{"id":16015,"date":"2013-07-18T13:27:02","date_gmt":"2013-07-18T11:27:02","guid":{"rendered":"http:\/\/revistacultura.ro\/nou\/?p=16015"},"modified":"2013-07-18T13:27:02","modified_gmt":"2013-07-18T11:27:02","slug":"cuante-intre-stiinta-moderna-si-suprarealism","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/cuante-intre-stiinta-moderna-si-suprarealism\/","title":{"rendered":"Cuante intre stiinta moderna si suprarealism"},"content":{"rendered":"<p><strong>Petrisor Militaru, <em>Stiinta moderna, muza nestiuta a suprarealistilor<\/em>, prefata de Basarab Nicolescu, Editura Curtea Veche Publishing, Bucuresti, 2012, 286 p.<\/strong><\/p>\n<p>&nbsp;<\/p>\n<p>\u00cen spatiul rom\u00e2nesc, termenul \u201etransdisciplinaritate\u201c a trecut \u00een numai c\u00e2tiva ani de la statutul de necunoscut la cel de controversat, ceea ce nu face dec\u00e2t sa-l puna \u00een actualitate. Daca la nivel teoretic, \u00eenvatam\u00e2ntul de stat si cel privat \u00eembratiseaza transdisciplinaritatea ca metodologie pentru o cunoastere completa, la nivel practic majoritatea o confunda cu pluridisciplinaritatea sau interdisciplinaritatea si nu reuseste sa o aplice fara a face din aceasta o \u201epiesa de teatru\u201c, ce necesita repetitii si pregatiri \u00eendelungate, dar nu acesta este scopul.<br \/>\nLa o cunoastere unitara nu se poate ajunge fara efort, bine\u00eenteles, dar daca efortul nu vine dintr-o constiinta interioara trezita a elevului, acest demers, asa cum este tendinta \u00een acest moment, risca sa devina o caricatura. Ram\u00e2n\u00e2nd la raportul profesor-elev, observam ca profesorul Basarab Nicolescu a reusit sa ofere discipolului sau instrumente pentru o \u00eentelegere clara a fenomenului. Bun cunoscator si pasionat de avangarda, Petrisor Militaru si-a creat cu ajutorul metodologiei transdisciplinare mijloacele necesare \u00eentelegerii stiintelor moderne si a artei si literaturii suprarealiste deopotriva.<br \/>\nLa origine teza de doctorat, \u201eStiinta moderna, muza nestiuta a suprarealistilor\u201c aduce, prin publicarea ei, o contributie originala \u00een cadrul studiilor de tip transdisciplinar, fiind \u00een acelasi timp si un exemplu de aplicare a acestei metodologii. De fapt, o schimbare semnificativa \u00een abordarea suprarealismului este unul dintre cele trei scopuri fixate \u00eenca de la \u00eenceputul lucrarii, aceasta dupa ce ofera o perspectiva inovatoare prin subiectul ales si dupa ce modifica atitudinea cititorului fata de obiectul cercetat: descoperirile din fizica moderna si receptarea lor de catre suprarealisti.<br \/>\nVolumul cuprinde opt capitole, iar prin prefata realizata de Basarab Nicolescu se bucura de o buna apreciere din partea teoreticianului metodologiei transdisciplinare. Primul capitol ne ofera o definitie a transdisciplinaritatii din perspectiva unei persoane care a \u00eenteles conceptul, l-a asimilat prin mijloace interioare si este capabil sa dea mai departe aceasta cunoastere, subliniind rolul ei fundamental pentru dezvoltarea omului din viitor prin \u00eensasi evolutia semantica a termenului: din concept s-a transformat \u00een metodologie, ca \u00een cele din urma sa devina viziune asupra lumii. Lumea alcatuita din niveluri de realitate, \u00een interiorul carora realitatea are o structura ternara, si nu binara, este ceea ce multi artisti intuisera de mult, dar nu au avut resursele lingvistice si epistemologice sa o defineasca. Suprarealismul, ca viziune sau, mai simplu, ca nume, se apropie cel mai mult de ideea de nivel de realitate, fiindca termenul \u00eensusi presupune cel putin doua niveluri de realitate: cel obisnuit si cel al suprarealitatii.