{"id":15962,"date":"2013-07-11T16:12:50","date_gmt":"2013-07-11T14:12:50","guid":{"rendered":"http:\/\/revistacultura.ro\/nou\/?p=15962"},"modified":"2013-07-11T16:12:50","modified_gmt":"2013-07-11T14:12:50","slug":"inevitabila-revenire","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/inevitabila-revenire\/","title":{"rendered":"Inevitabila revenire"},"content":{"rendered":"

MARIN IANCU, De la Silistea-Gumesti la \u201eCheia\u201c Rosetti, Dictionarul personajelor lui Marin Preda<\/em>, Editura NICO, T\u00e2rgu-Mures, 2013<\/strong><\/p>\n

 <\/p><\/blockquote>\n

Se \u00eent\u00e2mpla uneori ca profesori din \u00eenvatam\u00e2ntul secundar sa-si depaseasca pur si simplu conditia de dascal (care, se stie, plafoneaza, de regula) pe care si-au asumat-o si sa devina, \u00een timp, nu numai oameni valorosi ai catedrei, ci si seriosi cercetatori \u00een domeniul lor, d\u00e2nd la iveala, c\u00e2nd si c\u00e2nd, carti \u00een fata carora ram\u00e2i literalmente fara replica. Este si cazul profesorului Marin Iancu, autor unic, cred, al \u00eentregului set de manuale, de la clasa a V-a p\u00e2na la clasa a XII-a inclusiv. Aceasta este \u00eensa latura didactica a activitatii lui Marin Iancu, pentru ca el este, ca istoric literar, un reputat autor de volume dintre cele mai interesante. Stiu, de pilda, ca \u00een momentul de fata el lucreaza febril la o carte despre \u201ealbatrosisti\u201c, pentru care poseda documente literare de importanta relevanta. \u00censa marota stiitifica a profesorului doctor Marin Iancu ram\u00e2ne opera lui Marin Preda, careia i-a consacrat mai multe solide studii. Nici cartea despre grupul de la \u201eAlbatros\u201c nu e departe de aceasta pasiune, daca nu uitam ca cei din jurul lui Geo Dumitrescu i-au stat \u00een preajma lui Marin Preda, ajut\u00e2ndu-l sa debuteze. Dupa ce \u00een 1995 publica (\u00een colaborare cu Andreea Vladescu), la Editura Festina, un volum \u201eMarin Preda. Dictionar de personaje\u201c, \u00een anii urmatori (multi, cum se va vedea), ram\u00e2n\u00e2nd \u00een aceeasi sfera de interes, dar dintr-o perspectiva marcat filozofica, publica, la chiar Editura Academiei Rom\u00e2ne (Bucuresti, 2010), cartea intitulata \u201eMarin Preda. Reflectii, amintiri, confesiuni\u201c Cu entuziasm nedisimulat, Eugen Negrici \u00eei scrie un \u201eCuv\u00e2nt \u00eenainte\u201c, din care nu ne putem reprima impulsul de a cita c\u00e2teva propozitii: \u201eAutorul acestui \u00abdictionar de idei\u00bb alcatuit \u00een genul prestigioaselor culegeri \u00abpar lui-m\u00eame\u00bb este Marin Iancu, un \u00eempatimit al operei lui Marin Preda care \u00aba citit si rascitit, cu o staruinta si o neodihna \u00een marginea nebuniei, a unei frumoase si at\u00e2t de rare nebunii, absolut toate scrierile prozatorului (beletristica, amintiri, eseuri, confesiuni, articole, interviuri) pentru a extrage acele texte cu valoare de marturie care vorbesc, \u00eentr-un fel inconfundabil, despre viata, istorie, politica, arta, morala, sentimente etc. Sunt nu mai putin de 2200 de texte ordonate tematic si distribuite alfabetic si care, oricum ar fi citite, metodic sau la \u00eent\u00e2mplare, \u00eesi releva actualitatea si forta\u201c (p. 5). La r\u00e2ndul sau, \u00eentr-un mic studiu intitulat \u201eActualitatea lui Marin Preda\u201c, justific\u00e2ndu-si initiativa, Marin Iancu subliniaza ca, fiind vorba de un \u201eautor care traieste si scrie sub zodia filosofiei\u201c, e normal sa i se evidentieze \u201elarga disponibilitate… de a pune \u00een discutie, sub semnul unui sir de interogatii, lumea, viata, logosul ca ontologie si morala a creatiei\u201c (p. 7).
\n\u00censa obiectul prezentelor note nu este \u201eMarin Preda. Reflectii, amintiri, confesiuni\u201c (Editura Academiei Rom\u00e2ne, Bucuresti,2010). Am amintit cartea pentru ca \u2013 mi s-a parut \u2013 ea a fost semnalata si analizata, la aparitie, cu un oarecare deficit de buna-credinta.
