{"id":16051,"date":"2013-07-20T06:46:44","date_gmt":"2013-07-20T04:46:44","guid":{"rendered":"http:\/\/revistacultura.ro\/nou\/?p=16051"},"modified":"2013-07-20T06:46:57","modified_gmt":"2013-07-20T04:46:57","slug":"pisarul-pe-aripile-vantului","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/pisarul-pe-aripile-vantului\/","title":{"rendered":"Pisarul pe aripile vantului"},"content":{"rendered":"<blockquote><p><strong>Remus Valeriu Giorgioni, <em>pisarul si vantul<\/em>, Editura Tipo Moldova, Iasi, 2012<\/strong><\/p>\n<p>&nbsp;<\/p><\/blockquote>\n<p>Scriitorul lugojean Remus Valeriu Giorgioni apeleaza la programul generos al editurii moldovene si \u00eesi aduna opera poetica \u00eentr-o antologie si o publica \u00een colectia \u201eOpera Omnia\u201c a acestei editurii. Structural fiind spirit ironic si ludic, poetul \u00eencepe constructia cu sf\u00e2rsitul, adica \u00eesi grupeaza poemele selectate si le pune \u00een carte \u00een ordine cronologica inversa, deschiz\u00e2nd opul cu cel mai recent volum al sau: \u201eFerestre \u00een cer\u201c\u00a0 (Dacia XXI, Cluj, 2012) si stabilind \u00eentr-un fel, ab initio, prin aceasta metafora, background-ul principal al creatiei sale lirice. Continua apoi cu volumele: \u201ePe aleea cu incunabule\u201c (2005), \u201eCrucisatorul Poema\u201c (2005), \u201eUn suflet ectopic\u201c (2003), \u201eF\u00e2lf\u00e2iri de aripi ale pasarii colibri\u201c (editie bibliofila \u2013 1997), \u201eNorul de martori\u201c (1996), \u201eScrisoare de la Polul Vest\u201c (inedite, -1997-2012), \u201ePoeme de morti si vii\u201c (f.a.), \u201eEchilibrul orei\u201c (inedite, 1975-1987), las\u00e2nd \u00een afara alte c\u00e2teva volume.<br \/>\nCunoscutul critic literar Gheorghe Grigurcu defineste corect, \u201e\u00centr-o interfata\u201c, principalele configuratii ale profilului poetic al lui Remus Valeriu Giorgioni: \u201eanxios, inconformist, sarcastic, gata a zburataci conventiile poeticesti, asa cum proceda Isus\u00a0 cu negutatorii sacrilegi\u201c si citeaza din poemul \u201epurificarea templului\u201c \u2013 II: \u201eIisus ia si astazi un bici \/ \u00eempletit din sapte suvite pocnind \/ din el de sapte ori\u201c.<br \/>\nPrin ineditele din secventa preliminara (\u201ePisarul si v\u00e2ntul\u201c, \u201eNoaptea aceea ciudata\u201c, \u201eMOARTEA\u201c, femeia-paianjen sau Fiara Melancoliei\u201c, \u201eNaclait de naratiune\u201c), poetul \u00eesi fixeaza directiile axiale ale creatiei: actul scrierii \u2013 poietica, conditia poetului ca fiinta sociala, marasmul mortii inexpugnabile, relatia cu divinitatea. Pisarul \u00eesi conduce nava poetica \u00eentre apele cerului si ale pam\u00e2ntului purtat de un v\u00e2nt prielnic.<br \/>\nDesi universul liric al lui Remus Valeriu Giorgioni se nutreste \u00een mare parte, mai ales \u00een recentul volum, \u201eFerestre \u00een cer\u201c, din sfera religiosului, poetul nu este un psalmist bigot, ci unul care \u00eesi afla inspiratia din acest areal, dovedindu-se un credincios de fond, nu formal. Un protagonist al poemelor sale este \u00eengerul secondat de superiorul lui, arhanghelul,\u00a0 umanizati \u00eentr-un fel, dar \u00eencununati cu aura celesta. \u00cengerul este \u201eud ca un soarece\u201c, \u00eensa ploaia e de aur si el apare diafan \u201e ca o p\u00e2lp\u00e2ire de flama galben-albastra\u201c.