S-a derulat, nu de multa vreme, la Suceava si la Udesti, o noua editie a festivalului \u201eMagda Isanos-Eusebiu Camilar\u201c, intitulat acum \u201eRezonante udestene\u201c, numele devenind mai cuprinzator datorita numarului mai mare de personalitati ale locului care-si merita pomenirea, respectiv poetul Constantin Stefuriuc, jurnalistul scriitor Mircea Motrici si \u00eenca altii, drept care primaria udesteana gazduieste un adevarat muzeu memorial \u00een holul sau.
\n\u00cen prezenta invitatilor din tara, din strainatate, precum si din redutabila obste literara suceveana, lucrarile festivalului au debutat \u00een sala \u201eElena Greculesei\u201c a Bibliotecii judetene, prin demersul introductiv al poetei Carmen Veronica Steiciuc, amfitrioana manifestarii aflate sub egida Centrului Cultural \u201eBucovina\u201c si prin lansarea unor carti semnate de Constantin Abaluta si Doina Popa, dar si a celor din \u201edesantul\u201c productiilor editoriale ale editurii TipoMoldova din Iasi, prezentate de Aurel Stefanache. Au urmat apoi si alte lansari de carti ale scriitorilor participanti, prezentarea de reviste literare, vizita \u00een satul Udesti, la Casa memoriala dedicata celor doi creatori, slujbe de pomenire la cimitir, o originala sezatoare literara la Casa memoriala \u201eMircea Motrici\u201c, festivitatea de premiere a tinerilor concurenti aspiranti la consacrare, un concert de gala la sala Auditorium Ioseph Schmidt, \u00een care interpreti de muzica si recitatori au oferit publicului un recital cameral pe versurile Magdei Isanos, semnat de cunoscuta compozitoare Violeta Dinescu din Germania, prezenta la festival s.a.
\nDar dincolo de toate aceste componente bine organizate si derulate, reuniunea a fost marcata, \u00een principal, prin evocarea celei ce a fost marea poeta Magda Isanos, demers la care fiica acesteia, eminenta scriitoare Elisabeta Isanos, a contribuit consistent si memorabil prin mai multe carti editate sau reeditate \u00een mod exemplar cu ajutorul editurii TipoMoldova. Una dintre aceste carti intitulate \u201ePoemele Dagmarei\u201c a constituit obiectul unei adevarate dizertatii hermeneutice sustinute de scriitoarea si jurnalista suceveana Doina Cernica.
\nSemnatarei acestor r\u00e2nduri i-a revenit misiunea de a contura, \u00een deschiderea lucrarilor festivalului, portretul de ansamblu al marii poete Magda Isanos, asa cum se reconstituie el prin demersul fiicei sale care, \u00een ciuda \u00eendemnului mamei\u00a0 plecate din aceasta lume \u00een floarea v\u00e2rstei: \u201eCopilul meu, sa nu ma cauti\u201c, cerceteaza urme, intreaba martori, aduna orice imagine sau petec de h\u00e2rtie, recupereaza orice manuscris uitat si, \u00eencet, \u00eencet \u00eesi \u00eendeplineste telul obsesiv de a \u00eentregi portretul tridimensional al mamei sale, restituind astfel literaturii rom\u00e2ne personalitatea unei creatoare de prim rang \u00eenca insuficient cunoscuta.
\nPrimind cu autograf cartile sale de proza reeditate de cur\u00e2nd, \u201eDrumul spre Ombria\u201c, \u201eCos\u00e2nzenii\u201c si \u201eAmur\u201c, si apoi cartea de poeme \u201ePomii cei tineri\u201c, \u00eenca neuscata de cerneala tipografica a editurii iesene, cunosc\u00e2nd deja cartea \u201eIn cautarea Magdei Isanos\u201c si website-ul acestei familii literare, citind constant revista \u201eFerestre\u201c editata de aceeasi neobosita creatoare si totodata detectiv, am avut acces la quasi-totalitatea surselor de cunoastere a acestei poete. Cantitatea de informatii depasesete posibiltatea expunerii lor \u00eentr-un asemenea text de presa si \u00eendeamna imperios spre o tratare mai larga.
