Apartenente uneia dintre vechile limbi indigene ale Americii de Nord, cuvintele de mai sus i-or fi inspirat pe liberalii bratieni de dupa 1900 care le-au si \u201eplagiat\u201c, adopt\u00e2ndu-le ca deviza a propriului lor partid: \u201ePrin noi \u00eensine!\u201c La rom\u00e2ni, deviza aceasta nu cultiva, cum s-ar parea, nationalismul, ci individualismul: \u201eprin noi \u00eensine\u201c, adica un accent puternic pe individualitatea \u00eentreprinzatoare, pe liberul arbitru si pe initiativa personala. Mai generosi dec\u00e2t rom\u00e2nii, americanii au asociat individualismului \u00eentreprinzator si egoist, serviciul altruist: \u00een 1915 lua nastere, la Detroit, sub deviza \u201eSa ne facem cunoscuti prin noi \u00eensine\u201c, prima organizatie de servicii altruiste, \u00een slujba altora, \u00een serviciul copiilor, adolescentilor, tinerilor liceeni. Organizatia s-a numit \u201eKiwanis\u201c si, cu o repeziciune proprie idealismului contagios specific t\u00e2narului popor american, organizatia a \u00eemp\u00e2nzit America, sarind repede granitele pentru ca \u00een 1961 sa se extinda \u00een toata lumea: \u00een prezent \u201eKiwanis\u201c cu deviza ei \u201eprin noi \u00eensine\u201c e semnalata \u00een 100 de tari cu 8.500 de cluburi \u00eensum\u00e2nd peste 600.000 de membri! Dupa ’90, potrivit unui frumos spirit de imitatie ghidat de instinct selectiv, o m\u00e2na de idealisti generosi si \u00eencrezatori \u00een roadele altruismului pus \u00een serviciul \u201ecelor ce vin\u201c, au sadit si \u00een Rom\u00e2nia mladitele organizatiei nascute \u00een America, \u00eenc\u00e2t, dupa datele furnizate si de Internet astazi activeaza \u00een orasele si oraselele tarii 345 de membri cuprinsi \u00een 16 cluburi \u201eKiwanis\u201c, plus \u00eenca trei aflate \u00een curs de \u00eenregistrare. Printre cei ce s-au alaturat cu \u00eensufletire si entuziasm necontrafacut acestui tip de club altruist sunt si cei ce nu mai sunt, doi mari intelectuali, discreti si eficienti: Iordan Chimet si Felicia Antip. \u00cempreuna cu Alexandru Sahighian si Daniel Cristea-Enache am avut onoarea sa le fim multi ani \u00een preajma si sa colaboram \u00een juriul concursului anual pe care \u201eKiwanis\u201c \u00eel organizeaza pentru liceenii de azi. Ca multe dintre celelalte, tema anului acesta, incendiara!, implica vesnic noua problema a raportului dintre generatii si a locului \u00een care acestea se despart. Tema este \u201eInternetul: prieten sau dusman?\u201c. Chestiunea preocupa intens mintile celor \u201evechi\u201c si ale celor \u201enoi\u201c, p\u00e2na acolo unde unii vad \u00een aceasta geniala inventie a mintii omenesti calea sigura spre o catastrofa planetara, iar altii, dimpotriva, un minunat instrument de lucru si de comunicare indispensabil lumii ce vine. Care, de fapt, a si venit. Prapastiosi, unii din cei \u201evechi\u201c, desi nu \u00eenvechiti, vad \u00een \u201emaleficul\u201c Internet exterminatorul \u00eenvatam\u00e2ntului si al ideii de educatie si cultura. Si nu s-ar putea spune ca n-ar avea si ei dreptate. \u00cei sprijina \u00een viziunea lor catastrofica sau \u201eprapastioasa\u201c chiar unii dintre adolescentii maturi care-si spun parerea: \u201eDe cur\u00e2nd\u201c \u2013 scrie, \u00eenfior\u00e2ndu-ne, o eleva din clasa XI dintr-un liceu bucurestean \u2013 \u201eau fost luate c\u00e2teva masuri ca urmare a folosirii Internetului pe o scara at\u00e2t de larga. Spre exemplu, \u00een America s-a votat o lege… cel putin dubioasa. De anul urmator, \u00een patruzeci si cinci din cele cincizeci