\nCartea care ne preocupa acum este intitulata \u201eDe la Silistea-Gumesti la \u00abCheia\u00bb Rosetti\u201c. Dictionarul personajelor lui Marin Preda\u201c, Editura NICO, T\u00e2rgu-Mures, 2013. Autorul a simtit ca \u00eencercarea din 1995 era depasita din perspectiva achizitiilor facute \u00eentre timp privind ad\u00e2ncirea \u00eentelegerii semnificatiilor filozofice ale personajelor lui Preda dupa experienta cartii aparute la Editura Academiei. Fata de cele doar 280 de personaje fisate \u00een 1995, avem acum a face cu peste 800, adunate \u00eentr-un tom masiv, format mare, de 600 de pagini.
\nE \u00een afara de orice \u00eendoiala ca revenirea la universul personajelor morometiene va fi avut drept mobil major fascinatia lui Marin Iancu fata de aceasta lume. Dar la fel de adevarata trebuie sa fi fost nevoia de a tine pasul cu mentinerea interesului cercetatorilor, de la o perioada la alta tot mai vizibil, \u201easupra teoretizarii personajului prin studii \u00een care aprecierile critice integreaza diferite modele de interpretare, ajung\u00e2ndu-se ca acesta sa fie definit, ca orice fapt estetic propiu-zis, printr-o complexa retea de concepte si demersuri interpretative critice\u201c (p. 5). Un punct nodal al nevoii de a reveni asupra personajelor morometiene \u2013 aflam din \u201eCuv\u00e2ntul \u00eenainte\u201c, \u00een fapt un adevarat studiu introductiv consacrat complicatei problematici a personajului literar \u2013 l-a reprezentat relatia, \u00een afara careia proza nu fiinteaza, dintre narativitate si dinamica personajului. Altfel spus, tipologia aflata \u00een urzeala textului literar asigura unicitatea, privita \u00een \u00eentregul ei, a unei opere \u00een comparatie cu oricare alta. Si aceasta, \u201eindiferent de pregnanta ei literara, fie ca este personaj central, principal sau secundar, o simpla aparitie episodica, sau, pur si simplu, personaj de fundal, de-abia schitat\u201c (p. 5). Numai astfel \u2013 crede Marin Iancu si are dreptate \u2013 abordarea personajului \u00een relatia lui cu naratiunea poate asigura oricarui mare creator referentul unui studiu comparativ cu alt mare creator, ajut\u00e2ndu-l pe cititor (dar \u00een primul r\u00e2nd pe specialist) sa descopere filiatii ( sau dimpotriva ) la nivelul literaturii universale. \u00centr-adevar: una e sa oferi o selectie, un esantion dintr-un \u00eentreg si alta sa aspiri ( si chiar sa-ti reuseasca!) la exhaustivitatea lumii (umane \u00eenainte de toate) a unei opere literare \u00eencheiate.
\nDificultati reale pare sa fi avut Marin Iancu privind criteriile ordonarii \u00een carte a fiselor personajelor. La prima vedere, problema pare factice. Fiind vorba de un dictionar, cum altfel sa r\u00e2nduiesti materialul continut dec\u00e2t alfabetic? Numai ca, fiind vorba de proza lui Marin Preda, lucrurile se complica. Antroponimul ales de autor figureaza uneori chiar \u00een titlul romanului, caz \u00een care evolutia si semnificatiile dezvoltate de atari situatii capata o anumita finalitate. Alteori \u00eensa personajul \u00eentregeste naratiunea cu un nume de \u00eemprumut, de obicei o porecla dob\u00e2ndita \u00eentr-o \u00eemprejurare oarecare \u2013 ea \u00eensasi semnificativa \u2013 si atunci autorul dictionarului e pus \u00een \u00eencurcatura. Marin Iancu \u00eesi pastreaza, de aceea, convingerea, fara umbra de concesie, ca sistemul de ordonare alfabetica \u201ea personajelor poate fi supus oric\u00e2nd unor eventuale modificari\u201c.