\nP\u00e2na atunci, \u00een expozeul oral ce am avut a-l sustine \u00een deschiderea festivalului, am putut sa \u201edesenez\u201c chipul frumos si impresionant al unei tinere poete cu personalitate puternica, din stirpea celor ce domina psihologic, cu gratie si fara efort, \u00eentregul anturaj, fie acesta familia, prietenii sau colegele de liceu, cele care ajung sa faca greva foamei din solidaritate cu demersul ei curajos de-a apara o colega nedreptatita, (vadind asadar o puternica stofa de lider!); careia \u00eei placea sa calareasca dar si sa mediteze \u00een deplina comuniune cu miracolul naturii; \u00eenzestrata cu spirit civic, cu sensibilitate si cu temperament artistic, dar si cu un adevarat si invidiabil talent oratoric (sa recunoastem, rar \u00eent\u00e2lnit la femeile istoriei noastre culturale!); o t\u00e2nara femeie care si-a urmat fara ezitare glasul inimii atunci c\u00e2nd si-a \u00eent\u00e2lnit sufletul-pereche, pe scriitorul Eusebiu Camilar, un t\u00e2nar intelectual sarac, alaturi de care a stiut sa-si construiasca o oaza de fericire sufleteasca evanescenta, dar si o temeinica zona de colaborare creativa, devenind o rar \u00eent\u00e2lnita familie de creatori devotati harului lor. Aparitia unei boli grave (cinice \u00een cazul ei, ca fiica de medici iscusiti!) si apropierea treptata a sf\u00e2rsitului inexorabil \u00eencordeaza tensiunea expresiei sale poetice, si p\u00e2na atunci remarcabila, adaug\u00e2nd un profund si dramatic sunet testamentar, o lumina eroica dar si o intensitate a trairii, a bucuriei de viata, din care \u00eensa lipseste revolta si furia, fiind mereu prezenta aspiratia spre armonie cu natura si o anume gestica atitudinala amintind de cea a ciobanului mioritic, autentica si de loc cabotina.
\nSf\u00e2rsitul ei constituie o ravasitoare rasturnare a echilibrului celor din jur care ram\u00e2n mereu marcati de aceasta pierdere a unei tinere poete ce repeta parca paradigma labisiana \u00een varianta feminina prin multe daturi, dar \u00een special, prin \u00eenalta si autentica simplitate a expresiei, proprie marilor poeti, calitate pe care aveau s-o releve multi dintre comentatorii ei (C. Ciopraga, Horia Badescu si nu numai). N. Manolescu, t\u00e2narul, nu \u00eesi retine admiratia grava afirm\u00e2nd ca Magda Isanos este cea mai profunda poeta a literaturii rom\u00e2ne a epocii sale, poeta exceptionala, cu mare influenta asupra \u00eentregii poezii feminine de dupa razboi. Altii au spus ca ea este prima poeta moderna a scrisului nostru, iar Marin Bucur, editorul ei, vorbind despre \u201emarile \u00eenaltimi ale sufletului ei\u201c, confirma prin repetitie aceste asertiuni, urmat de multi alti cunoscatori ai fenomenului literar precum Ion Caraion, Alex Stefanescu sau A.D.Rachieru si altii care proiecteaza fiecare c\u00e2te o noua lumina asupra acestui univers diamantin.
\nAceasta carte recenta, \u201ePomii cei tineri\u201c, editata printr-o os\u00e2rdie impresionanta de catre fiica poetei, care a adunat laolalta, pentru prima data, toate poemele sale din manuscrisele recuperate de pe urma repetatelor refugii ale destinului basarabean al familei sale si (prezentat \u00een chip rascolitor \u00een cartile sale de proza despre care am scris cu alte ocazii), ne ofera abia acum posibilitatea de-a avea acces \u00een sf\u00e2rsit la \u00eentreaga opera poetica a Magdei Isanos si de-a o redescoperi cu proaspata uimire si cu empatia pe care o provoaca mereu creatia autentica.