de state scrisul va deveni materie optionala. Peste c\u00e2teva generatii, deci, oamenii nu vor mai sti sa scrie deloc, poate nici macar sa se semneze. Se presupune ca societatea ar trebui sa avanseze, ca oamenii ar trebui sa devina din ce \u00een ce mai informati, mai destepti pe masura ce timpul trece, iar ei renunta pur si simplu la scris ca si cum ar renunta la un aliment din dieta si nimic nu s-ar schimba din cauza aceasta. Unde se \u00eendreapta omenirea? \u00cen loc sa fim noi cei care controlam calculatoarele si toate celelalte dispozitive, vor ajunge ele sa ne conduca pe noi. Omenirea va deveni prizoniera propriei creatii\u201c. Ca si \u00een cazul altor mari descoperiri ale mintii umane \u2013 fisiunea nucleara e doar una dintre ele \u2013 povestea \u201eucenicului vrajitor\u201c se repeta, \u00een acest caz, provoc\u00e2nd un \u201eanalfabetism\u201c de tip nou pe care, vai, comunismul \u00eel \u201eeradicase\u201c! \u00centrebarile acestor tineri, nelinistile, dubiile si sperantele lor razbat cu putere, cu maxima sinceritate din ceea ce ei scriu. Spre deosebire de \u201eprapastiosi\u201c ,chiar si \u201enegationistii\u201c cu v\u00e2rste at\u00e2t de tinere lasa loc unui optimism \u00eentremator: prieteni nedezmintiti ai Internetului, ei vad bine totodata si \u201edusmanul\u201c ce sta \u00een umbra acestuia (manipularea, dependenta, frauda, ticalosia, pornografia, analfabetismul, plagiatul si multe altele). Trasatura cea mai importanta \u00eensa mi se pare ca toate, dar absolut toate opiniile lor vadesc o neobisnuita luciditate si capacitate mentala si intelectuala de a-si critica taios si cu asprime chiar \u201eprietenul\u201c de care nu se pot desparti cu niciun chip si sub nicio forma. Putini dintre maturii sau batr\u00e2nii pe care-i cunosc poseda cu adevarat at\u00e2ta spirit critic ascutit, eliberat de chinga amicitiilor dubioase, si revarsat cu discernam\u00e2nt maxim asupra obiectului iubirii lor nemasurate si marturisite ca atare. \u00cen general, cum stim, despre prieteni, ca si despre morti, numai de bine: acesti copii, \u00een definitiv, desfid norma grupurilor constituite si etanse, str\u00e2ns legate, p\u00e2na la slugarnicie reciproca, dupa care se conduc \u00een comportamentul lor mari sectiuni din generatiile mature cu multa experienta \u00een urma si putin viitor \u00een fata. E \u00een atitudinea \u201ecelor ce vin\u201c o forma a despartirii de trecut. De formele inavuabile de existenta pe care istoria sau pur si simplu caracterul le-au imprimat oamenilor din acest trecut. Tinerii \u00eesi critica prietenul cu aceeasi luciditate si asprime cu care identifica si \u201edusmanul\u201c din obiectul iubirii lor conditionate. Daca ar fi dupa umila mea parere, as pune \u00een fata \u201edecidentilor\u201c de azi din administratie politica si \u00eenvatam\u00e2nt Carta (si cartea!) acestei exemplare capacitati analitice si de discernam\u00e2nt pe care elita tinerelor generatii le vadeste din plin. Poate le-ar folosi la ceva sa \u00eenvete si ei ce \u00eenseamna, \u00een afara oricaror feude si coterii, Nunc-kee-wanis. \u00censeamna \u201eprin noi \u00eensine\u201c, iar nu sprijinindu-ne unii pe umerii altora, neconditionat si crez\u00e2nd, conform unei proaste traditii, ca numai \u201eai nostri\u201c sunt cei buni…<\/p>\n
<\/p>\n
Textele c\u00e2stigatoare ale editiei 2013 a concursului Kiwanis<\/p>\n
O \u00eensiruire de zero si unu nu discerne ce e rau si ce e bine \u00een locul tau<\/strong>
\nFLAVIA MIHAELA C\u00ceRCIUMARU <\/strong>
\nClasa a X-a C, profil <\/strong>
