{"id":16021,"date":"2013-07-18T13:31:30","date_gmt":"2013-07-18T11:31:30","guid":{"rendered":"http:\/\/revistacultura.ro\/nou\/?p=16021"},"modified":"2013-07-18T13:31:30","modified_gmt":"2013-07-18T11:31:30","slug":"1776-si-1789","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/1776-si-1789\/","title":{"rendered":"1776 si 1789"},"content":{"rendered":"<p><em><strong>Cu peste doua secole \u00een urma, \u00een timpul ultimelor decenii ale veacului al XVIII-lea, au avut loc doua momente istorice de dimensiuni planetare prin \u00eensemnatatea si consecintele lor: revolutia americana si cea franceza. Ele s-au produs spre capatul unui veac, care poarta, \u00eendrituit, dar si semnificativ, denumirea de \u201eal Luminilor\u201c. Si \u00een temeiul lor s-a construit o lume noua, nu numai \u00een fostele colonii britanice eliberate, dar si pe batr\u00e2nul continent al Europei, p\u00e2na atunci pilotul necontestat al lumii.<\/strong><\/em><br \/>\nDoi ani, cel al declaratiei de independenta americane \u2013 1776 \u2013\u00a0 si cel al caderii Bastiliei si al afirmarii re\u00eennoite a drepturilor omului \u20131789 \u2013 au marcat \u00een luna iulie, la 4 si la 14 ale lunii, aceste doua momente care aveau sa ram\u00e2na ca adevarate pietre de hotar \u00een istoria umanitatii, despartind lumea veche de cea noua, ramasitele sistemului feudal de modernitate. Sunt doua sarbatori a doua mari natiuni, dar \u00een realitate ele apartin omenirii \u00een ansamblu, care le cinsteste ca atare.<br \/>\nRevolutia franceza este cea care a pus pecetea hotar\u00e2toare pe tot ce i-a urmat, nu numai \u00een Franta, dar si pe continent si \u00een lume. Ea avut etapele ei, fazele ei, clipele ei \u00eenaltatoare, dar si cele ale terorii. Vremurile au trecut si ele au ramas \u00een constiinta umanitatii amintitoare ale \u00eencercarilor prin care au trecut cei care le-au \u00eenfaptuit, concretiz\u00e2nd \u00een fapt \u201eluminile\u201c veacului, d\u00e2nd viata unor principii mult dezbatute de carturarii acelui timp de exceptie. De atunci, tot ceea ce s-a \u00eent\u00e2mplat s-a desfasurat altfel, \u00een pas cu noile vremuri. Nemuritoarea lozinca Libertate-Egalitate-Fraternitate, chiar daca nu totdeauna a fost realizata pe deplin \u00een practica, n-a mai putut fi stearsa, cel putin din cartile de istorie.<br \/>\nRevolutia americana, de fapt o lupta de eliberare pentru \u00eenlaturarea stap\u00e2nirii din afara, dar si reflexul \u00eenvataturii Secolului Luminilor, a dat temeiurile libertatii si ale afirmarii de sine unui nou popor, de sinteza, copil al popoarelor Europei, de fapt, unei mari puteri a lumii moderne. Revolutia franceza, trec\u00e2nd prin experientele pozitive si negative ceva mai \u00eenainte amintite, afirm\u00e2ndu-se biruitoare \u00een razboiul care a opus-o reactiunii marilor monarhi ai vremii, a facut din vechiul regat al Frantei merovingiene, carolingiene si bourbonice o noua mare putere a Europei, o tara-simbol si \u00eenvatatoare a lumii noi, care se nascuse mai \u00eent\u00e2i dincolo de ocean si apoi, prin biruinta ei, pe batr\u00e2nul continent.<br \/>\nDar nu trebuie uitat nici cel ce a fost extraordinarul \u201efiltru\u201c al Revolutiei franceze, corsicanul Napoleon Bonaparte. El a fost acela care a stiut sa foloseasca evenimentele \u00een folosul ascensiunii sale, dar, \u00een acelasi timp, a sav\u00e2rsit o operatiune de decantare careia \u00eei datoram \u00een buna masura existenta noastra moderna. Lui \u00eei revine \u00een mare masura constructia statului modern al veacului al XIX-lea, pentru care a utilizat ceea ce trebuia pastrat din experienta lumii vechi, a Vechiului Regim, dar totodata a sav\u00e2rsit \u2013 stap\u00e2nind procesul si deseori \u00eembogatindu-l prin propriile idei si inovatii \u2013, o opera de reforma multiforma a statului, dar si a existentei si vietii societatii (de la institutii publice la Codul Civil !).<\/p>\n<p>4 si 14 iulie sunt date ale omenirii, marc\u00e2nd momente de neuitat din istoria universala, dar totodata \u00eendemn\u00e2nd, \u00een fiecare an, oamenii de pretutindeni sa respecte marile principii pe care ele le-au avut si ni le-au lasat drept sacra mostenire. Trecutul este totdeauna \u00eenvatator si mai ales c\u00e2nd este vorba de ceea ce, prin consecinte, nu intereseaza numai o natiune, ci \u00eentrega omenire.<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"<p>Cu peste doua secole \u00een urma, \u00een timpul ultimelor decenii ale veacului al XVIII-lea, au avut loc doua momente istorice de dimensiuni planetare prin \u00eensemnatatea si consecintele lor: revolutia americana si cea franceza. Ele s-au produs spre capatul unui veac, care poarta, \u00eendrituit, dar si semnificativ, denumirea de \u201eal Luminilor\u201c. Si \u00een temeiul lor s-a&hellip;&nbsp;<a href=\"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/1776-si-1789\/\" rel=\"bookmark\">Cite\u0219te mai mult &raquo;<span class=\"screen-reader-text\">1776 si 1789<\/span><\/a><\/p>\n","protected":false},"author":3,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"neve_meta_sidebar":"","neve_meta_container":"","neve_meta_enable_content_width":"","neve_meta_content_width":0,"neve_meta_title_alignment":"","neve_meta_author_avatar":"","neve_post_elements_order":"","neve_meta_disable_header":"","neve_meta_disable_footer":"","neve_meta_disable_title":"","jetpack_post_was_ever_published":false,"_jetpack_newsletter_access":"","_jetpack_dont_email_post_to_subs":false,"_jetpack_newsletter_tier_id":0,"_jetpack_memberships_contains_paywalled_content":false,"_jetpack_memberships_contains_paid_content":false,"footnotes":"","jetpack_publicize_message":"","jetpack_publicize_feature_enabled":true,"jetpack_social_post_already_shared":false,"jetpack_social_options":{"image_generator_settings":{"template":"highway","default_image_id":0,"font":"","enabled":false},"version":2}},"categories":[1],"tags":[],"class_list":["post-16021","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-mozaic"],"views":1115,"jetpack_publicize_connections":[],"jetpack_featured_media_url":"","jetpack_sharing_enabled":true,"jetpack-related-posts":[],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/16021","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/users\/3"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=16021"}],"version-history":[{"count":0,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/16021\/revisions"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=16021"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=16021"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=16021"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}