\u201eThe Wilson Quarterly\u201c
\nTeama ca noi, intelectualii, sa nu fim confundati cu gospodinele care cred \u00een efectele benefice ale produselor miraculoase prezentate la teleshopping e unul dintre motivele pentru care ne ferim, cel putin \u00een public, sa recunoastem ca literatura motivationala ne-ar interesa, \u00een vreun fel, arata Sarah L. Courteau \u00een \u201eThe Wilson Quarterly\u201c. Presupunem ca literatura motivationala reprezinta opiumul pseudointelectualilor \u2013 oamenii care chiar \u201epun botul\u201c la astfel de lucruri. Si aici gresim.
\nExista o contradictie fundamentala \u00een ceea ce priveste atitudinea noastra fata de literatura motivationala \u2013 un termen care descrie categoria larga de produse si idei care ar trebui sa ne faca mai slabi, mai fericiti, mai destepti si mai eficienti. Americanii accepta prafurile de proteine, dietele extreme, instructorii personali si abonamentele scumpe la salile de sport, \u00eei admira, fara rezerve, pe maniacii care \u201etrag de fiare\u201c si le invidiaza corpurile suple. Totusi, oricine tatoneaza domenii care au de-a face cu \u00eembunatatirea mintii \u2013 chiar frecvent\u00e2nd cursuri de yoga unde radacinile spirituale nu au fost complet \u00eendepartate \u2013 e \u00eent\u00e2mpinat cu o ridicare din spr\u00e2nceana de aceia care se considera \u201eoameni seriosi\u201c. Suntem deasupra unor astfel de platitudini pentru mase, a g\u00e2ndirii pozitive goale si a psihologiei pop.
\nEtosul literaturii motivationale a patruns \u00een \u00eensasi fibra culturii americane. Este literatura aspiratiei. Urmarirea fericirii e gravata chiar \u00een Constitutie \u2013 documentul care a lansat experimentul american. Timp de secole, religia a reprezentat un tonifiant puternic pentru cei care aveau nevoie de un sprijin mental, de consiliere morala sau de sfaturi practice. Cultivarea unor bune relatii \u00eentre oameni si a moderatiei, at\u00e2t \u00een ceea ce priveste alimentele, c\u00e2t si bautura \u2013 doua preocupari fundamentale ale literaturii motivationale \u2013 se numara printre pietrele de temelie ale religiei crestine.
\nNu e tocmai o coincidenta, arata Sarah L. Courteau, ca literatura motivationala \u00eenfloreste \u00eentr-o vreme \u00een care America e mai putin religioasa dec\u00e2t oric\u00e2nd. Unul din cinci americani declara, \u00een ziua de astazi, ca nu apartine vreunui cult religios. \u00censa avem, \u00een continuare, nevoie de lucruri si de oameni care sa ne \u00eendrume \u2013 o carte buna sau un guru \u2013 c\u00e2nd pofta noastra de m\u00e2ncare, relatiile, situatia financiara sau mersul vietilor noastre ne scapa de sub control. Marketdata, o firma de cercetari de piata din Florida care monitorizeaza industria motivationala din Statele Unite, estimeaza ca apetitul americanilor pentru carti si seminarii motivationale se ridica la 10 miliarde de dolari pe an.
\nCineva cumpara, cu siguranta, toate lucrurile astea. Barbatii sunt o minoritate, \u00een r\u00e2ndul clientilor de literatura motivationala \u2013 reprezent\u00e2nd doar 30% dintre acestia, conform Marketdata. Ei citesc, \u00een special, carti despre cum sa-si arate muschii, \u00een sala de sedinte, sau despre cum sa faca investitii financiare mai bune. Consumatorul tipic e femeia de v\u00e2rsta mijlocie, \u00eenstarita. Literatura motivationala nu e, se pare, nici scrisa pentru, nici folosita de tineri, care sunt prea ocupati sa faca acele greseli pe care vor \u00eencerca sa le \u00eendrepte, c\u00e2tiva ani mai t\u00e2rziu. Clientul literaturii motivationale e cineva \u2013 o doamna \u2013 care vrea sa \u00eesi \u00eembunatateasca viata, si care are luxul unei sume de bani si a timpului pe care sa le investeasca pentru a da jos c\u00e2teva kilograme, pentru a se prezenta mai bine la locul de munca, pentru a-si \u00eembunatati relatia cu partenerul sau pentru a deveni o mama mai buna. Aceasta femeie este reprezentanta unei generatii care a muncit din greu, dar care nu e multumita de ceea ce a realizat.
