Din 2006, Manastirea \u201eBr\u00e2ncoveanu\u201c de la S\u00e2mbata de Sus gazduieste Simpozionul international \u201eStalinizare si destalinizare. Evolutii institutionale si impact social\u201c. Organizata de Institutul pentru Investigarea Crimelor Comunismului si Memoria Exilului Rom\u00e2nesc, Fundatia Culturala \u201eNegru Voda\u201c (Fagaras), Memorialul Rezistentei Anticomuniste \u201eTara Fagarasului\u201c si Asociatia Culturala \u201eMozaic\u201c (Cluj-Napoca), proiectul a ajuns la a opta editie (4-7 iulie 2013). Aceasta ar parea si cea mai slab reprezentata numeric, desi, pentru un observator din exterior, lucrurile nu stau deloc asa. Gratie grijuliului amfitrion Cosmin Budeanca (seful Serviciului Muzee-Memorie de la IICCMER), manifestarea s-a desfasurat \u00eentr-un mediu cordial, dublat de excelenta stiintifica. Foarte buna pregatire a participantilor a anulat posibilul disconfort. Cercetarea este totusi o preocupare benedictina, si \u00een sensul ca, prin rotatie, autorii devin si cititori\/ ascultatori. Specialistii oricarui domeniu \u00eesi deruleaza activitatea \u00eentr-un circuit \u00eenchis. Discutiile pe marginea interventiilor au denotat relaxarea, detasarea si lipsa de umori \u00een privinta comunismului. Schimbul de opinii s-a dovedit un c\u00e2stig consistent.
\nVizibilitate si performanta
\nDaca rezultatele sunt indubitabile, atunci ram\u00e2ne de pus la punct promovarea. Desi printre coorganizatori au fost Primaria Municipiului Fagaras si Consiliul Local Fagaras, nicio persoana din administratie nu a onorat invitatia la deschiderea lucrarilor. Lipsa a fost depl\u00e2nsa at\u00e2t de Florentin Olteanu, presedintele Fundatiei \u201eNegru Voda\u201c, c\u00e2t si de Octav Bjoza, presedintele Asociatiei Fostilor Detinuti Politici din Rom\u00e2nia. Primul a mentionat ca nepasarea autoritatilor l-a determinat sa demisioneze de la conducerea Muzeului Memorial \u201eRezistenta Anticomunista Fagaraseana\u201c, anunt\u00e2nd ca \u00een niste discutii i s-ar fi reprosat ca obiectivul nu atrage vizitatori. Degeaba le-ar fi replicat ca Memorialul Victimelor Comunismului si al Rezistentei de la Sighet primeste 60.000 de vizitatori si ca tinerii detin ponderea majora. Octav Bjoza a tinut un discurs sarcastic, afirm\u00e2nd ca Simpozionul a primit \u201erecunostinta prin absenta\u201c din partea edililor, care \u201en-au catadicsit sa trimit\u00e3 un argat sau unul dintre cei trei portari de la primarie\u201c, preciz\u00e2nd ca \u201efara o baza morala\u201c nu putem \u00eentelege comunismul. Domnia Sa si-a manifestat nadejdea \u00een liceenii din sala, sositi la Scoala de Vara \u201eCe \u00eenseamna comunismul pentru mine?\u201c (4-11 iulie 2013), diriguita de IICCMER, Fundatia \u201eNegru Voda\u201c si Fundatia Konrad Adenauer. Cei 15 elevi, Bogdan Bitta, Teodora Cacerovschi, Teodora Chis, Alice Cojocaru, Larisa Cr\u00e2znic, Tabita Dohan, Ica Dumbrava, Andrei Dumitrescu, Ovidiu Iordache, Andreea Marinas, Iulia Marinescu, Oana Mica, Ramona Negrea, Andrei Tudor si Adriana Vlaicu, au fost selectati \u00een urma jurizarii unui concurs de eseuri pornind de la \u00eentrebarea anterioara. E clar ca, daca s-au \u00eenscris 336 de competitori, atunci se cuvine sa insistam cu demersuri similare. Micii studenti se ridica peste media scolara. Calitatile lor fundamentale sunt curiozitatea si receptivitatea. Instructia persista. Trebuie marcate cazurile de exceptie. Pe durata sederii, au beneficiat de cursuri sustinute de unii dintre conferentiarii Simpozionului. \u00centrebarile adresate au denotat o baza densa de cunostinte. Sa stam linistiti. se p\u00e2rguiesc generatii necomplexate si competente. Am sesizat ca doreau sa atinga subtilitatile temei. Se g\u00e2ndeau la relatiile literaturii rom\u00e2ne cu cea sovietica si cele vestice. Voiau sa descopere cum se compunea \u00een maniera realist-socialista. \u00cei fram\u00e2nta notiunea de \u201evina\u201c. Sper ca au deprins sa recurga mereu la nuantari.
