{"id":16009,"date":"2013-07-18T13:21:34","date_gmt":"2013-07-18T11:21:34","guid":{"rendered":"http:\/\/revistacultura.ro\/nou\/?p=16009"},"modified":"2013-07-18T13:21:34","modified_gmt":"2013-07-18T11:21:34","slug":"din-nou-despre-dupa-dealuri-sau-replica-la-replica-lui-emilian-colceru","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/din-nou-despre-dupa-dealuri-sau-replica-la-replica-lui-emilian-colceru\/","title":{"rendered":"Din nou despre \u201eDupa dealuri\u201c sau replica la replica lui Emilian Colceru"},"content":{"rendered":"

Emilian Colceru a publicat, \u00een cel dint\u00e2i numar din luna iulie, a.c., al revistei \u201eCultura\u201c, un raspuns (\u00eent\u00e2rziat, dupa cum el \u00eensusi arata) la un mai vechi articol de-al meu despre filmul lui Cristian Mungiu, \u201eDupa dealuri\u201c. \u00centr-adevar, discutia ram\u00e2ne actuala, mesajul filmului, modernitate versus traditie, fiind unul despre care se va mai vorbi mult si de aici \u00eenainte. \u00cen lunile care au trecut de la aparitia articolului meu s-au petrecut evenimente \u00een stare sa alimenteze o atare dihotomie \u2013 tinerii ortodocsi care au tulburat un eveniment al comunitatii LGBT la Muzeul Taranului Rom\u00e2n, manifestatiile anti-gay, luarile de pozitie ale lui Remus Cernea vizavi de subiectul discriminarilor de tot felul din societatea rom\u00e2neasca de acum.<\/strong> <\/em>
\nModernitate, postmodernitate<\/strong>
\nDl. Colceru ma critica din capul locului, gasind neinspirat titlul articolului meu, \u201eRom\u00e2nia medievala fata cu (post)modernitatea\u201c. Cum ar veni, cei doi termeni, modernitate si postmodernitate, nu ar fi intersanjabili si, pentru ca demonstratia sa fie c\u00e2t mai solida, autorul apeleaza la Lyotard: \u201epostmodernismul are rolul de a refuta orice \u00abmetanaratiune\u00bb moderna, cum ar fi progresul sau lupta de clasa, dar si premoderna, cum ar fi traditia sau religia (cf. Lyotard, \u00abConditia postmoderna\u00bb, 1979)\u201c. Pedanteria este una gratuita, at\u00e2ta vreme c\u00e2t scopul meu nu a fost acela de a echivala modernitatea cu postmodernitatea, intentia fiind, mai degraba, una de efect, \u00een sensul \u00een care si modernitatea si postmodernitatea, ca fenomene recente, sunt \u00een contrapondere cu bigotismul omului religios. Si, ca sa ma formalizez si eu, adaug ca \u201eindiferent de ce paradigma utilizam, definirea conceptului de postmodern se face cu dificultate\u201c (Mihaela Constantinescu, \u201eForme \u00een miscare. Postmodernismul\u201c, Univers Enciclopedic, Bucuresti, 1999, p. 54). Doar nu suntem acum at\u00e2t de naivi sa credem ca o simpla trimitere la Lyotard lamureste distinctia dintre cele doua concepte? \u00cen plus, chiar Lyotard s-a referit la faptul ca societatea postmoderna s-a debarasat de elementele experimentale ale modernismului si a dezvoltat aspectele capitaliste (Lyotard, \u201eAnswering the Question: What is Postmodernism?\u201c, 1982).
\nAspecte capitaliste? Pai, \u00een distinctia mea, acesta e un element foarte important, aspectele capitaliste: postmodernitatea si conceptul de modernitate se opun Rom\u00e2niei ortodoxe ce transpira din film. De acord? Sau mai trebuie sa adaug ca \u201epentru multi teoreticieni postmodernitatea reprezinta doar o perspectiva asupra modernitatii, o perspectiva dependenta ea \u00eensasi de modernitate\u201c (Mihaela Constantinescu, op. cit., p. 61)?
