\u00centre 27 si 28 iunie, \u00een Sala de consiliu a Institutul de Istorie si Teorie Literara \u201eG. Calinescu\u201c (Bucuresti), s-a desfasurat Colocviul National \u201eLiteratura rom\u00e2na veche. Prioritati ale cercetarii actuale\u201c, organizat de Academia Rom\u00e2na, cu participarea Facultatilor de Litere din tara (Iasi, Cluj, Timisoara, Suceava si Constanta) si a Bibliotecii Nationale. Initial, evenimentul fusese anuntat ca se va derula \u00een Amfiteatrul \u201eI. Heliade-Radulescu\u201c al Bibliotecii Academiei Rom\u00e2ne.
\n\u00cen conditiile \u00een care studiul literaturii vechi \u00eent\u00e2mpina din ce \u00een ce mai multe probleme, pornind de la \u00eemputinarea specialistilor, p\u00e2na la dificultatea procesului de editare a instrumentelor de cercetare, mesajele de \u00eent\u00e2mpinare s-au transformat, cum era firesc, \u00een radiografii ale fenomenului. Academicianul Eugen Simion a vorbit, \u00een calitate de director al Institutului, despre statutul disciplinei de studiu (oscilatiile terminologice \u00eentre literatura rom\u00e2na \u201eveche\u201c si cea \u201emedievala\u201c indic\u00e2nd, \u00een subsidiar, ca problema \u00eesi cauta \u00eenca o rezolvare transanta). Bataliile intelectuale au fost \u00eentotdeauna polarizate, iar interesul pentru cultura veche, subsumat unuia dintre poli: pornind de la confruntarea dintre \u201elocalisti si internationalisti\u201c, trec\u00e2nd prin delimitarile lovinesciene \u00eentre \u201e\u00eentunecimea\u201c orientala si modernitatea orientata spre Occident, p\u00e2na la scindarea \u00eentre moderni si antimoderni perceputa de Antoine Compagnon, studiul literaturii premoderne s-a confruntat, considera Eugen Simion, cu probleme de mentalitate. Acestora li se adauga pozitiile autonome pastrate de critica rom\u00e2neasca sincronica si cea istorica; exceptia ar fi de gasit \u00een spiritul \u201eIstoriei…\u201c calinesciene, unde productia literara autohtona este privita \u00een diacronie si \u00een raport cu literatura universala (citirea lui Conachi prin Petrarca ar fi, de altfel, calea pe care Eugen Simion o considera exemplara). Domnia sa a pledat pentru rolul literaturii vechi \u00een \u00eemplinirea discursului identitar, atrag\u00e2nd atentia ca specificul culturii noastre trebuie ocrotit pentru a rezista \u00een procesul de globalizare. Strategia ar putea fi responsabilizarea intelighentiei rom\u00e2nesti si a institutiilor statului, inclusiv a Parlamentului Rom\u00e2niei, pentru a preveni efectele unei demitizari pline de furie. O pozitie onesta fata de literatura veche ar trebui sa evite at\u00e2t extrema prin care statutul acesteia se minimalizeaza (Simion exprim\u00e2ndu-si, aici, dezacordul fata de \u201epozitia barbara\u201c a unui Eugen Negrici, care depl\u00e2nge penuria de texte vechi cu valoare literara), c\u00e2t si stilul apologetic si encomioanele. Calea dezirabila ar fi descoperirea unui \u201estil al \u00eentelegerii si al verosimilitatii, comprehensiv european\u201c, pornind de la premisa renuntarii la \u201ediscursul jeluitor\u201c. Occidentul ar trebui sa ne descopere.