\nSimpozionul, printre putinele de anvergura internationala de la noi, are meritul de a discuta despre interesul national \u00een context vast european. M-a mirat ca, \u00een afara de un post brasovean de televiziune, care a luat doua scurte declaratii, niciun ziarist din presa centrala nu a asistat la eveniment. Sigur, cultura nu se vinde azi. Si, uneori, marketingul implica riscuri. Dar macar sa fie pomenita ar merita. Din aceasta neglijenta provine impresia ca \u00een mediul rom\u00e2nesc nu dispune de sectorul rezervat cercetarii sau ca aceasta se realizeaza superficial. Prejudecata! Actiunea coordonata de IICCMER are prestigiu si eficienta. \u00cembucuratoare este atragerea altor structuri similare din tara (Institutul de Istorie \u201eGeorge Barit\u201c, Cluj-Napoca, Institutul Rom\u00e2n de Istorie Recenta, Centrul de Studii \u00een Istorie Contemporana, Consiliul National pentru Studierea Arhivelor Securitatii si Fundatia Culturala \u201eMemoria\u201c) si din strainatate (Institutul de Studii Enciclopedice al Academiei de Stiinte a Moldovei, Muzeul National de Etnografie si Istorie Naturala a Moldovei, Arhiva Istorica a Serviciilor Secrete din Ungaria, Scoala Guvernamentala de Studii Europene si Centrul de Studii pentru Reconciliere Nationala, ambele din Slovenia). Poate prezenta facultatilor de profil nu s-a ridicat la nivelul asteptarilor, numai ca situatia poate fi pusa pe seama accentuarii diferentierii \u00eentre personalul axat pe munca de biblioteca si cadrele universitare.
\nAdevarul \u201eimpur\u201c
\nCercetatorii au identificat c\u00e2teva directii si probleme demne de atentia oricarui cetatean: colectivizarea ca plan abuziv si nerealist; incompatibilitatea \u00eentre progresismul ostentativ al stalinismului si incompetenta \u00eennascuta sau uneltita a liderilor; conditia minoritatilor (am remarcat astfel ca st\u00e2nga si dreapta extremiste \u00eesi bazeaza, \u00een masuri egale, discursul pe xenofobie); discriminarile si samavolniciile \u00eempotriva Bisericii Ortodoxe si a celorlalte culte religioase; legislatia privitoare la detinutii politici (\u00eenainte si dupa 1964); controlul exercitat de URSS asupra relatiilor Rom\u00e2niei cu statele (ne)comuniste; prudenta \u00een asumarea informatiilor emise de Radio \u201eEuropa Libera\u201c; valorificarea relatarilor venite de la fosti detinuti si de la rudele lor; grabirea proceselor de construire a spatiilor necesare muzeificarii comunismului. Cosmin Budeanca a declarat ca \u201efiecare an electoral aduce promisiuni neconcretizate\u201c si ca eforturile individuale au dus la realizari solide, \u00eensa disparate. Asa cum am anticipat, tezele au fost minutios documentate, dezinhibate si ne\u00eengradite de vreo presupusa cenzura a pudibonderiei sau a bunului-simt. Desi unele ipoteze au aratat \u00eendrazneala, nimeni nu le-a receptat ca exagerari sau demitizari. Istoricii literari, care \u00eenca ignora realitatea ca politicul controla totul \u00een comunism si ca, \u00een consecinta, totul capata, chiar si involuntar, nota politizata imprimata de Putere, ar fi gasit acolo un \u00eendrumar indispensabil. A vorbi deschis, fara a menaja pe nimeni, iata lectia Simpozionului! Etica\/ deontologia profesionala nu constituie altceva dec\u00e2t termeni confiscati de imagologia contemporana, care, sub pretextul apararii valorii, \u00eesi ascunde neputinta de a pricepe adevarul. Adevar care, asa cum s-a dezbatut, devine mai credibil, cu c\u00e2t se decanteaza din mai multe impuritati.