\n\u00censa ceea ce trebuie retinut cu deosebire \u00een noua editie a \u201eDictionarului…\u201c nu este rezolvarea, \u00eentr-un fel sau altul, a dificultatilor pe care autorul unei astfel de lucrari si le asuma, ci noutatea cu care vine. Iar ce aduce nou tomul de 600 de pagini al lui Marin Iancu este ad\u00e2ncimea psihologica a caracterizarilor, constructiei, esentializarii tipologiei morometiene \u00een relatia ei indestructibila: ad\u00e2ncime psihologica imposibila, probabil, fara \u201edespuierea\u201c \u00eentregii creatii prediste, fie ea narativa sau reflexiva, \u00eemprejurare \u00een care abordarea acestei creatii sub specie filozofica \u00een cartea de la Editura Academiei Rom\u00e2ne (2010) va fi jucat un rol decisiv. \u00cen rest, prezentarea personajelor uzeaza de toate procedeele de constructie a acestora: portret fizic\/moral, atitudini\/gesturi\/fapte, dialog, parerea altor personaje (evident, a autorului), autocaracterizari etc, etc: toate \u00eensa topite \u00eentr-o viziune asupra personajului respectiv, ca rezultanta a locului, functiei \u201efilozofice\u201c si aportului lui la constituirea naratiunii \u00een care apare.Sunt si alte aspecte care depasesc, prin forta obiectului analizat, intentiile autorului. \u00cen \u201eCuv\u00e2ntul \u00eenainte\u201c, Marin Iancu descrie ( i se pare nefiresc sa n-o faca!) structura fisei unui personaj. Numai ca realitatea concreta a unui personaj oarecare, prin bogatia lui de semnificatii, (chiar sau, poate, mai ales c\u00e2nd e vorba de unul episodic ) nu-i permite sa respecte \u00eentotdeauna aceasta structura. Cu at\u00e2t mai mult cu c\u00e2t, oric\u00e2t de abundenta s-ar dovedi exegeza \u201emorometiana\u201c, aceasta nu se vadeste mereu operanta \u00een actul participarii personajelor la desav\u00e2rsirea naratiunii lui Marin Preda.
\nSupratitlul \u201eDictionarului…\u201c, \u201eDe la Silistea-Gumesti la \u00abCheia\u00bbRosetti\u201c, este explicat de autor prin existenta \u00een proza predista a celor doua axe\/niveluri\/planuri: \u201enivelul societatii patriarhale si cel al civilizatiei orasului\u201c( p. 6, s. aut.), ceea ce vrea sa spuna ca lui Marin Preda nu i-a fost indiferenta \u2013 dimpotriva! \u2013 evolutia societatii rom\u00e2nesti, ca n-a putut ram\u00e2ne cu niciun pret prizonierul unei viziuni pasuniste. At\u00e2ta doar ca \u00een actul (chinul) creatiei, cele doua planuri n-au avut aceeasi pondere: nu a fost \u00eent\u00e2mplator ca departarea \u00een timp fata de lumea din care plecase l-a ajutat pe Marin Preda sa se obiectiveze at\u00e2t de convingator de realitatile rurale (al doilea volum din \u201eMorometii\u201c e, cum se stie, publicat la distanta de 12 ani \u2013 1967, fata de primul-1955 ) si sa faca saltul perfect plauzibil din Poiana lui Iocan \u00een \u201eCheia\u201c Rosetti. Dupa cum n-a fost \u00eent\u00e2mplator faptul de a fi rescris de c\u00e2teva ori\u2013 chinuindu-se \u00eengrozitor: personajele nu pareau firesti si, prin urmare, nici celelalte \u201eingrediente\u201c\u2013 romanul \u201eRisipitorii\u201c \u00een care viata parea \u201esa evolueze \u00een cerc\u201c si detasarea de ea sa nu fie posibila. De \u00eendata ce \u00eensa \u00een rosturile unui roman citadin (\u201eDelirul\u201c ori \u201eMarele singuratic\u201c) patrundeau personaje din celalalt plan, rural, lucrurile reintrau \u00een normal. A fost, altfel spus, nevoie de pretul platit \u00een \u201eRisipitorii\u201c pentru ca detasarea de lumea morometiana prin \u201eMarele singuratic\u201c, \u201eDelirul\u201c, sa devina deplina si actul creatiei \u201esa functioneze\u201c fara obstructii \u00een \u201eCel mai iubit dintre pam\u00e2nteni\u201c, personajele particip\u00e2nd, aici, nestingherite, la desav\u00e2rsirea tramei epice si la \u201edemonstratia urmarita de textul\u201c propriu-zis al romanului.
