\u201eArchiva istorica a Romaniei\u201c este prima opera stiintifica importanta a lui B.P. Hasdeu.
\nEa reprezinta, pe de o parte, o \u00eencununare a activitatii istorice desfasurate \u00een paginile revistelor \u201eFoaia de storia rom\u00e2na\u201c, \u201eFoita de istorie si literatura\u201c si \u201eDin Moldova (Lumina)\u201c, iar pe de alta, constituie un model pentru viitorime, tras\u00e2nd drumul publicarii, nu numai a documentelor slave, cum s-a relevat, ci al tuturor marturiilor vechi, indiferent \u00een ce limba s-au pastrat; un model ne\u00eentrecut \u00eenca!
\nEa marcheaza saltul radical al savantului de la publicarea unor texte disparate \u2013 e adevarat, importantisime \u2013, adnotate de-o asa maniera, \u00eenc\u00e2t, prin aducerea lor la cunostinta publicului, sa lumineze o epoca, la proiectia gigantesca a planului tiparirii, \u00een viziune proprie, at\u00e2t a marturiilor \u00eenca inedite, \u00een special din limbile slave, necunoscute istoricilor rom\u00e2ni ai vremii, c\u00e2t si a celor deja editate, dar netraduse, spre a contura corpusul tuturor documentelor vechi, ca instrument fundamental de lucru.
\nDesigur, o asemenea tentativa nu ar fi prins, poate niciodata contur daca B.P. Hasdeu nu ar fi primit oferta providentiala, tocmai \u00een momentul c\u00e2nd nu dispunea de nici o foaie proprie si de nici un suport material de subzistenta, din partea Ministerului Justitiei, Instructiunii Publice si Cultelor (ministru: N. Kretzulescu). Fapt pe care-l deducem nu numai din informatiile biografice, destul de vagi, c\u00e2t mai ales din autoprezentarea \u201eredactorului\u201c \u00een frontispiciul numerelor 1-23 ale revistei: \u201eB. Petriceicu-Hajdeu, ex-profesor superior de istorie si statistica, ex-bibliotecar, ex-membru al Comisiunii Documentali\u201c.
\nPe de alta parte, hotar\u00e2rea savantului de a accepta o asemenea sarcina (pentru care semna si un contract) se baza, desigur, si pe stap\u00e2nirea a cel putin zece limbi si pe cunostintele aprofundate de istorie, dar si pe siguranta ca poseda un numar impresionant de documente vechi, o parte preluate de la tatal sau, iar altele adunate din Polonia (\u00een cursul calatoriei din 1862), de la Arhivele Statului din Iasi si Bucuresti, de la familiile vechi boieresti si din diverse reviste si volume de specialitate publicate cu osebire \u00een spatiul slav.
\nDe unde si scaderea relativ-valorica treptata a materialului rom\u00e2nesc, c\u00e2nd B.P. Hasdeu nu a mai avut acces la documentele de la Arhivele Nationale si c\u00e2nd i s-a impus sa publice \u00een mod special vechi texte slavone.
\nConstient de vremelnicia tuturor hotar\u00e2rilor administrative, \u00een functie de jocul politic, savantul, nesigur de trainicia deciziei de \u00eenfiintare a revistei-corpus, a cautat, \u00eentr-o lupta evidenta cu timpul si cu propriile puteri, sa contureze modelul pe care dorea sa-l ofere cercetatorilor trecutului rom\u00e2nesc.
\nMai mult, el \u00eesi rotunjea proiectul \u00eentr-o expunere, publicata, \u00eenainte de aparitia primului numar al \u201eArhivei istorice a Rom\u00e2niei\u201c, \u00een revista \u201eBuciumul\u201c, condusa de Cezar Bolliac, care detinea si functia de director al Arhivelor.
\n\u00cen primul r\u00e2nd, el dadea revistei \u2013 din moment ce era impusa de un for oficial de prestigiu al tarii, interesat de trecutul national \u2013 un caracter de permanenta si o cuprindere \u2013 \u00een stilul specific de a vedea lucrarile \u2013 totala a oricaror texte care privesc istoria rom\u00e2na. Revista, scria el, \u201eeste menita a reproduce cu timpul, treptat, unul c\u00e2te unul, toate documentele inedite sau publicate, pam\u00e2ntene sau straine, privitoare la istoria rom\u00e2na, de la epoca cea mai veche si p\u00e2na la anul 1800 exclusiv\u201c.