\u00a0 Adresarea finala are caracter de intimitate, acord\u00e2ndu-i poetului atributul unui evlavios sui-generis: \u201eMai albastru ca tine, \u00eengere, \/ E numai cerul de vara\u201c (\u201e\u00cengerul\u201c) Comparatia empatica este reluata si \u00een poemul \u201eMai albastru ca tine, \u00eengere\u201c, dar cerul este acum \u201eun trup subtirel de vioara\u201c. Sau, \u00een alt poem: \u201eMai albastru ca tine \u00eengere \/ e numai El-Ariel\u201c (\u201eTranscendere, umbra\u201c). Acum, comparatia \u00eesi are sorgintea \u00een textele biblice, unde El Ariel este identificat cu leul lui Dumnezeu sau cu altarul lui Dumnezeu.<br \/>\nUn numar apreciabil de poeme reiau descrieri de fapte biblice, pe care poetul reuseste sa le transpuna de cele mai multe ori \u00een poezii veritabile, putine ram\u00e2n\u00e2nd la nivel descriptiv.<br \/>\nSacrul coabiteaza cu laicul \u00een buna armonie, fara distonari inadecvate. Toposuri si apelative din sfera biblica devin piloni ai sustinerii constructiei din poezia sa religioasa: Biserica, Cerul, Canaanul, Gradina lui Adam si a Evei sau a lui Akademos, Walhala Hebron, Muntele Moria&#8230; si Fecioara, Hristos, Moise, Simon Petru, Toma Didimul, Ioan Botezatorul, Aaron, Iehova&#8230;<br \/>\nBiserica \u2013 reprezentanta divinitatii pe pam\u00e2nt \u2013 se \u00eenalta la cer, \u00een imaginatia poetului, precum o nava-chivot iesita \u00een larg cu turla drept catarg, \u201ecu prapuri si sfinti \/ cu lespezi si caramizi \u2013 si mai cu seama pietrele vii!\u201c (s. m., metafora a fiintelor umane). (\u201eBiserica se \u00eenalta la cer\u201c). Privind diacronic, \u00een lirica sa \u00eencepe sa prevaleze poezia religioasa dupa 2000. Remus Valeriu Giorgioni este un poet sensibil, dublat de un credincios senin, care \u00eesi exhiba credinta \u00een metafore vii, cu reala \u00eencarcatura lirica. \u00cenalta sublim si firesc terestrul \u00een cer, iar cerul \u00eel coboara pe pam\u00e2nt. Poemele sunt de obicei mici naratiuni lirice, poeme \u00een proza fulgurante, \u00eencrust\u00e2nd \u00een sensibilitatea cititorului secvente existentiale si cristice revelatoare. Unele secvente sunt dramatizate. Volubil \u00een exprimare, cu o buna cunoastere a bogatiei lexicale a limbii textelor vechi\u00a0 biblice, dar si a celor laice moderne, \u00eesi etaleaza lecturile extinse sprijinindu-se pe un limbaj\u00a0 intelectualizat, bazat pe termeni neologici esentiali. Apeleaza rar la versul clasic reprezentat doar prin unele rime fortuite, fara respectarea celorlalte reguli prozodice din registrul clasic. Se sprijina de asemenea ponderat pe uzitarea unor tropi cu caracter insolit, sporind gradul de poeticitate al textelor: \u201eluna un sac de iuta\u201c; \u201esoarele o piele de iac\u201c; \u201e\u00eengerul ca o vatra de cer\u201c; \u201eeretele serii p\u00e2lp\u00e2itor\u201c; \u201esur\u00e2sul sau ca un soarece auriu\u201c; \u201etrageam pe mine dreptatea ca pe o mantie\u201c; \u201eochii orbului \u2013 doua faruri \u00een ceata\u201c; \u201ecarena de dor \u00eenfipta \u00eentr-un mal\u201c; \u201eglezna acestei nelinisti facuta cuv\u00e2nt\u201c\u2026<br \/>\nNe\u00eencaperea \u00een cuv\u00e2nt a tuturor ideilor, senzatiilor, trairilor sufletului ectopic al poetului este, ca si la alti poeti, si la R.V. Giorgioni, motiv de lamentatie: \u201eDe-o viata a vietii de om \u00eemi zornai silabele slabele \/ \u00cemi pipai cuvintele mele ca zimtii de stele \/ Si sufletul peste tot sufletul nicaieri!