\nRom\u00e2nia premoderna nu e doar la tara<\/strong>
\nMut\u00e2nd planul discutiei \u00een directia filmului, observ ca dl. Colceru citeste si \u00een filmul lui Cristian Mungiu, dar si \u00een altele, despre societatea romanesca atinsa de coruptie, \u00eenapoiata si anti-europeana. Mai sustine ca anumite pelicule mai recente nu sunt puse \u00een discutie de mine pentru ca nu \u00eemi servesc argumentatiei. Nu pentru ca nu s-ar potrivi argumentatiei nu le-am folosit, multe dintre filmele \u00eensirate de autor pur si simplu nu le-am urmarit \u00eenca, si nu puteam sa ma pronunt asupra lor. Cum ar veni, societatea rom\u00e2neasca nu este zugravita \u00een culori sumbre doar \u00een filmele despre ruralul \u00eenapoiat si bigot (cu manastirile lui cu tot), referintele despre Rom\u00e2nia coruptiei, \u00eenapoierii si antieuropenismului sunt plenar rasp\u00e2ndite \u00een filmele rom\u00e2nesti postcomuniste. Atunci de unde antipatia mea (exprimata \u00een scris) fata de productia lui Cristian Mungiu, mai ales ca filmul \u201eDupa dealuri\u201c, ne spune Emilian Colceru, este bazat pe o poveste reala si, mai mult, prezinta o Rom\u00e2nie medievala ce respecta traditii contrare modernitatii? Ceea ce nu spune dl. Colceru este, \u00eensa, esential: ce este modernitatea si, mai mult, care sunt atributele modernitatii? Domnia sa ar fi putut continua preciz\u00e2nd care sunt acele traditii rom\u00e2nesti contrare modernitatii. Oare c\u00e2ntecele legionare de la Petru Voda din Neamt si reactiile \u00eempotriva cardului de sanatate sa fie acele traditii antimoderne? Si de unde p\u00e2na unde a dedus domnul Colceru ca un \u201eduhovnic al neamului\u201c (este vorba despre Iustin P\u00e2rvu) m\u00e2ndru ca a fost legionar si un preot care a recurs la exorcizare reprezinta fapte normale \u00een Rom\u00e2nia de azi?
\nP\u00e2na una, alta, noi vedem ca rom\u00e2nii nu sunt asa de antieuropeni cum \u00eencearca sa ne arate autorul replicii \u2013 toate sondajele de opinie facute de-a lungul timpului au scos \u00een evidenta faptul ca rom\u00e2nii au fost\/sunt printre cei mai proeuropeni dintre locuitorii UE. Mai mult, taranii si micii meseriasi rom\u00e2ni, aia bigoti si traditionali, antimoderni, s-au racordat foarte bine la modernitatea europeana, si asta macar \u00een ceea ce priveste piata de munca. Ceea ce fac \u00een Rom\u00e2nia, agricultura si diverse meserii, pot face peste tot \u00een lume. Ei sunt globali, trimit acasa resurse financiare care tin \u00een viata o economie informala. Ceilalti, modernii, cei ce \u00eesi duc existenta \u00een orase, mai ales cei educati \u2013 sunt multi si stau aici, \u00een Rom\u00e2nia, fara sa aiba skill-uri pentru a fi globali, ei sunt buni doar aici, \u00een balcanismul nostru rom\u00e2nesc.
\nSi, daca tot stau cu m\u00e2na \u00eentinsa dupa niscai sinecuri \u2013 multi, si acestia, unii dintre ei intelectuali vizibili \u00een spatiul public \u2013, se lamenteaza de premodernitatea rom\u00e2nilor rurali si religiosi. P\u00e2na la urma chiar domnul Colceru scrie: coruptia si \u00eenapoierea sunt metehne inclusiv ale claselor educate. Problema este ca \u00een Rom\u00e2nia coruptia se distribuie de sus \u00een jos, iar paturile precare economic se comporta similar claselor educate si corupte. \u00cen consecinta, gradul de \u00eenapoiere si de coruptie nu este invers proportional cu gradul de educatie. Si atunci de ce am crede ca niste rom\u00e2ni mai laici, mai desprinsi de religie ar fi mai moderni, mai proeuropeni, asa cum spune domnul Colceru?