\nFacea \u00eensa diferenta \u00eentre cele inedite si cele edite; primele fiind reproduse cu fidelitate, cu grafia originalelor (\u00eendeosebi cele slave si cele scrise cu chirilice) si \u00een traducere, iar cele deja publicate, occidentale si rom\u00e2ne, urmau sa fie reproduse doar \u00een traduceri.
\nPropunea chiar preluarea doar a unor fragmente din documentele straine, c\u00e2nd textele nu se refereau \u00een totalitate la Rom\u00e2nia.
\nDar pentru toate documentele, inedite sau publicate, \u00eentregi sau fragmente, \u201eredactorul\u201c pretindea comentarii adecvate, din care sa rezulte \u201esensul si importanta\u201c lor.
\nNu \u00eensa comentarii exagerate \u00eempinse p\u00e2na la virgule, care sa depaseasca de multe ori marimea documentelor.
\n\u00cen special \u00een cele slave, care aduceau marturii \u00een alta limba despre \u00eenaintasi, cerea reproducerea rarita a cuvintelor rom\u00e2ne (toponimice si onomastice, tip: Limba Dulce, numele unui boier de pe vremea lui Alexandru cel Bun sau F\u00e2nt\u00e2na Albisoara, numele unei localitati din timpul lui Stefan cel Mare); iar notiunile si pasajele \u201easupra institutiunilor, obiceielor, evenimentelor istorice strabune\u201c sa fie date \u00een traduceri cu cursive (italice). \u00cen cazul acestor din urma semnalari, urma ca \u201enumele proprii personale si locale\u201c sa fie date ca \u201elitere compacte\u201c, pentru ca toate i se pareau necesare pentru alcatuirea unei \u201eenciclopedii nationale\u201c, la care g\u00e2ndea, dupa cum se vede, cu doua decenii \u00eenainte de a o \u00eencepe prin \u201eEtymologicum Magnum Romaniae\u201c.
\n\u00cen sf\u00e2rsit, publicarea documentelor si a comentariilor (din care urma sa se tipareasca \u00een fiecare an c\u00e2te un tom de cca. 420 p.) trebuia sa cuprinda, \u00een c\u00e2te un volum, publicat la zece ani, o serie de indici de regasire a fiecarui text si a informatiilor mai importante cuprinse \u00een ele: 1. \u201eindice limbistic, cu enumeratiunea cuvintelor rom\u00e2ne din documentele slave; 2. un indice onomastic, cu enumeratiunea tuturor numelor proprii personale si locale; 3. un indice etnografic (index rerum), cu enumeratiunea tuturor institutiunilor, obiceielor, cuvintelor istorice; 4. un indice cronologic, prin care se va corege neajunsul de a se publica documentele fara ordinea datelor\u201c.
\nPrin toate aceste elemente de rigoare, B.P. Hasdeu credea ca \u201epublicatiunea\u201c scoasa de el \u201eva fi departe de a admite superioritatea orisicarei alte colectiuni documentali europene, din c\u00e2te ni sunt cunoscute\u201c. Regreta doar ca stipulatiile contractului \u00eel \u00eempiedicau sa orneze aceasta editiune cu modele de scris \u201e\u00een diferite timpuri, cu iscaliturile domnilor si oamenilor mari, cu semnele de fabrica ale h\u00e2rtiilor, cu reproducerea pecetilor\u201c, care \u201ear necesita deosebite cheltuieli litografice\u201c.
\nVenirea \u00een fruntea Ministerului, \u00een ianuarie 1865, a lui C.A. Rosetti, \u00eel determina pe B.P. Hasdeu sa se grabeasca cu reunirea \u00een volum a numerelor saptam\u00e2nale.
