Caracterul academic s-a manifestat si mai amplu \u00een cadrul primei editii a Festivalului International \u201eSigismund Toduta\u201c, organizat de Academia de Muzica \u201eG. Dima\u201c, \u00een colaborare cu Scoala Doctorala \u201eSigismund Toduta\u201c si cu Fundatia omonima. Programul a beneficiat de competenta orientare imprimata de catre Gabriel Banciu, director stiintific, Oana Balan, director executiv, si coordonatorii artistici Adriana Bera, Ursula Philippi si Ioan Bocsa. \u00cen concertul inaugural a evoluat Arcadia Quartet, probabil cea mai \u00eencurajatoare contributie rom\u00e2neasca la acest format muzical aparuta \u00een secolul XXI \u2013 grup recunoscut pe plan mondial, alcatuit din Ana T\u00f6r\u00f6k si Rasvan Dumitru \/ viori, Traian Boala \/ viola, Zsolt T\u00f6r\u00f6k \/ violoncel. Junii muzicieni au interpretat un program pe c\u00e2t de solicitant, pe at\u00e2t de atractiv, cuprinz\u00e2nd lucrari de Enescu, Debussy, Janacek, Adrian Pop, Ede Ter\u00e9nyi si Toru Takemitsu. \u00cen cadrul aceluiasi concert a c\u00e2ntat si pianista Silvia Sb\u00e2rciu.
\nConferinta internationala subsumata festivalului a fost moderata de G. Banciu, Pavel Puscas si Bianca Temes si a dezbatut o tematica interesanta si variata. Au prezentat lucrari Stefan Angi, Edgar Alandia (Bolivia), Ecaterina Banciu, Irene Mercone (Italia), Laura Manolache, Karen Odrobna Gerardi (Italia), Mihai Ghircoias, Raffaele Longo (Italia), Cristina Berengea-Suteu, Jan Ezendam (Olanda), Mirela T\u00e2rc, Barbara Dobretsberger (Austria), Petruta Maniut Coroiu, Janina Tatarska (Polonia), Hilda Iacob, Maria Majewska (Polonia), Paula Sandor, Zazana Martinakova (Slovacia), Guido Scano (Italia), Doina Haplea, Ioan Haplea. Ateliere si lectii de maiestrie s-au bucurat de coordonarea unora dintre cei deja mentionati si a altor invitati de \u00eenalta tinuta: Walter Hilgers (Germania), Valentina Sandu Dediu, Luis Salomon (Italia).
\nSeara dedicata folclorului a adus \u00een prim-plan reputatul Ansamblu de muzica rom\u00e2neasca traditionala Icoane, sub conducerea c\u00e2ntaretului Ioan Bocsa, \u00een timp ce gala intitulata \u201eOrga \u00een muzica contemporana rom\u00e2neasca\u201c i-a avut ca protagonisti pe foarte tinerii Emma Filimon, Luisa R\u00e2pa si Johanna Halmen, care au interpetat piese de Dan Voiculescu, Sigismund Toduta, Olivier Messiaen, Peter Eben, Hans Peter T\u00fcrk si Sigismund Toduta. \u00cen cadrul unui \u201eConcert omagial\u201c s-a lansat volumul \u201eLucrarile pentru pian solo de Sigismund Toduta\u201c de Oana Balan si au fost c\u00e2ntate piese de Sigismund Toduta, Dan Voiculescu, Cornel ?aranu, Valentin Timaru, Hans Peter T\u00fcrk, Ede Ter\u00e9nyi si Adrian Pop.
\nSub coordonarea profesorului Pavel Puscas, Catedra de Muzicologie a Facultatii Teoretice din cadrul Academiei de Muzica \u201eG. Dima\u201c a organizat cea de-a VII-a editie a Symposium-ului primaveral. De data aceasta tema \u00een dezbatere a fost \u201eForma muzicala \u00eentre structura si mesaj\u201c. Printre participanti s-au numarat Liviu Danceanu, Stefan Angi, Gabriel Banciu, Alexandru Boboc, Oleg Garaz, Adrian Borza, Alin Mihai Gherman s.a.