\nmatematica-informatica bilingv engleza<\/strong>
\nColegiul National \u201eB.P Hasdeu\u201c, Buzau<\/strong><\/p>\n\u00cen unele tari (chiar din Europa) exista reglementari cu privire la numele care se pot da noilor nascuti; vor fi av\u00e2nd motivele lor… La noi nu cunosc sa existe asa ceva, singura lege fiind bunul simt sau, dupa caz, imaginatia parintilor. Ceea ce cred ca stiti \u00eensa cu totii este ca rromii au o imaginatie ,,de invidiat\u201c \u00een domeniu; nume precum Termopan, Mercedes, Toiota, au facut legenda. Nu este deci de mirare ca la bunici, \u00een Badeni, un sat plasat pe dealul de la Pietroasele, singura familie de rromi are doi copii pe care-i cheama Marilu si Internet. Parintii se stabilisera \u00een Badeni prin toamna lui ’90, direct din Paris. Se pare ca acolo, \u00een Franta, tatal auzise acest cuv\u00e2nt nou si \u00eel luase cu sine. Era printre putinele lucruri aflate \u00een bagajul celor doi dupa ,,excursia\u201c de sase luni \u00een L\u2019Hexagone. Pe atunci, satul era aproape pustiu, iar cei doi au ocupat, mai mult sau mai putin legal, casa paraginita a fratelui strabunicului. Un an mai t\u00e2rziu s-a nascut baiatul si dupa \u00eenca patru, fata. Prin urmare, pot spune ca vecinii nostri de la tara sunt prima familie cu Internet din Rom\u00e2nia.
\nEu am auzit de Internet acum vreo opt-noua ani. Atunci ne-a intrat \u00een casa… si nu l-a mai dat nimeni afara. Asta \u00eenseamna ca nu mi-e dusman?! Nu stiu, nu mi-am pus niciodata problema sub forma aceasta. La v\u00e2rsta la care am facut cunostinta, mi s-a parut ceva natural, nu stiam sa fac prea bine diferenta dintre virtual si real. Era acolo, o prelungire fireasca a televizorului, o lume aflata la picioarele mele, cu jocuri, cu muzica, cu desene animate. Copil fiind, Internetul m-a cucerit si poate ca as fi ramas asa \u2013 ,,cucerita\u201c \u2013 daca tata nu mi-ar fi impus un program zilnic strict \u2013 o ora (parca…).
\nPe Marilu (asa se scrie, asa se citeste) am cunoscut-o prin 2002, c\u00e2nd am fost prima data la bunici, la Badeni. Statea \u00een fata portii si chinuia un catel jegos, alb la origine. Initial am crezut ca-l bate, dar mi-am dat seama ca \u00eencerca doar sa-l curete de ciulini. Am intrat \u00een vorba si ne-am jucat cu amar\u00e2tul de catel p\u00e2na a venit Internet sa o ia. M-au izbit c\u00e2teva lucruri la el: era foarte slab, avea ochi albastri si vorbea ur\u00e2t.
\nAcum, la 16 ani, folosesc Internetul, \u00een primul r\u00e2nd, ca sursa de documentare pentru temele de la scoala, dar si pentru a comunica. Ambele aspecte reprezinta pentru mine un mare avantaj, economie de timp si, nu \u00een ultimul r\u00e2nd, de bani. Nu stiu cum m-as fi descurcat fara el. Chiar si acum, am folosit Internetul pentru a ma documenta cu privire la aparitia sa, la numarul mediu de utilizatori, etc. Volumul de informatii este at\u00e2t de mare, \u00eenc\u00e2t poate deveni o problema sa stii ce sa cauti. Tot aici, pot sa vad un film bun, sa citesc o carte pe care nu o gasesc la biblioteca, sa ascult muzica sau pur si simplu sa aflu pareri despre subiecte care ma intereseaza. Fara a vrea sa trec neaparat \u00een revista avantajele Internetului, nu pot sa uit \u00eentreaga industrie ce s-a dezvoltat pentru a sustine acest urias. Milioane de oameni de pe \u00eentreaga planeta traiesc, unii chiar foarte bine, \u00een slujba sa. Sunt milioane de oameni reali ce sustin o lume pe care ne \u00eencapat\u00e2nam sa o numim virtuala. Sa nu uitam de miliardele de utilizatori ce respira zilnic un oxigen cu parfum de terabytes.