\u201c (\u201eSufletul ectopic\u201c). \u00cei pare deci anormala asezarea sufletului \u00een cuvinte, ceea ce \u00eel plaseaza \u00een sfera romantica a poeziei post-postmoderne. Desi este un meditativ cu nuante melancolice, nu-l paraseste entuziasmul imaginar, crez\u00e2nd \u00een destinul creatiei sale si al poeziei, \u00een general, chiar si \u00een postumitate: \u201e\u00centr-o buna dimineata \/ ma voi trezi fecior de-mparat \/ Celesta caleasca va trage la scara \/ Sa\u00a0 ma duca acasa \/ Sub stresini de cer \u00een palatul de gheata \/\/ Trece-voi chiuind si salt\u00e2nd \/ Haulind peste munti \u2013 peste muntii \/ De m\u00e2ine \/ \u00cen straluminatul crepuscul\u201c (God what a morning\u2026).<br \/>\n\u00cen contrapartida cu unele (putine) poeme mai extinse, poetul recurge \u00een editia bibliofila, intitulata sugestiv si metaforic \u201eF\u00e2lf\u00e2iri de aripa ale pasarii colibri\u201c (1997), la poemul concentrat, de tipul haiku-ului, reusind definitii relevabile, din sfera cosmica: \u201eval mare bat\u00e2nd \/ \u00eentr-un val de pam\u00e2nt: \/ planeta\u201c; \u201esi iata laptarul \/ aluneca varsa sistarul: \/ Calea Lactee\u201c; \u201eascult\/ tacerea ta stalacticta \/ alunec\u00e2nd pe lac (luna)\u201c. Unele poeme de aici nu ram\u00e2n, vorba autorului \u00eensusi, \u201edec\u00e2t marunte scrijelituri \/ pe-un raboj de plictis?\u201c.<br \/>\nAplecarea spre poezia de idei \u00eel conduce pe poet spre o tenta de filosofare \u00eent\u00e2lnita \u00eendeosebi \u00een volumul \u201eNorul de martori\u201c(1996), subintitulat disertatii poetice si care debuteaza firesc cu discursul de receptie: \u201e&#8230;iata-ma astazi ajuns&#8230; ispasii \/ cei sapte ani canonici\u201c (lege fundamentata pentru dezgroparea mortilor, n.m.) si necesari (\u201eumblai \/ pe carari de deal si de ses prin munti si prin vai \/ prapastii si r\u00e2pe umbroase am traversat \/ marile puste haladuind \/ cu ochii tinta mereu \/ dupa pietre, pietre albastre \/ din astre&#8230;si fier meteoric masuratori si sondari \/ \u00eentreprins-am \u00een iezerele ad\u00e2nci\u201c. Este reprezentat parabolic parcursul sinuos si auster al artistului (per aspera ad astra) spre devenirea menita, \u00een deosebire cu omul comun, care e insensibil la meandrele si complexele propriei existente: \u201esub ghetele noastre se-nt\u00e2mpla \/ curse-carusele-rotatii \/ si revolutii \/ de nuclee si electroni marile prapastii dintre nucleu \/ si \u00eenvelisul de electroni \/ &#8230;sub ghetele noastre grabite \/ care tropaie nesimtitoare pe trotuar\u201c (\u201ediscursul de receptie\u201c). \u00centr-o \u201eScrisoare de la Polul Vest\u201c (titlu dat ineditelor 1997-2012), adresata cu simpatie prietenilor mei bl\u00e2nzi si puri, poem alcatuit din c\u00e2teva secvente, Remus Valeriu Giorgioni se dovedeste si un poet al cetatii si al vremilor prezente, dezabuzate, plonj\u00e2nd \u00een realitatea