\n\u00centre manifestarile ce tind sa-si creeze un bun renume se afla si Festivalul La Stravaganza, ajuns la cea de-a III-a editie. Cei doi directori artistici \u2013 Maria Abrudan si Erich T\u00fcrk \u2013 ei \u00eensisi apreciati interpreti de muzica veche si profesori, si-au exprimat intentiile dupa cum urmeaza (pentru ca ulterior ele sa se materializeze cu real succes): \u201eAnul acesta festivalul se desfasoara pe parcursul a opt zile si cuprinde interesante concerte de muzica veche, \u00eentre care si unul de muzica veche transilvana \u00een prima auditie, doua masterclass-uri (orga si vioara baroca), precum si simpozionul \u00abArta interpretativa si instrumentele din Baroc\u00bb. Aflat si el la cea de-a treia editie, concursul de muzica de camera, unicul de acest gen din Europa de sud-est, ocupa un loc important, deoarece este unul dintre cele mai eficiente mijloace de promovare a stilisticii interpretative baroce \u00een r\u00e2ndurile tinerilor muzicieni. Atelierul liric constituie o prezenta noua \u00een cadrul festivalului si avem bucuria de a sublinia ca toti participantii la acest proiect sunt actuali sau fosti studenti ai claselor de muzica de camera veche sau ai cursurilor de Stilistica interpretarii muzicii baroce. Anul acesta prezentam \u00abCantata BWV 211 (Schweigt stille plaudere nicht)\u00bb de J.S.Bach, cunoscuta si sub numele de \u00abCantata cafelei\u00bb. Invitatul de onoare al festivalului este renumitul organist german Martin Schmeding, profesor la Universitatea de Muzica din Freiburg\/Germania.\u201c De remarcat ca atractivitatea concertelor din festival s-a bazat nu doar pe o judicioasa selectie repertoriala, ci si pe alegerea unor locatii adecvate: Catedrala Sf\u00e2ntul Mihail din centrul urbei, Biserica Piarista de pe strada Universitatii, Studioul de orga si sala de clavecin ale AMGD, Cafeneaua Piano Cazola de l\u00e2nga Casa Matei Corvinul.
\nPe l\u00e2nga asemenea reuniuni de amploare, precum cele mentionate p\u00e2na aici, Stagiunea 48 a Academiei de Muzica \u201eG. Dima\u201c le-a oferit melomanilor o multitudine de concerte si recitaluri demne de interes. Reamintesc c\u00e2teva dintre acestea, \u00een ordine cronologica: \u00een luna aprilie \u2013 recitalurile de vioara si pian interpretate de Horia Mihail, respectiv, Bal\u00e1zs Dem\u00e9ny si Gerg\u00f6 Nagy, precum si cele al claselor de clarinet (prof. dr. Ioan Goila, lect. dr. Flavius Trif), flaut (prof. dr. Gavril Costea), corn (prof. dr. Alexandru Marc), trombon si tuba (conf. dr. Mircea Neamt-Gilovan, lect. dr. Liviu Deac), fagot (conf. dr. B\u00e9la Barab\u00e1s), percutie (prof. dr. Grigore Pop), \u201eMedalionul componistic Constantin R\u00e2pa\u201c, concertul orchestrei simfonice Antonin Ciolan dirijate de Matei Pop, spectacolele-examen ale claselor conduse de conf. dr. Anca Mihut si lect. dr. Ina Hudea; \u00een luna mai \u2013 concertul cameral cu ocazia centenarului Constantin Silvestri, la care au participat Anda Anastasescu, Aurel Marc, Constantin Ionescu-Vovu, Georgiana Fodor, Octavia Raceu Marc, Vlad Raceu; concertul extraordinar al corului Cappella Transylvanica, dirijat de Corneliu Groza si al Ansamblului de ghitare al AMGD, condus de Constantin Andrei; concertul cameral al clasei conf. dr. Vera Negreanu; concertul corului Ave Musica al AMGD, condus de Ciprian Para; recitalurile claselor de canto conduse de prof. dr. Elena Moldovan si conf. dr. Ana Rusu; concertul cameral si recitalul de orga coordonate de prof. dr. Ursula Philippi; seara de muzica contemporana dedicata tinerelor talente componistice clujene \u2013 Serban Marcu, Razvan Metea, Cristian Bence-Muk, Ciprian Pop; spectacole-examen cu titluri precum \u201eFlautul fermecat\u201c de Mozart, \u201eLucia di Lammermoor\u201c de Donizetti, \u201eLiliacul\u201c de Johann Strauss. Si asa mai departe…
\nNu pot fi trecute cu vederea excelentele performante ale micului departament coregrafic al Academiei muzicale clujene, un spatiu \u00een care aceasta arta a creativitatii diafane \u00eesi afla necesara protectie \u00eentr-o perioada de criza si brutalitate generalizate. Mentionez, cu felicitarile de rigoare, proiectul de percutie si dans \u201eMitos Cultures\u201c, coordonat de lect. dr. Nicoleta Demian si dr. Mircea Ardelean, pe muzica de C. R\u00e2pa, Soto Milan, Ney Rosauro; spectacolele-licenta \u201eDaphnis si Chlo\u00e9\u201c de Ravel, \u00een regia coregrafica a Alexandrei Elena Moldovan, \u201eCarmen\u201c, dupa opera omonima a lui Bizet, \u00een regia coregrafica a Rodicai Sturz, \u201ePasarea de foc\u201c de Stravinsky, \u00een regia coregrafica a Ioanei T\u00f6kes (toate trei, realizate de clasa condusa de lect. dr. Livia Tulbure Guna).