\nTomul I apare, astfel, \u00een doua parti: I, 180 p. (23 numere); II, 192 p. (24 numere), \u00een ianuarie si, respectiv aprilie 1869, iar tomul II, 176 p.+44 p. (\u201eregistrul analitico-cronologic al tutulor documentelor cuprinse \u00een tomurile I si II\u201c) vede dupa toate probabilitatile lumina tiparului la \u00eencheierea celui de al doilea an de existenta a publicatiei; c\u00e2nd aceasta a si fost suprimata, la ordinul ministrului, cum tine sa noteze B.P. Hasdeu pe ultima pagina a colectiei (tom II, p. 176 ).
\nDusmania aceluia pe care savantul l-a satirizat de at\u00e2tea ori \u00een paginile revistei \u201eAghiuta\u201c, a sistat unul dintre proiectele cele mai ambitioase de reunire \u00eentr-un mare corpus a documentelor privitoare la istoria nationala.
\nDar prestigiul extraordinar al \u201eredactorului\u201c, \u00een continua crestere, si realizarea la parametri neatinsi anterior a unui deziderat drag multora dintre mintile luminate ale vremii impun discutarea si aprobarea \u00een Parlament a reaparitiei, cu bani special \u00eenscrisi \u00een buget, a \u201eArhivei istorice a Rom\u00e2niei\u201c.
\n\u00cen urma pledoariei lui M. Kogalniceanu \u00een favoarea elaborarii unei istorii nationale, pe care n-o aveam, si a publicarii, \u00eentr-o prima etapa, a \u201emonumentelor pretioase care se gasesc \u00een arhiva din Bucuresti si pe la deosebitele monastiri\u201c, N. Ionescu propunea, \u00een sedinta Camerei din 18 februarie\/2 martie 1867, sa se \u00eenscrie \u00een buget, separat de sumele alocate pentru Arhivele din Bucuresti si Iasi, a 24.000 de lei, \u201ecare sa se dea ca subventiune d(omnu)lui Petriceicu H\u00eejdeu, care a publicat doua volume relative la istoria Rom\u00e2niei, care au fost gustate, nu de natiunea \u00eentreaga, ci de putinii rom\u00e2ni care se ocupa cu studiul istoriei patriei\u201c.
\nC.D. Aricescu formula, \u00een acest sens, un amendament, pe care M. Kogalniceanu \u00eel sustinea calduros, invoc\u00e2nd \u201ereligiozitatea\u201ccu care B.P. Hasdeu si-a \u00eendeplinit contractul cu Ministerul, contract \u00eenca \u00een vigoare.
\nDupa evocarea patriotismului lui Alexandru Hasdeu, M. Kogalniceanu \u00eencheia: \u201eFiul sau e \u00een pozitiune sa ne faca sa cunoastem multe documente din istoria noastra; caci lucru rar la noi, el poseda cunostinta tuturor limbilor slavone: polona, bulgara, ruseasca, s\u00e2rbeasca etc., care, fiecare, cuprind mari comori pentru istoria noastra\u201c.
\nDrept urmare, suma se vota si \u201eArhiva istorica a Rom\u00e2niei\u201c \u00eesi continua aparitia \u2013 dupa cca. 8-9 luni de sistare \u2013 cu \u00eenca doua tomuri: III, (1868), IV, (1869).
\nDar, \u00een februarie 1869, contractul cu B.P. Hasdeu e reziliat definitiv, revista urm\u00e2nd a fi publicata mai departe de Arhivele Statului.
\n\u00cencercarile lui C.D. Aricescu de a o re\u00eenvia, peste cinci ani, \u00een 1874, sub conducerea lui B.P. Hasdeu, ram\u00e2n fara rezultate. De altfel, si savantul se distantase de publicarea documentelor istorice continuata o vreme \u00een \u201eTraian\u201c si \u201eColumna lui Traian\u201c.
\n*
\nRasfoind colectia \u201eArhivei istorice a Rom\u00e2niei\u201c nu poti sa nu ram\u00e2i surprins ca savantul nu scoate (potrivit contractului si a propriilor declaratii) \u00een format de revista, cu aparitie cvasisaptam\u00e2nala (c\u00e2nd la mai putin de 7 zile, c\u00e2nd la mai multe), dec\u00e2t primele 23 de numere (8 august 1864 \u2013 22 genariu 1865), pe care le reuneste \u00een tomul I, partea I.