dura, prezentata parodic si hiperbolic, imaginata asa cum nu este: \u201eAm pasit aseara afara din iglu-ul meu de singuratati si \/ betoane sa arunc \u00een marea uitarii gunoiul (jegul balastul si \/ zgura) cum glasuieste Scriptura \/ si iata-ma deodata pasind \/ pe o scara de puf direct \u00een realitatea alternativa de racoare \/ si duh \/ ca prea se facuse totul \u00een jur ca un spirit un mugur \/ albastru\/ \u2013 nu tu h\u00e2rtii si gunoaie\u00a0 cadavre de c\u00e2ini si pisici \/ lesuri de plastic \/ peste viata noastra imunda care cotidian \/ ne inunda se scurgea dintr-un burlan de slava suvoi de \/ lumina extramundana ca dintr-o fereastra-rana \/ roi de \u00eengeri aiuritori \u00eenv\u00e2rtindu-se-n jurul neoanelor de pe \/ st\u00e2lpi p\u00e2na-n zori \/ d\u00e2nd t\u00e2rcoale planetei \u00een rotocoale \u2013 de puritate \u2013 \/ cad fulgi pe pam\u00e2nt c\u00e2t cepele\u00a0 ( cu lapte de t\u00e2nara parca) \/ trece zapada trosnind din toate \u00eencheieturile ca o arca \/ \u2013 arca de p\u00e2sla de parca s-ar fi rupt izvoarele Ad\u00e2ncului\u201c.\u00a0 Ironia, sarcasmul sunt\u00a0 la ele acasa si \u00een acest poem \u00een care poetul \u00eesi da masura fortei sale expresive. Si prin acest exemplu se dovedeste ca poezia lui Remus Valeriu Giorgioni are o buna priza existentialista, alaturi de cea din sfera spiritualitatii, a sacrosanctului.<br \/>\nAntologia sa, \u201episarul si v\u00e2ntul\u201c, este una trainica, bazata pe poeme memorabile, cu o larga diversitate de teme si motive din cele doua planuri fundamentale ale existentei noastre obiective si ideale: teluricul si celestul, situ\u00e2ndu-l pe autor printre poetii de rezistenta ai literaturii noastre contemporane.<br \/>\nDe-a lungul timpului, volumele sale au \u00eent\u00e2mpinat si unele reprosuri pe care, nota bene, poetul nu le-a exceptat din compartimentul de \u201eReferinte critice selective\u201c: \u201eRVG este un poet inteligent si talentat, arat\u00e2nd \u00eensa ca un barbat care vrea sa cucereasca Everestul fara sa-si sifoneze hainele si fara sa-si rupa vreun nasture\u201c (&#8230;) Si totusi, c\u00e2ta gratie mecanica \u00een (unele din) poemele sale.\u201c (Alex. Stefanescu); \u201ecu toate sfortarile avangardiste ale autorului, volumul (\u201eMasina Melotrap\u201c n.m.) e b\u00e2ntuit de un iz greu, \u00eenvechit. Poetul \u00eencearca sa creeze meraviglia, dar reuseste poate sa amuze, sa fie inteligent si at\u00e2t\u201c (Bogdan Alexandru Stanescu).<br \/>\nMai numeroase sunt aprecierile preponderent pozitive: \u201eDescarnat si extatic, Remus Valeriu Giorgioni se \u00eenversuneaza a descrie indescriptibilul. Asemenea unui entomolog pasionat, prinde \u2013 nu cu usurinta \u2013 fluturii spiritului din idee&#8230; Devenita cursiva, starea sa \u00eencordata spiritualista irumpe \u00eentr-o patetica iluminare \u00een care lumina mai mica e absorbita de soarele mai mare, \u00eentr-o beatitudine mistica\u201c (Gheorghe Grigurcu); \u201eUn poet de raftul \u00eent\u00e2i, \u00eenca pe nedrept ignorat, este banateanul Remus Valeriu Giorgioni (&#8230;) Adept al unei lirici elevate, cultiv\u00e2nd eleganta si rafinamentul, marc\u00e2ndu-si luciditatea auctoriala si aspiratia spirituala (&#8230;) a ales partea buna