\nOrient\u00e2ndu-si discursul asupra conditiilor \u00een care se desfasoara cercetarea, directorul Institutului \u201eG. Calinescu\u201c a vorbit despre o iresponsabilitate aproape agresiva a institutiilor specializate, recunosc\u00e2nd ca nici Academia Rom\u00e2na nu a facut tot ce ar fi putut pentru salvarea acestui domeniu. Opinia i-a fost \u00eempartasita de Marius Sala, vicepresedinte al Academiei Rom\u00e2ne, care a considerat ca este nevoie de o interventie la Ministerul \u00cenvatam\u00e2ntului. Academicianul Grigore Br\u00e2ncus a atras atentia asupra problemelor de (re)editare a textelor vechi si a propus ca model antologiile prestigioase ale secolelor XIX-XX, realizate de Timotei Cipariu (\u201eCrestomatia\u201c), B.P. Hasdeu (\u201eCuvente din batr\u00e2ni\u201c), Al. Lambrior (\u201eCarte de citire\u201c), Aron Pumnul (\u201eLepturariul rom\u00e2nesc\u201c), Moses Gaster (\u201eCrestomatia\u201c), Sextil Puscariu (\u201eAntologia rom\u00e2neasca\u201c), Boris Cazacu (\u201ePagini de limba si literatura rom\u00e2na\u201c). Interventia conf. dr. Elena Terz\u00eeman, director general al Bibliotecii Nationale, a atras atentia ca exista \u00eenca numeroase documente necatalogate, astfel \u00eenc\u00e2t nu toate textele vechi sunt cunoscute de catre cercetatori. Problema difuziunii a fost pusa si de Gabriela Dumitrescu, sefa Serviciului manuscrise-carte rara din cadrul Bibliotecii Academiei Rom\u00e2ne, care a prezentat proiectul de digitalizare si stocare on-line, \u00eentr-o forma accesibila cititorilor, a textelor medievale.
\nGheorghe Chivu de la Universitatea din Bucuresti, principalul plam\u00e2n al evenimentului (secondat de comitetul format din Manuela Anton, Laura Badescu, Ioana Costa si Ileana Mihaila), a vorbit despre prioritatile cercetarii academice actuale at\u00e2t din perspectiva profesorului de limba veche literara, c\u00e2t si a cercetatorului, \u00een calitate de director adjunct al Institutului \u201eG. Calinescu\u201c. Interventia sa a avut \u00een vedere chestiunile \u00eenca nebuloase ale domeniului: conceptul de autor (cu \u00eentelesul particular al celui de scriitor), relatia \u00eentre scrisul \u00een limba rom\u00e2na si idiomurile sacre\/ straine (latina, slavona, neogreaca) notiunile de originalitate, intentie, prelucrare si tipar retoric, sistemul de genuri si specii sau manifestarile poeziei. De asemenea, a anuntat trimiterea la tipar, \u00een scurta vreme, a \u201eEnciclopediei literaturii rom\u00e2ne vechi\u201c, sinteza elaborata \u00een cadrul Institutului. Mihai Moraru, profesor la aceeasi Universitate, a problematizat transformarea citatului biblic \u00een instrument filologic. C\u00e2teva dintre comunicari au abordat teme mai generale: Renasterea Filologiei ori problema delimitarilor conceptuale, analizate \u00een comunicarile universitarilor ieseni Alexandru Gafton si Bogdan Cretu sau directii istoriste \u00een prima jumatate a sec. al XX-lea (prof. univ. dr. Gh. I. Manolache). Altele au mers spre analize filologice specifice: concurenta dintre modelul slavon si cel latin \u00een textele biblice (CS I Eugen Pavel, directorul Institutului de Lingvistica \u201eSextil Puscariu\u201c, Cluj-Napoca), interventiile traducatorului \u00een textul versiunii arabe a \u201eDivanului\u201c lui Dimitrie Cantemir (conf. univ. dr. Ioana Feodorov). Cele mai multe dintre comunicari au constituit analize sursologice si literare ale textelor vechi: \u201eCazania lui Varlaam\u201c (prof. dr. Dan Zamfirescu), \u201eViata si petrecerea sfintilor\u201c a lui Dosoftei (conf. dr. Gabriel Mihailescu), \u201eVamile vazduhului\u201c (prof. dr. Luisa Valmarin), scrierile lui Ienachita Vacarescu (prof. univ. dr. Eugenia Dima), \u201eOccisio Gregorii\u201c (conf. univ. dr. Ileana Mihaila), \u201eIstoria ieroglifica\u201c (prof. univ. dr. Simona Antofi), \u201ePsaltirea\u201c de la Alba-Iulia din 1651 (conf. dr. Florentina Nicolae), \u201eDidahiile\u201c lui Antim Ivireanu (asist. dr. Gianina Piciorus), \u201eC\u00e2ntecul lui Ioasaf si Versul Sf\u00e2ntului Alexie, omul lui Dumnezeu\u201c (asist. dr. Cristina Dima), \u201eLegenda sfintei cuvioase Parascheva\u201c (lect. drd. Alexandra Sararu), \u201eCronica Banatului\u201c (lect. dr. Raluca Levonian), \u201eTestamentul\u201c mitropolitului Veniamin Costache (drd. Adriana Gorgos), predosloviile vechi rom\u00e2nesti (lect. univ. dr. Laura Zavaleanu), \u201eIncrementa et decrementa Aulae Othmanicae\u201c (prof. dr. Ioana Costa), cartile de blestem (prof. dr. Laura Badescu). Un segment al comunicarilor a acoperit cercetarea bibliografica: cartile vechi necunoscute (dr. Bogdan Andriescu), editiile critice ale documentelor istorice din depozitele Arhivelor Nationale (conf. dr. Dragos Sesan), documentele istorice din secolele XIV-XIX (dr. Elena Cojuhari), bibliofilia rom\u00e2neasca \u00een colectiile Bibliotecii Nationale a Rom\u00e2niei (dr. Andreea Rasboiu). Nu au lipsit abordarile conceptualizante, teoretice, interdisciplinare: reconsiderarea speciei \u201especulum\u201c (lect. dr. Laura Mesina), relatia dintre text si imagine \u00een cultura rom\u00e2na premoderna (lect. dr. Cristina Bogdan), analiza arhetipala a cronicii medievale (conf. dr. Laura Banica).