\nTot ce publica, probabil cu o anume regularitate saptam\u00e2nala, se cumuleaza \u00een restul tomurilor, care, desi poarta datele 1865 (tom I, partea a II-a si tomul II) si 1867 (tomul III; tomul IV s-a imprimat fara data si fara specificarea numarului de ordine) au iesit de sub tipar mai t\u00e2rziu \u2013 tomul II, sigur \u00een 1866, sf\u00e2rsitul anului si tomul IV, \u00een 1869.
\nSituatia aceasta, care a accentuat anume animozitati at\u00e2t \u00een cadrul Ministerului, c\u00e2t si din partea \u201eprietenilor\u201c savantului se datora, \u00eentre altele, si publicarii unor texte ample, ce nu puteau fi fragmentate, precum: \u201eCalatoria arhidiaconului Paul de Alepp prin Moldova si Tara Rom\u00e2neasca\u201c, \u201eDivanul sau g\u00e2lceava \u00eenteleptului cu lumea\u201c, de Dimitrie Cantemir, \u201eBiografia Patriarhului Nifon \u00een Turcia si \u00een Tara Rom\u00e2neasca\u201c, \u201eTractatul lui Neagoie Basarab\u2026\u201c etc.
\nEa va fi fost determinata \u00eensa si de dorinta \u201eredactorului\u201c, dupa ce oferise, \u00een tomul I, modelul, de a nu-si irosi \u00eentreg timpul cu \u201eArhiva istorica\u2026\u201c.
\nTextele mari, transcrise, traduse si comentate \u00eei dadeau posibilitatea sa economiseasca un timp imens pentru alte proiecte.
\nA intervenit \u00eensa, din 1867, si interdictia pe care o banuim de a utiliza documentele importante de la Arhivele Statului, din moment ce cerea permisiunea expresa din partea Ministerului, iar \u00een cadrul forului respectiv se dadea o dezlegare speciala \u00een acest sens (printr-o adresa binevoitoare catre directorul general al Arhivelor, Grigore N. Manu), care, se pare, nu i-a fost de folos. N. Iorga se referea sarcastic la lipsa de acces a lui B.P. Hasdeu la Arhive: \u201eDin motive ce ram\u00e2n necunoscute, d(omnul) Hasdeu nu mai vizita Arhivele Statului, unde, \u00een cur\u00e2nd, era sa ajunga director, ca sa nu le mai poata vizita altii\u201c.
\nNemultumit, se vede, de lipsa de acces la documentele vechi rom\u00e2nesti, savantul \u00eesi dezvaluia Ministerului intentia de a publica \u00een revista tot ce s-a scris despre rom\u00e2nii din Sudul Dunarii, dar i se cerea sa dea la lumina doar texte inedite.
\nSe conforma doar partial, inser\u00e2nd \u00een tomul III un hrisov, \u201e\u00een original si traducere, de pe la 1348\u201c, de abia publicat (cu cinci ani \u00een urma), \u00een vol. XV al \u201eOrganului Societatii Literare S\u00e2rbe\u201c asupra caruia considera ca are multe de spus despre \u201eistoria fratilor nostri de peste Dunare\u201c.
\nComentariile sale, cu adevarat revelatorii, se \u00eentind pe 74 de pagini A4.
\nTot \u00een tomul III, includea textul celei mai vechi cronici a Moldovei, cu ample adnotari; c\u00e2teva epistole din arhivele principilor Sapieha primite din partea familiei Movila sau referitoare la ea si 75 de documente din arhiva boierilor Murgulet.
\n\u00cen sf\u00e2rsit, \u00een tomul IV, publica \u00een original si \u00een traducere, fara comentariile ce se impuneau, textul \u201eDizertatiunii contelui Alexandru Stadnicki\u201c \u201edespre satele rom\u00e2ne \u00een Galitia\u201c si \u201eCodicele diplomatic al colonielor rom\u00e2ne din Galitia, ca apendice la dizertatiunea contelui Alexandru Stadnicki\u201c, dupa volumul aparut la Liwow, \u00een 1848.
