCapcane si riscuri ale comunicarii intra-muzicale: terminologie, notatie, interpretare\u201c. Au sustinut comunicari Gabriel Banciu, Liviu Danceanu, Dan Dediu, Fabio de Sanctis, Violeta Dinescu, Corneliu Dan Georgescu, Nelida Nedelcut, Tatiana Oltean, Pavel Puscas, Dorothea Redepenning si Bianca Tiplea Temes.<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"<p>Dupa mai bine de doua decenii \u00een care avui privilegiul de a lucra ca angajat al Academiei de Muzica \u201eG. Dima\u201c din Cluj, stagiunea permanenta a acestei institutii continua sa ma uluiasca prin calitatea, clarviziunea, intensitatea, diversitatea, spiritul judicios al programarii. Pe de alta parte, succesiunea rapida si at\u00e2t de ofertanta a evenimentelor artistice si&hellip;&nbsp;<a href=\"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/trei-luni-de-primavara-din-stagiunea-academiei-de-muzica-g-dima-cluj-i\/\" rel=\"bookmark\">Cite\u0219te mai mult &raquo;<span class=\"screen-reader-text\">Trei luni de primavara din stagiunea Academiei de Muzica \u201eG. Dima\u201c Cluj (I)<\/span><\/a><\/p>\n","protected":false},"author":3,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"neve_meta_sidebar":"","neve_meta_container":"","neve_meta_enable_content_width":"","neve_meta_content_width":0,"neve_meta_title_alignment":"","neve_meta_author_avatar":"","neve_post_elements_order":"","neve_meta_disable_header":"","neve_meta_disable_footer":"","neve_meta_disable_title":"","footnotes":""},"categories":[66],"tags":[],"class_list":["post-16084","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-arte-media"],"views":1191,"jetpack_featured_media_url":"","_links":{"self":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/16084","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/users\/3"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=16084"}],"version-history":[{"count":0,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/16084\/revisions"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=16084"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=16084"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=16084"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}