\nDiscutiile au atras atentia asupra unor instrumente de lucru necesare, studii sau editii: lipseste o lucrare de sinteza asupra Evului Mediu rom\u00e2nesc, la fel ca o editie Cantemir ori un volum de texte religioase de la mitropoliti p\u00e2na la teologii moderni. Alta chestiune spinoasa ar fi statutul patrimonial al textelor literare scrise pe teritoriul rom\u00e2nesc \u00eentr-una din vechile limbi de cultura. Totodata, s-a desprins ideea necesitatii colaborarii \u00eentre institutele de cercetare, facultati si marile biblioteci ale tarii.
\nColocviul a reusit sa instituie un dialog \u00eentre cercetatorii Institutelor Academiei si cei angrenati \u00een activitatea universitara, dovedind ca, dincolo de afilierea profesionala, metodologia este destul de asemanatoare. Ceea ce nu \u00eenseamna, desigur, o omogenizare a demersurilor de cercetare, orientate spre cercetarile de tip monografic, filologia traditionala, investigarea valentelor beletristice ale textelor ori abordarile conceptualizante. \u00cent\u00e2lnirea a aratat ca studiul literaturii vechi nu-si poate pierde mizele atunci c\u00e2nd cercetatorii scriu cu precizie si minutiozitate, dar mai ales \u00eensufletit.<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"
\u00centre 27 si 28 iunie, \u00een Sala de consiliu a Institutul de Istorie si Teorie Literara \u201eG. Calinescu\u201c (Bucuresti), s-a desfasurat Colocviul National \u201eLiteratura rom\u00e2na veche. Prioritati ale cercetarii actuale\u201c, organizat de Academia Rom\u00e2na, cu participarea Facultatilor de Litere din tara (Iasi, Cluj, Timisoara, Suceava si Constanta) si a Bibliotecii Nationale. Initial, evenimentul fusese anuntat… Cite\u0219te mai mult »Suflul nou al literaturii vechi<\/span><\/a><\/p>\n","protected":false},"author":3,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"neve_meta_sidebar":"","neve_meta_container":"","neve_meta_enable_content_width":"","neve_meta_content_width":0,"neve_meta_title_alignment":"","neve_meta_author_avatar":"","neve_post_elements_order":"","neve_meta_disable_header":"","neve_meta_disable_footer":"","neve_meta_disable_title":"","jetpack_post_was_ever_published":false,"_jetpack_newsletter_access":"","_jetpack_dont_email_post_to_subs":false,"_jetpack_newsletter_tier_id":0,"_jetpack_memberships_contains_paywalled_content":false,"_jetpack_memberships_contains_paid_content":false,"footnotes":"","jetpack_publicize_message":"","jetpack_publicize_feature_enabled":true,"jetpack_social_post_already_shared":false,"jetpack_social_options":{"image_generator_settings":{"template":"highway","default_image_id":0,"font":"","enabled":false},"version":2}},"categories":[8],"tags":[],"class_list":["post-15934","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-cultura-literara"],"views":3398,"jetpack_publicize_connections":[],"jetpack_featured_media_url":"","jetpack_sharing_enabled":true,"jetpack-related-posts":[],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/15934","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/users\/3"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=15934"}],"version-history":[{"count":0,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/15934\/revisions"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=15934"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=15934"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=15934"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}