\nDe partea cealalta, se afla aspectele negative despre care se vorbeste mai putin: pornografia, dependenta de jocuri, \u00eencalcarea drepturilor de autor, pierderea abilitatilor practice, stergerea granitei dintre lumea reala si cea virtuala. Legat de acest ultim aspect, va propun un mic exercitiu de logica. \u00cen urma cu aproape patru sute de ani, Descartes spunea: \u201e Cogito ergo sum\u201c, pentru a evidentia ca umanul din noi se manifesta prin g\u00e2nduri. At\u00e2t timp c\u00e2t g\u00e2ndurile nu sunt exprimate si puse \u00een practica, ele sunt la fel de virtuale ca lumea Internetului. Altfel spus, ar trebui sa ne temem de lumea virtuala tot at\u00e2t c\u00e2t si de g\u00e2ndurile semenilor nostri.
\nToate acestea sunt amenintari, \u00een special, pentru copii si tineri. Ele pot fi atenuate si chiar \u00eenlaturate prin \u00eendrumare si control parental si prin programe educative adecvate. C\u00e2t timp copiii sunt supravegheati si educati corespunzator, aceste amenintari vor fi la fel de reale ca drobul de sare din povestea lui Creanga.
\n\u00cen satul de pe deal, Internet si familia lui muncesc pe la oameni, duc\u00e2ndu-si traiul de pe o zi pe alta. Satul \u00eensusi se afla \u00eentr-un fel de letargie, legaturile cu restul lumii fiind pastrate mai degraba prin intermediul telefonului si al televizorului, dec\u00e2t prin interactiuni fizice directe. Internet este legat de lume printr-un aparat radio vechi si printr-un televizor alb-negru, care mai mult nu functioneaza. La scoala n-a fost dec\u00e2t c\u00e2tiva ani, p\u00e2na s-a desfiintat, din lipsa de copii. Ce ironie! Primul Internet din Rom\u00e2nia este at\u00e2t de izolat!
\n\u00cen urma cu un an, primavara, am fost cu ai mei la tara, sa taie via. Bunicul l-a chemat sa ne ajute si pe Internet, pe care nu-l mai vazusem de c\u00e2tiva ani. Seara, dupa ce au terminat, a fost invitat la masa si el \u2013 asa e obiceiul. Aceiasi ochi albastri, dar fara limbajul vulgar (poate \u00eei era rusine). La un moment dat, eu am deschis telefonul (smart), sa aflu cum va fi vremea a doua zi. Ochii albastri s-au fixat pe telefon si o licarire de interes a stralucit pentru o secunda. Politicoasa si m\u00e2ndra, de ce sa nu recunosc, i-am aratat ce fac, c\u00e2nd, brusc, mi-am dat seama ca ma aflu \u00een fata unei \u00eent\u00e2lniri de gradul trei: Internet descoperise Internetul. Am reusit sa-i pastrez atentia vie aproximativ un minut, dupa care l-am auzit spun\u00e2nd: ,,Mare br\u00e2nza!\u201c. At\u00e2t. Si a mai rupt o bucata de mamaliga… mamaliga cu br\u00e2nza!