\nTotusi, acesti guru care ofera sfaturi \u00een st\u00e2nga si-n dreapta au prea des obiceiul de a se lauda cu ceea ce au ei. Sa oferi o reteta a succesului \u00eenseamna sa oferi dovezi ca propria ta bunastare a fost atinsa prin calcularea atenta a pasilor facuti \u00een viata, prin munca pe br\u00e2nci si prin valori pozitive \u2013 at\u00e2t si nimic mai mult. \u00cen timp ce toate aceste ingrediente sunt o parte importanta a povestilor de succes pe care ni le prezinta autorii de literatura motivationala, foarte mult noroc si \u2013 \u00een anumite cazuri \u2013 multe privilegii au contribuit, de asemenea, la succesul acestor scriitori. Sa insisti asupra faptului ca oricine poate sa reuseasca reprezinta piatra de temelie a visului american, si raspunsul dat oricui nu reuseste sa atinga acest vis. Reversul medaliei este ca, \u00een timp ce literatura motivationala sustine ca potentialul de a-ti schimba viata depinde numai si numai de tine \u2013 si potentialul de a te rata depinde tot de tine. Cel putin \u00een vremurile \u00een care Dumenzeu juca un rol \u00een acest proces, m\u00e2na Lui purta, si ea, o parte din vina.
\nLiteratura motiviationala, arata Sarah L. Courteau, e, \u00een ultima instanta, o calatorie solitara si un experiment pe propria piele. Si, \u00een timp ce sorbim sfaturile din carti si din DVD-uri, merita sa ne amintim ca acesti guru ai zilelor noastre nu sunt, defel, \u201eself-made\u201c. Noi i-am cocotat acolo unde sunt, cumpar\u00e2ndu-le cartile si produsele. Am contribuit la succesul lor, si acum vedem acest succes ca pe un motiv sa-i ascultam. Ei ne pot oferi, e adevarat, c\u00e2teva sfaturi utile \u2013 \u00eensa nu ne pot oferi o reteta valabila pentru toata lumea pentru a ne croi o viata mai buna.
\n\u201eFinancial Times\u201c
\nIata un sfat pentru bibliofilii \u00eenconjurati de mormane de carti pe care nu au timp sa le citeasca: nu va mai straduiti sa le parcurgeti, pagina cu pagina. Introduceti, \u00een schimb, cartile \u00eentr-un program pe calculator si faceti grafice, harti si diagrame: e cea mai buna metoda de a lua, \u00een sf\u00e2rsit, \u00een stap\u00e2nire \u00eentinderile nesf\u00e2rsite ale literaturii \u2013 ne asigura John Sunyer \u00een \u201eFinancial Times\u201c.
\nSunyer a asistat, recent, la o prelegere a profesorului Franco Moretti, de la Universitatea Stanford \u2013 unul dintre pionierii unui domeniu de frontiera numit, generic, \u201edigital humanities\u201c. Moretti e liderul neoficial al unui grup de umanisti care aduc emotia science-fiction-ului \u00een stiinta fictiunii. Secole la r\u00e2nd, misiunea primara a filologilor a fost aceea de a citi si de a analiza textele literare. \u00censa, pentru filologii erei digitale, precum Moretti, cercetarea literara nu presupune, obligatoriu, citirea textelor. Aceasta noua abordare a literaturii se bazeaza pe capacitatea calculatoarelor de a \u201emacina\u201c cantitati imense de date, urmarind sute de variabile pentru a contura perspective noi.
\nCine ar fi banuit, de exemplu, ca mai putin de jumatate din numarul de cuvinte folosite \u00een literatura de limba engleza sunt incluse \u00een dictionare, toate celelalte fiind \u201ematerie \u00eentunecata\u201c, \u00een universul lexical? Sau ca engleza americana a devenit \u201emult mai emotionala\u201c dec\u00e2t engleza britanica, \u00een ultima jumatate de secol?
