Din toamna trecuta, o comisie de ancheta dezvaluie saptam\u00e2na de saptam\u00e2na, zi de zi, proportiile de nebanuit ale coruptiei din Qu\u00e9bec. Proprietari de companii de constructie care fac afaceri cu guvernul si primariile, functionari, ingineri, politicieni, colectori de fonduri pentru partide se perinda \u00een fata comisiei ca \u00eentr-un balet grotesc al confesiunilor voluntare sau smulse. Valsul miilor, zecilor, sutelor de mii de dolari, al biletelor la hochei si la concertele gloriei nationale C\u00e9line Dion, al vacantelor \u00een sudul \u00eensorit al continentului, al invitatiilor galante la partide de golf si pe iahturile milionarilor si-a pierdut de-a lungul lunilor de exhibitie la televiziune si \u00een presa puterea de a impresiona si de a indigna. A ramas, ca un gust amar, doar evidenta fatalitatii unei realitati ignorate cu buna stiinta, posibilitatea c\u00e2torva condamnari la \u00eenchisoare si tentativa cu vagi sanse de reusita a schimbarii moravurilor.
\nQu\u00e9becul nu e, bine\u00eenteles, singura provincie canadiana si nici Canada singura tara din lume unde exista coruptie. Universal, fenomenul este modelat si se manifesta \u00een functie de traditiile si de obiceiurile locuitorilor fiecarei tari. \u00cen Orient, \u00een Balcani, bacsisul tine adesea de o politete elementara, se mosteneste, se perpetueaza, e \u00een s\u00e2ngele celui care da si \u00een al celui care primeste. \u00cen absenta bacsisului, amabilitatea, bunavointa, z\u00e2mbetul taximetristilor, al frizerilor, al chelnerilor, al infirmierelor, al doctorilor, al micilor si marilor functionari rom\u00e2ni dispare dinotdeauna ca prin farmec, si va fi probabil mereu asa. Bacsis, pourboire se da si \u00een Franta, dar mult mai interesante pentru particularitatile coruptiei sunt raporturile schizofrenice ale socialistilor cu banii. Dreapta nu cunoaste acest gen de complexe. \u201eLa gauche caviar\u201c a aparut \u00een anii c\u00e2nd presedinte era Fran\u00e7ois Mitterrand si c\u00e2nd, sub pretextul dezvoltarii unui nou raport cu banii si cu bogatia, socialistii au sf\u00e2rsit prin a se lasa corupti. J\u00e9r\u00f4me Cahusac, ministru vremelnic al Bugetului \u00een guvernul socialist, a negat de cur\u00e2nd cu at\u00e2ta vehementa posesia unui cont nedeclarat \u00een Elvetia, ca a \u00eenceput sa creada si el ca nu l-a avut niciodata. Celebrul om de afaceri si c\u00e2ndva si el ministru socialist, Bernard Tapie, e \u00eensa exemplul desav\u00e2rsit pentru filozofia reusitei \u00een viata sub semnul exclusiv al \u00eembogatirii personale. \u00cen urma unui arbitraj suspect ce-ar fi fost \u00eenlesnit de Nicolas Sarkozy, un vechi conflict cu banca Cr\u00e9dit Lyonnais s-a soldat nu de mult \u00een favoarea sa prin atribuirea a 400 de milioane de euro. De doua saptam\u00e2ni este anchetat sub acuzatia de excrocherie \u00een banda organizata.
\nCoruptia descoperita \u00een Qu\u00e9bec \u00een toamna trecuta ar avea cauze specifice si radacini vechi si ad\u00e2nci. O opinie larg rasp\u00e2ndita este ca toata istoria dominatiei britanice \u00een Canada si apoi a Canadei anglofone asupra Qu\u00e9becului francofon a fost fondata pe un regim complex si rafinat de numiri partizane, devenite un sistem. Prim-ministrul canadian beneficiaza, de altfel, \u00een aceasta privinta, de un privilegiu monarhic inexistent \u00een majoritatea democratiilor. Montr\u00e9alul a fost o capitala a coruptiei \u00een timpul ultimului razboi mondial, si p\u00e2na \u00een anii ’50. Actuala coruptie si proportiile ei s-ar explica si prin alti factori, printre care esecul referendumului pentru suveranitate, pierdut pentru a doua oara \u00een 1995; primul referendum a fost pierdut \u00een 1980. Victoria federalismului ar fi pus atunci capat unei miscari de emancipare nationala care a dominat viata politica a provinciei de la \u201eRevolutia linistita\u201c \u00eenceputa \u00een anii ’60. Dupa 1995, nationalismul reformist a disparut, las\u00e2nd \u00een locul lui un vid politic. Vid pe care afaceristii s-au grabit sa-l ocupe. De la o zi la alta, o \u00eentreaga generatie cu idealuri s-a retras din viata publica. \u00cen locul ei s-a instalat o clasa de politicieni care n-au mai facut si nu fac politica, ci gestiune. O ultima explicatie a coruptiei ar mai trebui cautata \u00een ideea sinistra conform careia Statul trebuie sa functioneze ca o companie privata, unde cadourile sunt moneda curenta si moralitatea strategiilor de crestere a profitului si de anihilare a concurentilor este relativa.