\nMerita sa-i enumar pe c\u00e2tiva dintre contributorii evidentiati. Leontin Negru (\u201eGermanii basarabeni \u2013 o comunitate sacrificata\u201c) a indicat amanuntul ca Horst K\u00f6hler, presedintele Germaniei \u00eentre 2004 si 2010, s-a nascut \u00een comunitate. Cornel Micu (\u201eRedefinirea strategiei regimului comunist din Rom\u00e2nia fata de colectivizarea agriculturii, 1953-1956\u201c) a tratat c\u00e2teva probe ale admiterii chiaburilor \u00een G.A.C.-uri (fenomenul beneficiaza de o abordare avizata si \u00een cartea lui Dorin-Liviu B\u00eetfoi, \u201eAsa s-a nascut omul nou\u201c), propun\u00e2nd distinctia \u00eentre doua notiuni confundate: \u201eproprietate de stat\u201c si \u201eproprietate colectiva\u201c. Cezar Stanciu (\u201eReconstructia diplomatiei rom\u00e2nesti \u00een contextul destalinizarii\u201c) a indicat ca apropierea de Franta s-a produs \u00een intervalul 1952-1954, datorita platilor oferite de tara noastra \u00een schimbul bunurilor nationalizate. \u00cen plus, a sustinut ca reluarea relatiilor cu Occidentul democratic a fost o strategie urzita de Hrusciov, provoc\u00e2nd senzatia ca Uniunea Sovietica nu s-ar implica \u00een politica satelitilor ei. De asemenea, a anuntat ca, \u00een perioada 1948-1960, niciun ministru de Externe din statele comuniste nu provenea din Biroul Politic (sau dintr-un for echivalent). Iuliu Cracana (\u201eStalinizarea si destalinizarea justitiei \u00een Rom\u00e2nia comunista\u201c) a lamurit cum, prin Decretul 318\/ 1958, coroborat cu modificarea art. 193 din Codul de procedura penala (infractiunea de \u201eactivitate intensa \u00eempotriva clasei muncitoare\u201c) a \u00eenceput al doilea val de arestari masive. Nicolae Videnie a furnizat date cum ca Stalin i-ar fi \u00eencredintat 2.600.000 de dolari lui Dej, care le-ar fi expediat presei din exil ca aceasta sa \u00eentretina \u201eopozitia\u201c. Vlad Mitric-Ciupe (\u201eArhitecti rom\u00e2ni si detentia politica 1944-1964. Prezentare generala si studiu de caz: Arh. Nicolae Mucichescu\u201c) a reliefat profilul unui intelectual neclintit \u00eenaintea ofertelor Securitatii de a colabora \u00een penitenciar, verticalitatea atrag\u00e2ndu-i, \u00een 1960, c\u00e2nd se pregatea de eliberare, prelungirea pedepsei p\u00e2na \u00een 1964, fara o judecata sau sentinta prealabila. Un jurnal confiscat de politia politica va fi restituit \u00een cur\u00e2nd fiului, care dispune si de un caiet cu 100 de poezii din carcera. Robert F\u00fcrt\u00f6s (\u201eIoan Hudita \u00een Arhivele Securitatii\u201c) a \u00eenfatisat traseul carceral parcurs de intelectual, suferintele \u00eendurate, racolarea ca informator (care l-a condamnat la recluziune, evit\u00e2ndu-i pe cunoscuti, \u00een special despre taranisti, asa \u00eenc\u00e2t sa nu aiba ce le povesti ofiterilor) si raporturile cu ginerii lui, recrutati de Securitate sa-l supravegheze.
\nIstorie si literatura
\nAm lasat la final studiul semnat de Constantin Vasilescu (IICCMER \u2013 \u201eAscensiune si declin \u00een cadrul aparatului de Securitate. Studiu de caz: Maiorul Aurel Ceia\u201c) din ratiuni polemice. \u00cen primul r\u00e2nd, se anuleaza rumorile \u00eentretinute de unii critici si istorici literari cum ca doar scriitorii deconspirati ca informatori \u2013 chipurile, \u00een fond, doar niste biete instrumente ale mecanismului represiv \u2013 sunt supusi linsarii mediatice si semnalati ca responsabili ai ororilor, iar ofiterii \u2013 \u201esingurii\u201c vinovati \u2013 stau \u00een anonimat, fiind protejati. \u00cen al doilea r\u00e2nd, observam ca, spre deosebire de presa literara, \u00eenca atractiva pentru grupuri largi de cititori, presa istorica se mentine \u00een circuitul \u00eenchis al publicatiilor academice. Oric\u00e2t a scazut preocuparea pentru literatura, omul cu o cultura medie capteaza mai iute mesajele referitoare la scriitori. \u00cen al treilea r\u00e2nd, toate aspectele (termen drag propagandei comuniste) trebuie incluse \u00een dezbaterile despre biografiile salariatilor si ale colaboratorilor Securitatii. \u00cen al patrulea r\u00e2nd, reiese diferenta \u00eentre perspectiva unui istoric si cea a unui istoric literar. Exista suficient spatiu la C.N.S.A.S. pentru diverse abordari. \u00cen paranteza fie spus, Aurel Ceia a fost si tortionar, si victima. Dupa arestare, l-au depus \u00een celula cu unul dintre insurgentii incurabili, Vasile Iamandi, despre a carui biografie stim c\u00e2te ceva din \u201eExperiente carcerale \u00een Rom\u00e2nia comunista\u201c (vol. VI, coord. Cosmin Budeanca).