\nSunt de parere ca problema nu se pune daca Internetul poate fi prieten sau dusman, ci daca produce efecte bune sau rele. Daca din acest colos folosesti doar partile ce te ajuta \u00een formarea ta ca om, fara a-ti altera identitatea, fara a-ti perverti spiritul, atunci nu trebuie sa-ti fie frica. Daca folosindu-i uneltele de comunicare \u00eeti apropii oamenii si \u00eeti pastrezi prietenii, fara a le invada spatiul vital, atunci nu este nimic gresit. Atunci \u00eensa c\u00e2nd chiar tu devii unealta, nu te poti astepta de la o \u00eensiruire de zero si unu sa discearna ce e rau de ce e bine \u00een locul tau. Evident, ideea initiala a fost geniala si, as putea spune, naturala. Era firesc ca la un moment dat, pe scara evolutiei omenirii, sa apara necesitatea comunicarii necenzurate, a accesului liber la informatii din (aproape) toate domeniile. Fara a exagera, cred ca poate fi considerata o etapa \u00een dezvoltarea umanitatii. Sper din toata inima ca nu este etapa ce va conduce la dezumanizare, la mecanicizare. Ca si \u00een multe alte cazuri, asta depinde doar de noi.<\/p>\n<\/p>\n
Pericol, nisipuri miscatoare<\/strong>
\nALEXANDRA NENCIU<\/strong>
\nClasa a XI-a A, Colegiul National <\/strong>
\n\u201eMihai Viteazul\u201c, Slobozia<\/strong><\/p>\nDe ce \u00eeti petreci at\u00e2t de mult timp pe INTERNET? \u00centrebarea vine \u00een genere de la o voce surda, angoasa reminiscentelor celor ce fac parte din generatiile antecataclism cultural. Raspunsul poate fi unul care sa accentueze imaginea internetului ca o sursa inepuizabila de informatie. \u00cen minte ni se contureaza imaginea foamei, un copil african costeliv, niste cuvinte \u00eensirate \u00een dictionar, un c\u00e2ine ce \u00eeti adulmeca \u201em\u00e2ncarea rapida\u201c, hrana astronautilor captivi pe Pam\u00e2nt, acum, aici, secolul vitezei, \u00een minte ni se contureaza ceva ce n-am trait dec\u00e2t pe INTERNET.
\nNu vreau sa reiterez vechiul cliseu al informatiei ce salasluieste la tot pasul, dar INTERNETUL este simbolul foamei. Nu e propaganda \u00een vreme de razboi, nu e doar vreo reclama de la televizor, nu este nimic altceva dec\u00e2t pofta si oamenii sunt cum nu se poate mai flam\u00e2nzi. Iluziile ne sunt \u00eendesate pe g\u00e2t si creierasul nostru devine cel mai de calitate foie gras, cu c\u00e2t g\u00e2sca este mai grasa, cu at\u00e2t superficialitatea si naivitatea noastra sunt mai apreciate.
\nAstfel, conexiunea \u00een lumea internautica devine eufemismul perfect pentru abonarea la mediocritate, ochii \u00eeti devin din ce \u00een ce mai mici, lumina difuza ajunge \u00een cele din urma la tine si cu c\u00e2t te zbati mai mult cu at\u00e2t esti mai prins. Pericol, nisipuri miscatoare! Acordati totusi merite preamaritului INTERNET! De unul singur a respectat cel mai simplu principiu al subjugarii, lasarea prizonierului \u00een temnita cu speranta. Nu e nimic filozofic, e pur pragmatism, simplu si la obiect.
\nDe ce verifici si a doua oara frigiderul c\u00e2nd stii ca sunt aceleasi alimente \u00eenauntru? Pentru ca noi toti speram. Umanitatea e candida si crede ca iluzia frumos servita si perfect ambalata, chiar la tine acasa, \u00een confortul canapelei tale la m\u00e2na a doua este raspunsul.
\nPopulatia citeste, poate prea mult, periculos de mult, informatie proasta: Einstein avea note mici la scoala, Edison a inventat becul, Napoleon era scund, viata este frumoasa si totul se termina cu bine, filmele devin realitate si daca vrei sa c\u00e2nti la chitara poti deveni urmatorul Jimi Hendrix, doar era autodidact.
\nMinti tinere si fragile adulmeca informatia, culeg ramasite, citesc c\u00e2teva cuvinte mult prea complicate pentru a le reconstitui drumul lexico-gramatical \u00een enciclopedie si au pretentie de eruditie. Fanatici \u00een perpetuarea pedantismului lor uzat, condimentati cu doua sau trei articole despre nedreptati si conspiratii si micutii docti ai INTERNETULUI sunt acum numai buni de aruncat \u00een societate. Armstrong a pasit \u00eentr-adevar pe luna? se \u00eentreaba ei. (Pentru audienta generala, amintim ca numele de Armstrong l-au purtat: Neil \u2013 astronaut, Louis \u2013 jazzman, Lance \u2013 ciclist).
