{"id":16017,"date":"2013-07-18T13:28:50","date_gmt":"2013-07-18T11:28:50","guid":{"rendered":"http:\/\/revistacultura.ro\/nou\/?p=16017"},"modified":"2013-07-18T13:28:50","modified_gmt":"2013-07-18T11:28:50","slug":"visul-neimplinit-de-la-biblioteca-din-alexandria-la-palatul-enciclopedic-iv","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/visul-neimplinit-de-la-biblioteca-din-alexandria-la-palatul-enciclopedic-iv\/","title":{"rendered":"Visul neimplinit: de la Biblioteca din Alexandria la Palatul enciclopedic (IV)"},"content":{"rendered":"

Nu as vrea sa trec mai departe \u00eenainte de\u00a0 a insista asupra faptului ca, la proxima editie a concursului deschis participarii Rom\u00e2niei la Bienala, ar trebui ca cetatenii moldoveni sa aiba drept egal de participare cu cetatenii rom\u00e2ni. Ar fi o dovada ca protocoalele interministeriale nu ram\u00e2n litera moarta. Cred ca integrarea rom\u00e2no-rom\u00e2na ar \u00eensemna ceva mai mult dec\u00e2t integrarea germano-franceza. <\/strong><\/em>
\nVenetia, \u00eensa, nu este, nici pe departe, doar spectacolul scortoaselor evenimente ale vernisajelor pavilioanelor nationale. Ca oricare festival de arta contemporana, Bienala dispune si de sectiuni off si fringe, care se numesc, acolo, evenimente colaterale.<\/strong> <\/em>
\nNu am cum sa vorbesc despre majoritatea lor. Nu le-am vazut si, trebuie sa spun, ar fi, practic, imposibil, pentru cineva, oric\u00e2ti bani pentru taxiurile nautice ar avea, sa le vada pe toate. Exista, \u00eensa, c\u00e2teva must-uri \u00eentre expozitiile alipite Bienalei.
\nTrei dintre palatele situate chiar l\u00e2nga podul Rialto \u2013 Bembo, Mora si Marcello \u2013, gazduiesc expozitia \u201eStructuri personale: cultura, minte, devenire\u201c. Curatorii Karlyn De Jongh, Danilor Eccher, Huang Du si Yang Shin-Yi au ales lucrari provenind de la nu mai putin de 107 artisti, dintre care 33 expun \u00eentr-o sectiune speciala, dedicata Chinei. Mi-a facut placere sa descopar si o lucrare a t\u00e2narului artist baimarean Bogdan Rata (de putina vreme, doctor \u00een arte al Universitatii de Vest). Sculptura sa este asezata \u00een holul central al palatului Bembo, asa \u00eenc\u00e2t nu poate fi ratata de nimeni. Nu ar trebui sa mire interesul deosebit aratat de curatori Chinei. De la \u00eenceputul acestui deceniu, China a devenit cea mai mare piata de arta a lumii. Mai mult dec\u00e2t at\u00e2t, numarul artistilor chinezi care expun \u00een alta parte dec\u00e2t \u00een tara natala creste exponential. Asa cum observa unul dintre curatori (De Jongh), este greu de spus daca exista \u201eo scoala\u201c a Estului (\u00een sens de mare spatiu chinez), pentru ca sunt foarte multi artisti care doresc sa se exprime prin propria lor personalitate. Mai mult dec\u00e2t at\u00e2t, societatea chineza, condusa printr-un sistem capitalist de stat si supusa unor mari contradictii, nu poate crea o singura scoala nationala, tocmai datorita numarului urias de artisti si de expresii artistice. Expozitia venetiana \u00eencearca sa gaseasca justa masura prin care sa se apropie de arta chineza, dinspre \u201estructura culturala macrosociala, \u00eenspre naratiunea locala personalizata\u201c (daca ar fi sa adaptam crezul afisat de curatoarea Karlyn De Jongh).
\nRam\u00e2n\u00e2nd, virtual, \u00een continentul asiatic, trebuie sa remarc o expozitie organizata de Muzeul National de Arta Contemporana din Seul (\u00eenfiiintat \u00een 1969, la doar 16 ani dupa \u00eencheierea razboiului civil, care a distrus \u00eentregul oras, de altfel), \u00een spatiul administrat de Lightbox (un palazzo de secol XIV) si situat \u00een Cannaregio, foarte aproape de frumosul sediu al Institutului Rom\u00e2n de Cultura si Cercetare Umanistica. Hyung-Min Chung, directorul muzeului coreean a decis sa trimita \u00een Italia o selectie de opere din colectia permanenta a institutiei pe care o conduce; trebuie spus ca expozitia \u201eCine este Alice?\u201c nu \u00eenlocuieste participarea sud-coreeana la Bienala, aceasta din urma av\u00e2ndu-si locul sau obisnuit, \u00een pavilionul din Giardini, ci se adauga ei \u2013 o dovada a aprecierii deosebite pe care guvernul de la Seul o acorda artei nationale (si sa nu mi se spuna ca, sigur, coreenii \u00eesi permit, pentru ca ei au bani; aici este vorba despre prioritizarea cheltuielilor, iar pentru Coreea, cultura nationala constituie o prioritate veritabila si verificabila, nu doar una declamata \u00een vizite cu iz electoral!). Titlul expozitiei nu se leaga de piesele formatiilor Eagles ori Smokie, ci porneste chiar de la cartea lui Charles Lutwidge Dodgson (Lewis Carroll, adica). Cei 15 artisti coreeni reprezentati la Venetia au lasat libera fantezia lor, pentru a calatori, alaturi de Alice, \u00een lumea sa fermecata. E greu sa remarc un artist anume, mai ales ca cei mai multi dintre ei par extrem de bine ancorati \u00een arta vest-europeana. \u00cen schimb, trebuie sa mentionez opera care atrage privirile tuturor, tulburatoarea \u201eAripa\u201c realizata din rasina, de Xooang Choi (un artist nascut \u00een 1975, \u00een capitala sud-coreeana).