a scrisului, verbul auroral, viziunea si apologia, \u00eentr-o creatie nu lipsita de diversitate\u201c (Paul Aretzu); \u201eSubstanta poeziei lui Remus Valeriu Giorgioni este un puternic (si evoluat) sentiment al sacrului. Modalitatile expresiei tin de cultura. De aici, pe de o parte, profunzimea, pe de alta subtilitatea textelor sale\u201c (Eugen Dorcescu); \u201eIronia si autoironia, burlescul. Reprezentatia comediografica \u00een genere, parodia, epigrama, caricatura etc. sunt \u00eenca o data puse \u00een joc de un spirit ludic uneori irezistibil\u201c (Dumitru Muresan);\u00a0 Pariul c\u00e2stigat de RVG este \u201ede-a re-crea, \u00een clipa angoasata si isterica pe care o traim, meloterapia, limbajul revelat, semnificativ, esential\u201c (Stefan Manasia).<\/p>\n<p>&nbsp;<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"<p>Remus Valeriu Giorgioni, pisarul si vantul, Editura Tipo Moldova, Iasi, 2012 &nbsp; Scriitorul lugojean Remus Valeriu Giorgioni apeleaza la programul generos al editurii moldovene si \u00eesi aduna opera poetica \u00eentr-o antologie si o publica \u00een colectia \u201eOpera Omnia\u201c a acestei editurii. Structural fiind spirit ironic si ludic, poetul \u00eencepe constructia cu sf\u00e2rsitul, adica \u00eesi grupeaza&hellip;&nbsp;<a href=\"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/pisarul-pe-aripile-vantului\/\" rel=\"bookmark\">Cite\u0219te mai mult &raquo;<span class=\"screen-reader-text\">Pisarul pe aripile vantului<\/span><\/a><\/p>\n","protected":false},"author":3,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"neve_meta_sidebar":"","neve_meta_container":"","neve_meta_enable_content_width":"","neve_meta_content_width":0,"neve_meta_title_alignment":"","neve_meta_author_avatar":"","neve_post_elements_order":"","neve_meta_disable_header":"","neve_meta_disable_footer":"","neve_meta_disable_title":"","jetpack_post_was_ever_published":false,"_jetpack_newsletter_access":"","_jetpack_dont_email_post_to_subs":false,"_jetpack_newsletter_tier_id":0,"_jetpack_memberships_contains_paywalled_content":false,"_jetpack_memberships_contains_paid_content":false,"footnotes":"","jetpack_publicize_message":"","jetpack_publicize_feature_enabled":true,"jetpack_social_post_already_shared":false,"jetpack_social_options":{"image_generator_settings":{"template":"highway","default_image_id":0,"font":"","enabled":false},"version":2}},"categories":[8],"tags":[9016,9015],"class_list":["post-16051","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-cultura-literara","tag-pisarul-si-vantul","tag-remus-valeriu-giorgioni"],"views":1117,"jetpack_publicize_connections":[],"jetpack_featured_media_url":"","jetpack_sharing_enabled":true,"jetpack-related-posts":[],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/16051","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/users\/3"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=16051"}],"version-history":[{"count":0,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/16051\/revisions"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=16051"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=16051"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=16051"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}