\nDesigur, nu exista nici cea mai mica asemanare \u00eentre istoria Rom\u00e2niei si istoria Frantei, a Canadei si a Qu\u00e9becului. Dincolo, \u00eensa, de poncife despre partile sumbre ale naturii umane, indiferent de tari si de continente, anumite similaritati \u00een privinta explicatiilor coruptiei pot fi observate. Daca a existat un vid politic \u00een Rom\u00e2nia \u00eentre ceea ce fusese socialismul si componenta lui nationalista si ceea ce urma sa fie capitalismul fara frontiere, acest vid trebuie sa fi durat doar c\u00e2teva ore. Totul fusese pregatit. Inclusiv basmul naucitor al \u00eembogatirii si fericirii generale. Comunistii si idealurile lor, daca au existat cu adevarat si n-au fost idioti sau martieni, au disparut poate pentru totdeauna din viata publica si, \u00een timp, din viata pur si simplu. Discursul ideologic s-a schimbat radical. Trecerea la noul sistem politic si social s-a facut at\u00e2t de brusc si de violent, ca au trebuit sa se scurga c\u00e2tiva ani \u00eenainte de a iesi la iveala, dar nici azi nu se stie pe de-a-ntregul, cum s-a \u00eent\u00e2mplat ca tara \u00eencapuse pe m\u00e2na afaceristilor, a jefuitorilor, a oportunistilor, chiar si a lichelelor intelectuale. Bacsisurile traditionale, atentiile, gainariile, cambriolajele, cleptomania n-au mai fost dec\u00e2t mizilicuri, glume, marunte obiceiuri proaste, pe l\u00e2nga marea, stupefianta, revoltatoarea coruptie care a fericit Rom\u00e2nia cu doi-trei miliardari, c\u00e2teva sute de milionari, o patura de \u00eembogatiti si cu o populatie profund saracita. Asa se explica de ce Statul rom\u00e2n nu mai e azi dec\u00e2t o institutie care continua sa existe fiindca, printr-un miracol sau din neglijenta, a mai ramas de furat. Asa se explica de ce Rom\u00e2nia a fost si este guvernata de politicieni care, de douazeci si trei de ani, au \u00eencetat sa g\u00e2ndeasca politic si rom\u00e2neste. n<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"
Din toamna trecuta, o comisie de ancheta dezvaluie saptam\u00e2na de saptam\u00e2na, zi de zi, proportiile de nebanuit ale coruptiei din Qu\u00e9bec. Proprietari de companii de constructie care fac afaceri cu guvernul si primariile, functionari, ingineri, politicieni, colectori de fonduri pentru partide se perinda \u00een fata comisiei ca \u00eentr-un balet grotesc al confesiunilor voluntare sau smulse.… Cite\u0219te mai mult »Coruptia, cateva explicatii<\/span><\/a><\/p>\n","protected":false},"author":3,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"neve_meta_sidebar":"","neve_meta_container":"","neve_meta_enable_content_width":"","neve_meta_content_width":0,"neve_meta_title_alignment":"","neve_meta_author_avatar":"","neve_post_elements_order":"","neve_meta_disable_header":"","neve_meta_disable_footer":"","neve_meta_disable_title":"","jetpack_post_was_ever_published":false,"_jetpack_newsletter_access":"","_jetpack_dont_email_post_to_subs":false,"_jetpack_newsletter_tier_id":0,"_jetpack_memberships_contains_paywalled_content":false,"_jetpack_memberships_contains_paid_content":false,"footnotes":"","jetpack_publicize_message":"","jetpack_publicize_feature_enabled":true,"jetpack_social_post_already_shared":false,"jetpack_social_options":{"image_generator_settings":{"template":"highway","default_image_id":0,"font":"","enabled":false},"version":2}},"categories":[3],"tags":[],"class_list":["post-15928","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-politica"],"views":960,"jetpack_publicize_connections":[],"jetpack_featured_media_url":"","jetpack_sharing_enabled":true,"jetpack-related-posts":[],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/15928","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/users\/3"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=15928"}],"version-history":[{"count":0,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/15928\/revisions"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=15928"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=15928"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=15928"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}