\nLa polul opus al calitatii ma vad nevoit sa nu recomand expozitia organizata de bogata fundatie a magnatului ucrainean Victor Pinciuc: \u201ePremiul pentru arta al viitoarei generatii\u201c. Expozitia \u00eencearca sa fie, mai degraba, o expresie a unei uriase frustrari (se si deschide cu un citat dintr-un discurs al presedintelui tarii, care, \u00een esenta, spune ca Ucraina nu prea are nevoie de Europa, daca Europa continua sa \u00eei puna conditii privind respectarea drepturilor omului) si nu este slujita de opere de calitate. \u00cen schimb, se vede cu ochiul liber ca este facuta cu foarte multi bani (ceva mai multi dec\u00e2t cei investiti de statul ucrainean \u00een propriul pavilion national).
\nPentru ca am adus din nou vorba despre pavilioanele nationale, as vrea sa fac doua ultime recomandari: pavilionul Vaticanului (pentru prima oara prezent la Bienala), aflat \u00een Arsenale, si cel al Norvegiei (\u00eenchiriat chiar \u00een piata San Marco). Daca primul dintre ele entuziasmeaza prin modernitatea abordarii unor subiecte religioase, cel din urma este dedicat artistului national, Edvard Munch. Proiectul, realizat de Oficiul pentru Arta Contemporana al Norvegiei, \u00een cooperare cu Fundatia \u201eBevilacqua La Masa\u201c (care este proprietara galeriei \u00een care este gazduit pavilionul norvegian), include c\u00e2teva lucrari arareori expuse din opera lui Munch, legate de un moment istoric: anul 1913, c\u00e2nd femeile au obtinut dreptul la vot (a doua tara din Europa care a garantat femeilor acest drept, prima fiind Finlanda). Nu multe sunt tarile care au curajul de a veni, la o bienala de arta contemporana, cu operele unor clasici. Opera lui Munch nu este \u201emumificata\u201c \u00een expozitie, fiind pusa \u00een dialog cu cea a unei artiste contemporane, Lene Berg, si cu textul unei asa-zise piese de teatru, de Marta Kuzma. Titlul proiectului este incitant: \u201ePaziti-va de curva sf\u00e2nt\u00e3!\u201c.
\nUna peste alta, actuala editie a Bienalei are c\u00e2teva certe v\u00e2rfuri expozitionale si o multime de \u00eencercari esuate, dar pune \u00een lumina, mai ales, \u00eendraznetul proiect curatorial al lui Massimiliano Gioni. C\u00e2t despre palmaresul girat de juriu, acesta a fost at\u00e2t de contestat, \u00eenc\u00e2t nu cred ca merita nici macar sa mai fie amintit. Poate la editia viitoare!<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

Nu as vrea sa trec mai departe \u00eenainte de\u00a0 a insista asupra faptului ca, la proxima editie a concursului deschis participarii Rom\u00e2niei la Bienala, ar trebui ca cetatenii moldoveni sa aiba drept egal de participare cu cetatenii rom\u00e2ni. Ar fi o dovada ca protocoalele interministeriale nu ram\u00e2n litera moarta. Cred ca integrarea rom\u00e2no-rom\u00e2na ar \u00eensemna… Cite\u0219te mai mult »Visul neimplinit: de la Biblioteca din Alexandria la Palatul enciclopedic (IV)<\/span><\/a><\/p>\n","protected":false},"author":3,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"neve_meta_sidebar":"","neve_meta_container":"","neve_meta_enable_content_width":"","neve_meta_content_width":0,"neve_meta_title_alignment":"","neve_meta_author_avatar":"","neve_post_elements_order":"","neve_meta_disable_header":"","neve_meta_disable_footer":"","neve_meta_disable_title":"","jetpack_post_was_ever_published":false,"_jetpack_newsletter_access":"","_jetpack_dont_email_post_to_subs":false,"_jetpack_newsletter_tier_id":0,"_jetpack_memberships_contains_paywalled_content":false,"_jetpack_memberships_contains_paid_content":false,"footnotes":"","jetpack_publicize_message":"","jetpack_publicize_feature_enabled":true,"jetpack_social_post_already_shared":false,"jetpack_social_options":{"image_generator_settings":{"template":"highway","default_image_id":0,"font":"","enabled":false},"version":2}},"categories":[1],"tags":[],"class_list":["post-16017","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-mozaic"],"views":1270,"jetpack_publicize_connections":[],"jetpack_featured_media_url":"","jetpack_sharing_enabled":true,"jetpack-related-posts":[],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/16017","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/users\/3"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=16017"}],"version-history":[{"count":0,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/16017\/revisions"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=16017"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=16017"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=16017"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}