<br \/>\nCel de-al doilea capitol subliniaza importanta descoperirilor din fizica moderna de la \u00eenceputul secolului XX (descoperirea cuantei a lui Max Planck si a teoriei relativitatii de catre Albert Einstein) \u00een deschiderea unor noi orizonturi ale g\u00e2ndirii umane. St\u00e9phane Lupasco observa potentialul acestor descoperiri si impactul lor \u00een plan filosofic, introduc\u00e2nd termenul de \u201etert inclus\u201c, ceea ce-l face precursorul metodologiei transdisciplinare. De asemenea, Lupasco a fondat logica antagonismului, ce se defineste prin doua tendinte principale: \u201epe de-o parte non-contradictia, omogenizarea si identitatea, iar, pe de alta parte, contradictia, eterogenizarea si diversitatea\u201c (p. 68). Suprarealistii au fost receptivi la logica lupasciana: Breton vorbeste \u00een \u201eAl doilea manifest al suprarealismului\u201c despre existenta unui punct mintal \u00een care contrariile intra \u00een starea T (tert inclus), se \u00eent\u00e2lnesc si nu mai sunt percepute ca opuse (p. 71).\u00a0 Acest proces este prin excelenta o experienta estetica, ce are ca rezultat \u201ecunoasterea cunoasterii\u201c: \u201eContemplarea, adica cunoasterea cunoasterii, este posibila din punct de vedere logic numai prin procesul care duce la contradictie, \u00eempotriva celor doua procese rationale si irationale care conduc la non-contradictie si \u00een concluzie, doar spre constient si subconstient\u201c (p. 74).<br \/>\nUrmatorul capitol teoretic al volumului releva influentele stiintei moderne \u00een\u00a0 productiile suprarealiste, unul dintre cele mai importante indicii ca artistii erau la curent cu cele mai noi descoperiri stiintifice. Ne sunt prezentate teoriile stiintifice si viziunile artistice despre a patra dimensiune, subiect dezbatut pe larg \u00een primele decenii ale secolului XX si care i-a interesat pe artisti ca Duchamp, Man Ray sau Matisse. Teoriile despre a patra dimensiune au stimulat de asemenea cautari spirituale, pe care le consideram fundamentale \u00een dezvoltarea artei moderne. Nu sunt neglijate nici influentele artei \u00een anticiparea g\u00e2ndirii stiintifice: \u201eDe-a lungul istoriei, modul de g\u00e2ndire al artistilor despre lumina, spatiu si timp a instituit un nou model mintal care a generat acele tipuri de \u00eentrebari ce au condus la configurarea unor noi paradigme stiintifice.\u201c(p. 105).<br \/>\nCele cinci capitole aplicative reprezinta un amplu studiu al intruziunilor g\u00e2ndirii stiintifice \u00een operele lui Andr\u00e9 Breton, Gellu Naum (literatura), Ren\u00e9 Magritte, Salvador Dal\u00ed (pictura) si Max\u00a0 Ernst (scrieri si pictura). Studiile de psihologie si neurologie ale lui Breton, interesul pentru psihanaliza lui Freud, dar si logica lupasciana sunt valorificate \u00een teoriile sale literare si au impulsionat creatia artistica dinspre incostient. La Gellu Naum g\u00e2ndirea poetica este non-dualista si poate fi \u00eenteleasa cu ajutorul metodologiei transdisciplinare, fiindca principiile relativitatii se aplica \u00een spatiul poeziei, unde se poate realiza o unitate a fiintei si a cunoasterii, av\u00e2nd o constiinta a eului, a alteritatii si a lumii (eu si alteritate \u00eempreuna).<br \/>\nOpera lui Ren\u00e9 Magritte si a lui Salvador Dal\u00ed este strabatuta de acelasi ax \u2013 discontinuitatea si spatiul interstitial, iar \u00een opera lui Dal\u00ed geometria sacra devine o constanta. Un exemplu pentru discontinuitate \u00eel constituie ceasurile moi ale pictorului de origine catalana si tehnica Wunderkammer a lui Magritte, a carei miza era alaturarea naturalului cu artificialul, reorganiz\u00e2nd realitatea si pun\u00e2nd-o sub semnul fragmentarului cuantic. Desi concrete, obiectele din pictura lui Magritte ilustreaza contradictia lupasciana: \u201eDin ciocnirea \u00eentre firesc si nefiresc se naste tertul lui Magritte, care, prin contradictia de la nivel vizual, trimite la contradictiile de la nivelul perceptiei interioare a privitorului\u201c (p. 213).