\nToata aceasta retrospectiva se refera, cum spuneam, exclusiv la evenimentele cuprinse \u00een cadrul Stagiunii de primavara a Academiei \u201eG. Dima\u201c. \u00censa o institutie de asemenea valoare nu poate fi nicidecum conceputa ca un sistem \u00eenchis. Ca atare, profesorii, studentii, muzicienii afiliati ei sunt omniprezenti \u00een viata muzicala a tarii si \u2013 odata cu integrarea progresiva a Rom\u00e2niei \u00een Uniunea Europeana \u2013, pe scenele lumii \u00eentregi. Dar pentru simpla consemnare a at\u00e2tor fapte de arta mi-ar fi necesare mijloace si resurse de timp de care, din pacate, nu dispun. Totusi, din ratiuni sentimentale, nu pot trece cu vederea c\u00e2teva succese recente ale reprezentantilor Academiei de Muzica \u201eG. Dima\u201c: debutul basului Adrian S\u00e2mpetrean (absolvent din anul 2006 al AMGD) pe scena Teatrului Scala din Milano, \u00een chiar stagiunea ce marcheaza doua sute de ani de la nasterea lui Giuseppe Verdi; turneul efectuat \u00een Turcia, urmat de concertul sustinut la Biserica Schimbarea la Fata din Cluj, de catre prestigiosul Cvartet Transilvan (Gabriel Croitoru, Nicusor Silaghi, Marius Suarasan, Vasile Jucan); premiul cucerit la Montreux\/Elvetia de vocalista Elena Mindru (descoperita de Stefan Vannai si absolventa a sectiei de muzicologie a AMGD), \u00een cadrul unuia dintre cele mai exigente concursuri de jazz de pe glob; concertele cu caracter simfonic-educativ, de mare succes la public, organizate de Asociatia Notes & Ties, ce grupeaza c\u00e2tiva tineri promotori cu mult spirit de initiativa si discernam\u00e2nt artistic (Ioana Baalbaki, Corina Ceclan, Razvan Poptean); premiul special al revistei \u201eFormula AS\u201c si al juriului, atribuit \u2013 \u00een cadrul Concursului Studentesc de Jazz de sub egida Festivalului International de Jazz de la Sibiu?, orchestrei Academiei de Muzica \u201eG. Dima\u201c din Cluj, Gaio, condusa de Stefan Vannai; consolidarea carierei tinerilor absolventi ai scolii dirijorale clujene Matei Pop si Gabriel Bebeselea; lansarea altui cvartet de coarde cu frumoase perspective, The Mood (Vlad Baciu, Dariu Cifor, Cristian Suarasan, Andr\u00e1s Vilhelem); permanenta activitate de cultivare si lansare a noilor talente muzical-improvizatorice \u00een cadrul Modulului de Jazz al AAGM (ce fiinteaza din anul 1997) si a Festivalului Jazz Napocensis (ajuns \u00een 2013 la cea de-a 16-a editie); contributia aceluiasi Modul si a Cursului de Estetica Jazzului la prima celebrare a Zilei Mondiale a Jazzului, tinuta sub egida UNESCO la Cluj; concertele de jazz-pop ale Big Dimm A’Band, dirijat de Razvan Metea; prelegerea despre istoria jazzului lusitan, pe care am sustinut-o la Muzeul Satului din Bucuresti \u00een cadrul Saptam\u00e2nii Culturii Portugheze organizate de Ambasada Portugaliei \u00een Rom\u00e2nia.
\nFara pretentii de exhaustivitate, succintele consemnari de mai sus atesta existenta unei efervescente fara precedent \u00een viata muzicala clujeana \u2013 schitate aici doar partial, din unghiul lumii universitare. De decenii muzica reprezinta pentru Rom\u00e2nia un produs de export de lux si, totodata, o eclatanta carte de vizita. Cei direct implicati \u00eesi fac datoria. Ar fi timpul ca diriguitorii sferei politice sa devina constienti de importanta cruciala a artei muzicale pentru prestigiul Rom\u00e2niei si sa o protejeze\/cultive\/recompenseze asa cum se cuvine.<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"
Caracterul academic s-a manifestat si mai amplu \u00een cadrul primei editii a Festivalului International \u201eSigismund Toduta\u201c, organizat de Academia de Muzica \u201eG. Dima\u201c, \u00een colaborare cu Scoala Doctorala \u201eSigismund Toduta\u201c si cu Fundatia omonima. Programul a beneficiat de competenta orientare imprimata de catre Gabriel Banciu, director stiintific, Oana Balan, director executiv, si coordonatorii artistici Adriana… Cite\u0219te mai mult »Trei luni de primavara din stagiunea Academiei de Muzica \u201eG. Dima\u201c Cluj (II)<\/span><\/a><\/p>\n","protected":false},"author":3,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"neve_meta_sidebar":"","neve_meta_container":"","neve_meta_enable_content_width":"","neve_meta_content_width":0,"neve_meta_title_alignment":"","neve_meta_author_avatar":"","neve_post_elements_order":"","neve_meta_disable_header":"","neve_meta_disable_footer":"","neve_meta_disable_title":"","footnotes":""},"categories":[66],"tags":[],"class_list":["post-15946","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-arte-media"],"views":3140,"jetpack_featured_media_url":"","_links":{"self":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/15946","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/users\/3"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=15946"}],"version-history":[{"count":0,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/15946\/revisions"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=15946"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=15946"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=15946"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}