\nNumarul si calitatea tinerilor creatori ce se aduna an de an la festival confirma aceasta asertiune si consolideaza caratele acestui g\u00e2nd optimist. Mai mult de at\u00e2t, \u00eendraznim a crede ca energia creativa a acestei expresii poetice, poate chiar si \u00eemprejurarea de destin a sf\u00e2rsitului dramatic si timpuriu \u2013 desi din alte cauze \u2013 ar permite o paralela cu Silvia Plath, cu scontarea unui interes din partea lumii culturale europene. Si, de ce nu, \u00eentreaga aceasta imagine a unei familii literare, cu roadele sale remarcabile dar si cu periplul sau biografic ar putea constitui un punct de interes special la o \u00eemprejurare cum a fost recenta noastra prezenta literara reprezentativa la Salonul de carte de la Paris, mai ales ca descendenta acestor creatori, Elisabeta Isanos, este o traducatoare de poezie \u2013 si nu numai \u2013 \u00een limba franceza de o dexteritate si o intuitie co-rezonante, ea fiind aceea care a tradus, de pilda, poemele eminesciene pentru un C.D. realizat de Principele Radu \u00een beneficiul destinatarilor internationali.
\nDincolo de toate, mi se pare ca cea mai potrivita \u00eencheiere a unui asemenea excurs este citatul revelator ce urmeaza, prelevat dintr-o scrisoare a marii poete, ce se releva astazi a fi de-o actualitate fara fisura: \u201eTrebuie sa tindem mereu spre realizarea ideii de bine, generozitate si frumuseta, nici-o opera literara nu poate trai fara ele. Cu c\u00e2t timpurile sunt mai barbare, mai \u00eenveninate de ura si mai irationale, cu at\u00e2t intelectualul este dator sa cultive sufletul lui \u00eentr-un sens moral si sa se opuna curentului.\u201c<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"
S-a derulat, nu de multa vreme, la Suceava si la Udesti, o noua editie a festivalului \u201eMagda Isanos-Eusebiu Camilar\u201c, intitulat acum \u201eRezonante udestene\u201c, numele devenind mai cuprinzator datorita numarului mai mare de personalitati ale locului care-si merita pomenirea, respectiv poetul Constantin Stefuriuc, jurnalistul scriitor Mircea Motrici si \u00eenca altii, drept care primaria udesteana gazduieste un… Cite\u0219te mai mult »Reconstituind portretul unei mari poete \u2013 Magda Isanos<\/span><\/a><\/p>\n","protected":false},"author":3,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"neve_meta_sidebar":"","neve_meta_container":"","neve_meta_enable_content_width":"","neve_meta_content_width":0,"neve_meta_title_alignment":"","neve_meta_author_avatar":"","neve_post_elements_order":"","neve_meta_disable_header":"","neve_meta_disable_footer":"","neve_meta_disable_title":"","jetpack_post_was_ever_published":false,"_jetpack_newsletter_access":"","_jetpack_dont_email_post_to_subs":false,"_jetpack_newsletter_tier_id":0,"_jetpack_memberships_contains_paywalled_content":false,"_jetpack_memberships_contains_paid_content":false,"footnotes":"","jetpack_publicize_message":"","jetpack_publicize_feature_enabled":true,"jetpack_social_post_already_shared":false,"jetpack_social_options":{"image_generator_settings":{"template":"highway","default_image_id":0,"font":"","enabled":false},"version":2}},"categories":[8],"tags":[],"class_list":["post-15938","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-cultura-literara"],"views":2914,"jetpack_publicize_connections":[],"jetpack_featured_media_url":"","jetpack_sharing_enabled":true,"jetpack-related-posts":[],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/15938","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/users\/3"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=15938"}],"version-history":[{"count":0,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/15938\/revisions"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=15938"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=15938"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=15938"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}