\nMoretti a fost acuzat, \u00een nenumarate r\u00e2nduri, ca, prin abordarea sa cantitativa, \u00eenlatura \u201epartea umana din umanioare\u201c. El raspunde arat\u00e2nd ca \u201eutilizarea tehnologiei pentru a studia literatura pare radicala doar atunci c\u00e2nd o judeci \u00een contextul filologiei \u2013 cea mai \u00eenapoiata disciplina a lumii academice. Extragerea datelor din texte ne permite sa privim, dintr-un punct mai \u00eenalt, imaginea de ansamblu \u2013 sa \u00eentelegem contextul \u00een care un scriitor a creat la o scara pe care nu ne-am fi putut-o imagina mai \u00eenainte.\u201c
\nCercet\u00e2nd, cu ajutorul unui calculator, peste 7.000 de romane britanice publicate \u00eentre 1740 si 1850, Moretti a descoperit, de pilda, ca prozele cu titluri lungi si foarte lungi au devenit tot mai rare, \u00een acea perioada. Scurtarea titlurilor semnaleaza o strategie importanta a autorilor, care \u00eei \u00eendemnau astfel pe cititori sa caute unitatea \u00een structura narativa. Aceasta e o evolutie stilistica demna de a fi luata \u00een seama \u2013 o schimbare a perceptiei care a marcat ultimii 200 de ani.
\n\u00centr-un alt studiu, realizat de un discipol de-al lui Moretti de la Stanford, au fost analizate 3.592 de lucrari publicate \u00eentre 1780 si 1900. \u00cen timp ce istoria literara ne arata ca Charles Dickens, Thomas Hardy si Mark Twain ar trebui sa fie cei mai influenti scriitori ai secolului al XIX-lea, acest studiu, realizat cu ajutorul unor algoritmi complicati, evidentiaza faptul ca Sir Walter Scott si Jane Austen au avut, \u00een realitate, cel mai mare efect asupra autorilor secolului ai XIX-lea, \u00een ceea ce priveste stilul si temele abordate.
\n\u201eDigital humanities\u201c reprezinta un termen-umbrela care acopera o gama vasta de activitati, de la conservarea digitala a patrimoniului cultural si la realizarea unor cataloage digitale complexe la \u201edata mining\u201c \u2013 specialitatea profesorului Franco Moretti.<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"
\u201eThe Wilson Quarterly\u201c Teama ca noi, intelectualii, sa nu fim confundati cu gospodinele care cred \u00een efectele benefice ale produselor miraculoase prezentate la teleshopping e unul dintre motivele pentru care ne ferim, cel putin \u00een public, sa recunoastem ca literatura motivationala ne-ar interesa, \u00een vreun fel, arata Sarah L. Courteau \u00een \u201eThe Wilson Quarterly\u201c. Presupunem… Cite\u0219te mai mult »Literatura motivationala si umanioarele digitale \u2013 doua Cenusarese pe cale de a deveni printese<\/span><\/a><\/p>\n","protected":false},"author":3,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"neve_meta_sidebar":"","neve_meta_container":"","neve_meta_enable_content_width":"","neve_meta_content_width":0,"neve_meta_title_alignment":"","neve_meta_author_avatar":"","neve_post_elements_order":"","neve_meta_disable_header":"","neve_meta_disable_footer":"","neve_meta_disable_title":"","jetpack_post_was_ever_published":false,"_jetpack_newsletter_access":"","_jetpack_dont_email_post_to_subs":false,"_jetpack_newsletter_tier_id":0,"_jetpack_memberships_contains_paywalled_content":false,"_jetpack_memberships_contains_paid_content":false,"footnotes":"","jetpack_publicize_message":"","jetpack_publicize_feature_enabled":true,"jetpack_social_post_already_shared":false,"jetpack_social_options":{"image_generator_settings":{"template":"highway","default_image_id":0,"font":"","enabled":false},"version":2}},"categories":[17],"tags":[8270],"class_list":["post-16037","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-cultura-ideilor","tag-literatura-motivationala"],"views":1338,"jetpack_publicize_connections":[],"jetpack_featured_media_url":"","jetpack_sharing_enabled":true,"jetpack-related-posts":[],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/16037","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/users\/3"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=16037"}],"version-history":[{"count":0,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/16037\/revisions"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=16037"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=16037"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=16037"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}