\nUn regizor global<\/strong>
\nCristian Mungiu este un rom\u00e2n global, un regizor care poate face filme la fel de bine aici si \u00een alta tara europeana. Cristian Mungiu, \u00eensa, nu rezista tentatiei cliseelor care plutesc \u00een spatiul rom\u00e2nesc, le preia si face din ele filme despre bizarii rom\u00e2ni premoderni \u2013 multe dintre acestea premiate la festivaluri de top. Ca o paranteza, nu sunt \u00eempotriva celor care fac filme pentru premii, foarte bine, trebuie sa existe eficienta, si dl. Mungiu este eficient \u00een ceea ce face. \u00censa teza filmului dlui Mungiu este cea pe care o combat, acea teza conform careia traditionalismul se afla ascuns dupa dealuri. Sau credem ca a fi modern si european \u00eenseamna doar a avea masina, rata la banca si serviciu la oras?
\nOpinia mea este ca Rom\u00e2nia premoderna salasluieste mai mult dupa blocuri si mai putin dupa dealuri. P\u00e2na la urma, mentalitatile orientale au \u00eenflorit si \u00eenfloresc foarte bine si \u00eentre zidurile Universitatii Bucuresti. Sau nu este vorba si aici de spirit antieuropean, antimodern? Nu ne putem scuza la infinit cu religiozitatea pregnanta a rom\u00e2nilor aciuati dupa dealuri. Lucrurile nu sunt asa de simple, sunt mult mai complicate si tin inclusiv de istoria politica si economica a Europei ultimelor secole. Teza filmului nu face dec\u00e2t sa \u00eentretina un cliseu intens prizat \u00een vremea din urma: spiritul religios si modernitatea sunt doua aspecte antagonice. Aici consider eu ca teza filmului dlui Mungiu se subrezette. C\u00e2t despre valoarea lui estetica? Nu m-am declarat un expert \u00een estetica filmului, asa ca s-au pronuntat si se vor mai pronunta altii vizavi de acest aspect.<\/p>\n

P.S. Nu, filmele nu sunt justificate doar daca trateaza conflictele dintre clasele sociale. Nu sunt at\u00e2t de \u201estalinist\u201c sa sustin una ca asta (pentru mai multe detalii privind arta \u00een lumea sovietica a se vedea Boris Groys, \u201eStalin \u2013 opera de arta totala. Cultura scindata din Uniunea Sovietica\u201c, Ideea & Design Print, Cluj-Napoca, 2007). Fata de Visconti, De Sica si alti italieni neorealisti am o slabiciune mai veche, si aceasta pasiune e motivata inclusiv de felul \u00een care acestia s-au raportat la clasele inferioare.<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

Emilian Colceru a publicat, \u00een cel dint\u00e2i numar din luna iulie, a.c., al revistei \u201eCultura\u201c, un raspuns (\u00eent\u00e2rziat, dupa cum el \u00eensusi arata) la un mai vechi articol de-al meu despre filmul lui Cristian Mungiu, \u201eDupa dealuri\u201c. \u00centr-adevar, discutia ram\u00e2ne actuala, mesajul filmului, modernitate versus traditie, fiind unul despre care se va mai vorbi mult… Cite\u0219te mai mult »Din nou despre \u201eDupa dealuri\u201c sau replica la replica lui Emilian Colceru<\/span><\/a><\/p>\n","protected":false},"author":3,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"neve_meta_sidebar":"","neve_meta_container":"","neve_meta_enable_content_width":"","neve_meta_content_width":0,"neve_meta_title_alignment":"","neve_meta_author_avatar":"","neve_post_elements_order":"","neve_meta_disable_header":"","neve_meta_disable_footer":"","neve_meta_disable_title":"","jetpack_post_was_ever_published":false,"_jetpack_newsletter_access":"","_jetpack_dont_email_post_to_subs":false,"_jetpack_newsletter_tier_id":0,"_jetpack_memberships_contains_paywalled_content":false,"_jetpack_memberships_contains_paid_content":false,"footnotes":"","jetpack_publicize_message":"","jetpack_publicize_feature_enabled":true,"jetpack_social_post_already_shared":false,"jetpack_social_options":{"image_generator_settings":{"template":"highway","default_image_id":0,"font":"","enabled":false},"version":2}},"categories":[66],"tags":[],"class_list":["post-16009","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-arte-media"],"views":1189,"jetpack_publicize_connections":[],"jetpack_featured_media_url":"","jetpack_sharing_enabled":true,"jetpack-related-posts":[],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/16009","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/users\/3"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=16009"}],"version-history":[{"count":0,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/16009\/revisions"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=16009"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=16009"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=16009"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}