\nPrimele cuvinte ale lui Neil atunci c\u00e2nd a pasit pe Luna au fost: \u201eUn pas mic pentru om, un salt urias pentru omenire\u201c. Daca aselenizarea a fost filmata \u00eentr-un studio de la Hollywood, pasul omenirii mai e la fel de mare? INTERNETUL a uitat sa \u00eei \u00eenvete ca nu conteaza mereu cine are dreptate, ca sunt mai multe cai de a ajunge la raspunsul corect, iar valoarea unei idei este total separata de sinceritatea celui care o formuleaza.
\nINTERNETUL se ocupa cu profanarea g\u00e2ndirii, cu desacralizarea inocentei g\u00e2ndului prin \u00eendoctrinarea si suprimarea creativitatii, originalitatii , a tuturor \u201ecevaurilor\u201c care ne diferentiaza de animale si nu ne lasa sa devenim roboti. Putini sunt cei care mai stau cu o carte deschisa \u00een fata dupa ce au aflat ce doreau, multi sunt cei care prefera beculetul verde al calculatorului ce anunta ca el respira, ca el traieste pentru informatie, pentru Internet si \u00een plus nu te murdareste de tus pe degete.
\nINTERNETUL, entitatea mama a informatiei, deschide ferestre pentru internauti dornici de informatie vidata si expres livrata, dar, din pacate, ferestrele acestei celule primordiale sunt deschise doar mintii, nu si spiritului.
\nSa nu se \u00eenteleaga cumva ca sunt, literalmente, \u00eempotriva internetului, \u00eel folosesc zilnici si m-a ajutat sa procrastinez c\u00e2teva zile, \u00eenainte sa \u00eencep sa scriu aceasta marturie. Nici tigrii la circ nu sunt rasplatiti cu ciozv\u00e2rte dec\u00e2t dupa c\u00e2teva tumbe.
\nNota: Acest text contine pareri, nu argumente. Ironia de substrat e reprezentata de dorinta inconstient propulsata \u00een mintea autorului de a cauta pe INTERNET informatii si idei ce ar fi putut ajuta la realizarea acestei marturii. Impulsul vulgar de a trisa a fost suprimat.<\/p>\n<\/p>\n
O realitate a vietii prezente si un rau necesar<\/strong>
\nFLORIN VALEANU<\/strong>
\nClasa a IX-a E, Colegiul National <\/strong>
\n\u201eB.P. Hasdeu\u201c, Buzau<\/strong><\/p>\nInternetul face parte din viata mea. Am avut acces la un computer la v\u00e2rsta de 3 ani si, 5 ani mai t\u00e2rziu, computerul meu a avut conexiune la internet. \u00cenceputul ,,convietuirii\u201c cu internetul a fost timid. \u00cen anul 2005, nivelul tehnic era redus, astfel ca jocurile, muzica si filmele au fost primele beneficii pe care mi le-a adus aceasta lume a necunoscutului care parca ma astepta sa o explorez. Fiind deja familiarizat cu computerul, accesul la internet nu l-am perceput ca pe un eveniment, a venit firesc si a ramas asa.
\nSe vorbeste despre dependenta de internet, sunt discutii ample pe aceasta tema, acest subiect par\u00e2ndu-li-se unora foarte interesant. Oare poti sa nu fii dependent de ceva cu care te-ai nascut, ai crescut si cu care te formezi? Dependente de internet au devenit si generatiile anterioare noua, care l-au descoperit la o v\u00e2rsta mai \u00eenaintata si care, din acel moment, nu s-au mai oprit \u00een a-l folosi. Au dob\u00e2ndit o deprindere \u00een a apela la internet \u00een tot felul de situatii, \u00eel folosesc, se bucura de avantajele acestuia si c\u00e2teodata ajung la concluzia ca internetul este nociv, creeaza dependenta. Culmea ipocriziei este ca documentarea acestei discutii o fac, cum credeti? \u2013 caut\u00e2nd pe internet.