\nSimpozionul s-a \u00eencheiat cu prezentarea filmului \u201eBaragan Stories: Memories from the Romanian Siberia\u201c, realizat de Claudia-Florentina Dobra dupa relatarile facute de victimele deportarilor dirijate \u00een iunie 1951. Spicuiesc numai, \u00eentruc\u00e2t comentariile ram\u00e2n, deocamdata, la stadiu visceral: \u201eMemoria ce sens mai are? Nu stiu \u00een ce masura e o forma de justitie\u201c; \u201eEu nu am tinut niciodata cura de slabire. Nici acum, ca sunt batr\u00e2na, eu nu ma satur de carne si de dropsuri. Mi-a fost mereu frig si foame\u201c; \u201eTata era acuzat ca are pistol. Si sora-mea mai mare era acolo. I-au dat o bomboana si au \u00eentrebat-o unde tine tata pistolu’ si ea le-a spus. Dar nu au gasit. Ca tata n-avea\u201c; \u201eLe-am convins pe santinele ca nu suntem banditi, cum li se spusese \u00eenainte sa vina. C\u00e2nd treceam prin tuneluri, soldatii \u00eenchideau obloanele vagoanelor, sa nu sarim\u201c; \u201eTatal meu lucra la primarie. El i-a trecut pe oameni pe o lista pentru \u00ab\u00eempoprietarire\u00bb, asa i s-a spus. Si s-a g\u00e2ndit ca, daca tot e acolo, sa se treaca si el. Nu se astepta ca vom fi deportati\u201c; \u201eNimeni nu pl\u00e2ngea dupa morti. \u00abBine ca l-a scapat Dumnezeu de necazuri\u00bb, asa ziceau\u201c; \u201eAm \u00eentrebat-o pe mama unde va fi casa noastra. Mi-a aratat: casa noastra e un tarus. Era \u00eenfipt \u00een drum un par cu un numar. Si noi eram 351\u201c.
\nConcluziile Simpozionului ar fi ca studierea comunismului ram\u00e2ne \u00een stadiu incipient, ca s-au format tineri hotar\u00e2ti si pasionati, care \u00eesi fac datoria si ca suntem \u00eenca \u00een faza receptarii de suprafata a trecutului imediat. Nivelul ridicat de saruri ne \u00eempiedica sa ne scufundam. Iar daca temerarii izbutesc o scurta imersiune, \u00eei vor ustura ochii.<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"
Din 2006, Manastirea \u201eBr\u00e2ncoveanu\u201c de la S\u00e2mbata de Sus gazduieste Simpozionul international \u201eStalinizare si destalinizare. Evolutii institutionale si impact social\u201c. Organizata de Institutul pentru Investigarea Crimelor Comunismului si Memoria Exilului Rom\u00e2nesc, Fundatia Culturala \u201eNegru Voda\u201c (Fagaras), Memorialul Rezistentei Anticomuniste \u201eTara Fagarasului\u201c si Asociatia Culturala \u201eMozaic\u201c (Cluj-Napoca), proiectul a ajuns la a opta editie (4-7 iulie… Cite\u0219te mai mult »Cercetatorul recent. Des(t)alinizarea istoriei<\/span><\/a><\/p>\n","protected":false},"author":3,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"neve_meta_sidebar":"","neve_meta_container":"","neve_meta_enable_content_width":"","neve_meta_content_width":0,"neve_meta_title_alignment":"","neve_meta_author_avatar":"","neve_post_elements_order":"","neve_meta_disable_header":"","neve_meta_disable_footer":"","neve_meta_disable_title":"","jetpack_post_was_ever_published":false,"_jetpack_newsletter_access":"","_jetpack_dont_email_post_to_subs":false,"_jetpack_newsletter_tier_id":0,"_jetpack_memberships_contains_paywalled_content":false,"_jetpack_memberships_contains_paid_content":false,"footnotes":"","jetpack_publicize_message":"","jetpack_publicize_feature_enabled":true,"jetpack_social_post_already_shared":false,"jetpack_social_options":{"image_generator_settings":{"template":"highway","default_image_id":0,"font":"","enabled":false},"version":2}},"categories":[8],"tags":[8995,4476],"class_list":["post-15988","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-cultura-literara","tag-investigarea-crimelor-comunismului","tag-memoria-exilului-romanesc"],"views":1667,"jetpack_publicize_connections":[],"jetpack_featured_media_url":"","jetpack_sharing_enabled":true,"jetpack-related-posts":[],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/15988","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/users\/3"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=15988"}],"version-history":[{"count":0,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/15988\/revisions"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=15988"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=15988"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=15988"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}