\nDeci, cu exceptia scrisorilor din arhivele Sapieha si Murgulet, nu a inserat nici un document inedit \u00een ultimele doua tomuri, urm\u00e2ndu-si \u00een buna parte proiectul respins de Minister.
\n\u00cenc\u00e2t nu-i de mirare ca, la 12 februarie 1868, i se rezilia contractul de publicare a \u201eArhivei istorice a Rom\u00e2niei\u201c.
\n*
\nConcluzion\u00e2nd asupra partilor bune si asupra celor aparent rele, care i-au suparat pe contemporani si pe unii urmasi (ne referim \u00een special la observatiile marelui Iorga), trebuie sa admitem ca B.P. Hasdeu deschidea cu \u201eArhiva istorica\u201c un drum de aur \u00een privinta valorificarii documentelor istorice privitoare la istoria Rom\u00e2niei, pe care l-au urmat si-l urmeaza cu modificari neesentiale toti cei care au venit dupa el.
\nDaca se va analiza fara partinire, se va constata \u2013 chiar si \u00een cazul reproducerii documentelor deja publicate \u2013, ca, prin comentariile sale, de obicei foarte \u00eentinse si profunde, savantul a deschis orizonturi extraordinare, ce ni se par, poate, simple astazi, dar care, \u00een anii ’60 ai secolului al XIX-lea, erau absolut revelatorii.
\nOricum, cele 446 documente (dupa numerotarea interna; 432 dupa \u201eregistrul analitico-cronologic\u201c), reprezinta, pe l\u00e2nga documentele din revistele anterioare si posterioare, un tezaur nepretuit, cu at\u00e2t mai valoros, cu c\u00e2t textele au beneficiat de traducerea si comentariile unuia dintre cei mai mari carturari pe care i-am avut.
\nE poate contributia cea mai \u00eensemnata la istoriografia rom\u00e2na a \u201eArhivei istorice a Rom\u00e2niei\u201c, opera a unei singure persoane.<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"
\u201eArchiva istorica a Romaniei\u201c este prima opera stiintifica importanta a lui B.P. Hasdeu. Ea reprezinta, pe de o parte, o \u00eencununare a activitatii istorice desfasurate \u00een paginile revistelor \u201eFoaia de storia rom\u00e2na\u201c, \u201eFoita de istorie si literatura\u201c si \u201eDin Moldova (Lumina)\u201c, iar pe de alta, constituie un model pentru viitorime, tras\u00e2nd drumul publicarii, nu numai… Cite\u0219te mai mult »Un model pentru corpusul national de documente istorice<\/span><\/a><\/p>\n","protected":false},"author":3,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"neve_meta_sidebar":"","neve_meta_container":"","neve_meta_enable_content_width":"","neve_meta_content_width":0,"neve_meta_title_alignment":"","neve_meta_author_avatar":"","neve_post_elements_order":"","neve_meta_disable_header":"","neve_meta_disable_footer":"","neve_meta_disable_title":"","jetpack_post_was_ever_published":false,"_jetpack_newsletter_access":"","_jetpack_dont_email_post_to_subs":false,"_jetpack_newsletter_tier_id":0,"_jetpack_memberships_contains_paywalled_content":false,"_jetpack_memberships_contains_paid_content":false,"footnotes":"","jetpack_publicize_message":"","jetpack_publicize_feature_enabled":true,"jetpack_social_post_already_shared":false,"jetpack_social_options":{"image_generator_settings":{"template":"highway","default_image_id":0,"font":"","enabled":false},"version":2}},"categories":[8],"tags":[8994,7186],"class_list":["post-15985","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-cultura-literara","tag-archiva-istorica-a-romaniei","tag-b-p-hasdeu"],"views":1115,"jetpack_publicize_connections":[],"jetpack_featured_media_url":"","jetpack_sharing_enabled":true,"jetpack-related-posts":[],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/15985","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/users\/3"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=15985"}],"version-history":[{"count":0,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/15985\/revisions"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=15985"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=15985"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=15985"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}