<br \/>\nPetrisor Militaru face si o incursiune \u00een imaginarul stiintific al picturii si al scrierilor lui Max Ernst. Orientat spre surse non-traditionale de inspiratie, pictorul a vazut \u00een stiinta o sursa bogata pentru imagini artistice neconventionale. Resping\u00e2nd peisajele, nudurile sau alte subiecte traditionale, acesta era interesat de manifestarile invizibilului dinspre lumea exterioara spre cea interioara si invers: \u201ea revenit asupra imaginilor care revelau proceduri si investigatii stiintifice, fiind interesat de modul \u00een care oamenii de stiinta vizualizau ceea ce, \u00eenainte de a fi descoperit stiintific, era invizibil.\u201c (p. 187). \u00cen ceea ce priveste scrierile lui Max Ernst, un exemplu de influenta a stiintei moderne este romanul-colaj \u201eLa Femme 100 t\u00eates\u201c (1929), al carui titlu poate fi citit fie \u201efemeia cu o sute de capete\u201c, fie \u201efemeia fara cap\u201c, dar \u00een cheie tertiara femeia ar putea sa fie si una si alta \u00een acelasi timp. Titlul fost inspirat de un articol stiintific, \u00een care este vorba despre o separare \u00eentre stiinta moderna si alchimie si \u00een care ni se explica simbolismul teatral al unei femei cu trei capete.<br \/>\n\u00cen cartea sa, Petrisor Militaru aplica metodologia transdisciplinara, fara de care nu ar fi putut sa evidentieze relatiile complexe dintre stiinta moderna si suprarealism, ambele surse inepuizabile de cunoastere. Din aceasta perspectiva, studiul poate fi deschizator de drumuri si pentru alte cercetari de acest gen, dar mai ales un exemplu despre c\u00e2t de utila si ofertanta este transdisciplinaritatea pentru \u00eentelegerea unor fenomene din diverse arii ale cunoasterii.<\/p>\n<p>&nbsp;<\/p>\n<p>&nbsp;<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"<p>Petrisor Militaru, Stiinta moderna, muza nestiuta a suprarealistilor, prefata de Basarab Nicolescu, Editura Curtea Veche Publishing, Bucuresti, 2012, 286 p. &nbsp; \u00cen spatiul rom\u00e2nesc, termenul \u201etransdisciplinaritate\u201c a trecut \u00een numai c\u00e2tiva ani de la statutul de necunoscut la cel de controversat, ceea ce nu face dec\u00e2t sa-l puna \u00een actualitate. Daca la nivel teoretic, \u00eenvatam\u00e2ntul&hellip;&nbsp;<a href=\"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/cuante-intre-stiinta-moderna-si-suprarealism\/\" rel=\"bookmark\">Cite\u0219te mai mult &raquo;<span class=\"screen-reader-text\">Cuante intre stiinta moderna si suprarealism<\/span><\/a><\/p>\n","protected":false},"author":3,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"neve_meta_sidebar":"","neve_meta_container":"","neve_meta_enable_content_width":"","neve_meta_content_width":0,"neve_meta_title_alignment":"","neve_meta_author_avatar":"","neve_post_elements_order":"","neve_meta_disable_header":"","neve_meta_disable_footer":"","neve_meta_disable_title":"","jetpack_post_was_ever_published":false,"_jetpack_newsletter_access":"","_jetpack_dont_email_post_to_subs":false,"_jetpack_newsletter_tier_id":0,"_jetpack_memberships_contains_paywalled_content":false,"_jetpack_memberships_contains_paid_content":false,"footnotes":"","jetpack_publicize_message":"","jetpack_publicize_feature_enabled":true,"jetpack_social_post_already_shared":false,"jetpack_social_options":{"image_generator_settings":{"template":"highway","default_image_id":0,"font":"","enabled":false},"version":2}},"categories":[66],"tags":[9005,8469,9004],"class_list":["post-16015","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-arte-media","tag-muza-nestiuta-a-suprarealistilor","tag-petrisor-militaru","tag-stiinta-moderna"],"views":1766,"jetpack_publicize_connections":[],"jetpack_featured_media_url":"","jetpack_sharing_enabled":true,"jetpack-related-posts":[],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/16015","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/users\/3"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=16015"}],"version-history":[{"count":0,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/16015\/revisions"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=16015"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=16015"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=16015"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}