\nCartea beneficiaza de un \u201eIndex de personaje\u201c si, \u00een plus, de o schita de \u00eencadrare tipologica (\u201eLumea personajelor lui Marin Preda\u201c). Aceasta schita urmareste, pe c\u00e2t \u00eentelegem, sa completeze sintetic ceea ce ne prezentase, \u00een detaliu, descrierea constructiilor si relevarea semnificatiilor fiecarui personaj, \u00een relatiile lui, uneori nenumarate, cu altul\/altele. Numai ca, adesea, criteriile se dovedesc ne\u00eencapatoare, astfel ca un personaj mai complex apare sub mai multe criterii. Alteori, doua-trei personaje nu stau comod \u00een acelasi criteriu din motive de incompatibilitate caracteriala, sa zicem. Este cazul, de pilda, unui grup de trei personaje feminine (Guica, Catrina, Matilda), asezate, toate , sub acelasi criteriu de tipologie si reprezentare: \u201eIpostaza feminitatii malefice\u201c. Cum \u2013 ne putem \u00eentreba \u2013\u00a0 poate sta Catrina Moromete alaturi de Matilda (din \u201eCel mai iubit dintre pam\u00e2nteni\u201c) c\u00e2nd este limpede ca pe Catrina mersul str\u00e2mb al vietii de familie o \u00eenraieste, Matilda fiind, \u00een schimb, congenital malefica. Am ales, evident, un exemplu mai mult sau mai putin la \u00eent\u00e2mplare. Schita de \u00eencadrare tipologica \u00eesi pastreaza, \u00eensa, \u00eentreaga, utilitatea, de vreme ce unele \u201efise\u201c devin adevarate studii tipologice, trec\u00e2nd, uneori de 10 si chiar 20 de pagini.
\nDin lipsa de spatiu, cum zice Marin Iancu, \u201ebibliografia generala este inclusa la capitolul \u00abNote si comentarii\u00bb, astfel \u00eenc\u00e2t lucrarile de istorie si critica literara din care au fost selectate aprecierile critice nu au mai fost reproduse sistematic \u00eentr-un corpus aparte\u201c (p. 9). Oricum, am identificat peste 140 de titluri (unele de tot recente: august, 2012, de pilda), ceea ce \u00eenseamna ca autorul a parcurs cvasitotalitatea bibliografica, inclusiv pe aceea care va fi constituit documentatia lui Marin Preda pentru romanele istorice (ma g\u00e2ndesc \u00een primul r\u00e2nd la \u201eDelirul\u201c, dar nu numai).
\nStap\u00e2nind cu siguranta un material imens (opera predista \u00een totalitatea ei plus bibliografia aferenta), dar mai ales asum\u00e2ndu-si eforturi ce s-ar fi cuvenit depuse de o \u00eentreaga echipa de cercetatori pentru a-l valorifica, Marin Iancu pune la \u00eendem\u00e2na cititorilor (nu numai a specialistilor!) un instrument de lucru (si de informare) de incontestabila valoare, sistematiz\u00e2nd texte risipite pe mai mult de jumatate de veac. Banuim ca Editura NICO nu-si reprezinta prea clar ce carte a pregatit si tiparit si va trebui sa-si sporeasca tirajul pentru a face fata comenzilor. E vorba \u2013 nu-i asa? \u2013 de cel mai reprezentativ prozator al celei de a doua jumatati a secolului al XX-lea.<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

MARIN IANCU, De la Silistea-Gumesti la \u201eCheia\u201c Rosetti, Dictionarul personajelor lui Marin Preda, Editura NICO, T\u00e2rgu-Mures, 2013   Se \u00eent\u00e2mpla uneori ca profesori din \u00eenvatam\u00e2ntul secundar sa-si depaseasca pur si simplu conditia de dascal (care, se stie, plafoneaza, de regula) pe care si-au asumat-o si sa devina, \u00een timp, nu numai oameni valorosi ai catedrei,… Cite\u0219te mai mult »Inevitabila revenire<\/span><\/a><\/p>\n","protected":false},"author":3,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"neve_meta_sidebar":"","neve_meta_container":"","neve_meta_enable_content_width":"","neve_meta_content_width":0,"neve_meta_title_alignment":"","neve_meta_author_avatar":"","neve_post_elements_order":"","neve_meta_disable_header":"","neve_meta_disable_footer":"","neve_meta_disable_title":"","jetpack_post_was_ever_published":false,"_jetpack_newsletter_access":"","_jetpack_dont_email_post_to_subs":false,"_jetpack_newsletter_tier_id":0,"_jetpack_memberships_contains_paywalled_content":false,"_jetpack_memberships_contains_paid_content":false,"footnotes":"","jetpack_publicize_message":"","jetpack_publicize_feature_enabled":true,"jetpack_social_post_already_shared":false,"jetpack_social_options":{"image_generator_settings":{"template":"highway","default_image_id":0,"font":"","enabled":false},"version":2}},"categories":[8],"tags":[],"class_list":["post-15962","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-cultura-literara"],"views":1499,"jetpack_publicize_connections":[],"jetpack_featured_media_url":"","jetpack_sharing_enabled":true,"jetpack-related-posts":[],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/15962","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/users\/3"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=15962"}],"version-history":[{"count":0,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/15962\/revisions"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=15962"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=15962"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=15962"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}