\nPentru generatia noastra internetul este firesc, iar cei mai multi dintre noi \u00eel percepem ca pe un bun de folosinta zilnica. Dupa cum folosim aragazul sau frigiderul, asa folosim si internetul. Putem trai fara aragaz sau frigider si evident putem trai fara internet.
\nAragazul, frigiderul sau internetul sunt nocive, pot dauna grav sanatatii, \u00een egala masura. Aragazul poate exploda, frigiderul poate raci apa prea tare, iar internetul \u00eeti poate complica viata, \u00eeti poate crea prejudicii morale, materiale etc. Nu bunul \u00een sine este daunator, nu inventiile si evolutia omului sunt nocive, ci modalitatea \u00een care fiecare le utilizeaza, le exploateaza si \u00een ce scop.
\nElectricitatea a fost descoperita \u00een urma cu doua secole. Influenta acesteia asupra evolutiei omenirii o stim fiecare si fiecare ne bucuram de beneficiile ei. Daca cineva ar face o statistica a numarului victimelor curentului electric \u00een tot felul de accidente si situatii posibile, cu siguranta numarul ar fi foarte mare. Ar trebui omenirea sa renunte la curentul electric pentru ca anual, \u00een lume, nu stiu c\u00e2te persoane mor pentru ca introduc cuie \u00een prize?!
\nAud tot felul de discutii, de nostalgii ale generatiilor anterioare, care evident au copilarit, s-au format, au trait fara internet. Se vorbeste de faptul ca internetul le-a rapit copiilor, tinerilor, oamenilor, timpul si activitatile specifice. Copiii nu se mai joaca printre blocuri si nu mai fac miscare, tinerii nu se mai aduna prin gasti de cartiere si nu mai fac sport, nu mai citesc, maturii nu mai socializeaza si nu interactioneaza suficient.
\n\u00cen povestile copilariei, \u00een literatura, \u00een romanele citite ne sensibilizeaza tabloul copiilor din \u201eIarna pe ulita\u201c, nazb\u00e2tiile lui Nica, trairile adolescentine ale lui Mircea Eliade sau zbuciumul interior al locotenentului Ragaiac \u00een cautarea idealului feminin. Dar c\u00e2ti copii, c\u00e2ti tineri, c\u00e2ti maturi au sau ar putea sa aiba o copilarie ca a lui Nica, o tinerete ca a lui Mircea Eliade sau maturitatea lui Marin Preda? G\u00e2ndeste cineva ca, fara internet, un copil ar putea fi \u00een fiecare zi cu sania pe ulita, la scaldat ori la cirese? \u00centrebarea poate fi pusa si altfel. Este mai bine pentru un copil, un adolescent, un t\u00e2nar sau matur sa aiba preocuparile de acum 30 de ani versus accesul la internet? Ne \u00eempiedica accesul la internet sa facem sport, sa citim, sa ne \u00eent\u00e2lnim cu prietenii, sa calatorim, sa socializam?
\nInternetul are si aspecte mai putin placute care ne pot influenta viata \u00een mod direct. Utilizarea \u00een exces a computerului ne poate dauna vietii sociale si este o mare greseala renuntarea la ideea de a face sport \u00een favoarea internetului, \u00eensa toate acestea se \u00eent\u00e2mpla din vina noastra pentru ca nu stim sa ne gestionam viata cum trebuie si \u00eembratisam cu usurinta calea pe care o vedem noi a fi cea mai usoara, dar care nu este \u00een totdeauna cea mai benefica noua; acest lucru depinde de noi si nu putem da vina pe internet ca ne-a \u201edistrus\u201c viata \u2013 pentru ca noi suntem cei ce am ales.
\nAccesul la internet reprezinta \u00een opinia mea accesul la informatie. Accesul la informatie \u00eenseamna acces la cultura sau subcultura. Alegerea apartine fiecaruia similar cu alegerea unui drum in viata.<\/p>\n<\/p>\n
Navigam pe Internet cu toate p\u00e2nzele sus!<\/strong>
\nROXANA IULIANA DIMIAN<\/strong>
\nClasa a X-a G, Colegiul National <\/strong>
\n\u201eB.P. Hasdeu\u201c, Buzau<\/strong><\/p>\n(\u2026) desi Internetul ofera multe informatii, el poate \u00eengradi imaginatia si creativitatea. Problema se aplica inclusiv \u00een cazul adultilor. Multi dintre noi devenim lenesi si lasam Internetul sa lucreze pentru noi. \u00cen plus, informatiile din mediul virtual nu sunt \u00eentotdeauna corecte.
\n\u00cen opinia mea, pretul principal consta \u00een dependenta, adica \u00een lipsa acuta de control. Nu o sa ascund faptul ca mi-as petrece fiecare minutel liber \u00een fata computerului si ca niciodata nu ma satur, dar nici nu ma pot numi dependenta. Mi se pare fascinant totul si ma revolta conceptul de dependenta de o masinarie. Ma relaxeaza navigatul pe Internet, ma incita jocurile, ma fascineaza informatia, dar mai ales usurinta cu care o accesez.
\nTot n-as schimba nimic din ceea ce multi numesc \u201edependenta\u201c. Calculatorul este o necesitate, nici nu mai stiu cum arata viata mea \u00eenainte de primul meu computer. C\u00e2t despre a trai fara, nici nu \u00eencape vorba. Dar dependenta nu sunt! M-am adaptat doar societatii \u00een care vietuiesc si mi-am simplificat considerabil viata.
\nVad filmele din canapeaua mea, ascult ce muzica \u00eemi place, citesc romane si tratate, orice nedumerire am, mi-o luminez \u00eentr-o clipa, cunosc o multime de oameni luminati si diferiti, cu care socializez online si care ma \u00eemplinesc. Iar daca vreau pot fi si jurnalista, sa-mi scriu parerile si g\u00e2ndurile pe un blog.
\nDe ce as fi numita dependenta daca beneficiez de toate aceste optiuni?
\nDependentele secolului nostru, fie ca sunt de televizor, computer, internet, jocuri sau retele de socializare,\u00a0 au devenit adevarate probleme sociale, de lumea virtuala fiind atrase toate grupele de v\u00e2rsta, indiferent de clasa sociala, de sex, de intelect sau de cultura generala.
\nC\u00e2nd vorbim de dependenta, ne referim la obsesia verificarii emailului, a paginii de Facebook, la navigatul fara limita, la jocul fara \u00eentrerupere p\u00e2na la identificarea cu personajul virtual, la masca sociala afisata \u00een fata prietenilor internauti, ce ajunge sa \u00eenlocuiasca rolul social real, la neglijarea familiei, a jobului, a igienei personale, a alimentatiei si somnului si implicit a sanatatii.
\nDar chiar daca auzim frecvent de acest flagel al secolului XXI, totusi putini sunt cei care dezvolta cu adevarat aceasta dependenta. Mai mult dec\u00e2t at\u00e2t, sunt specialisti care afirma ca dependenta de Internet nu este o dependenta adevarata, ci doar un simptom al altor tulburari preexistente. Sau altii care o numesc o boala-moft.<\/p>\n<\/p>\n
Totusi, natura impresioneaza mai mult dec\u00e2t prin \u201egrafica\u201c<\/strong>
\nANDREI BACHES<\/strong>
\nClasa a XI-a A, Colegiul National \u201eMihai Viteazul\u201c, Slobozia<\/strong><\/p>\nMadalin, colegul meu, dupa \u00eenca o noapte pierduta on-line, \u00eemi spune cu o rara convingere ca internetul este cel mai mare dusman al sau. Peste doua ore, dupa un somn de dupa-amiaza, \u00eemi va spune altceva.
\nPe bunica mea, care ma vede \u00een fiecare zi \u201ecu nasul \u00een calculator\u201c, nu voi reusi sa o conving niciodata ca internetul \u00eemi este si prieten. Pe varul meu, care la sapte ani vede \u00een internet cel mai frumos rai, nu voi reusi sa \u00eel conving prea cur\u00e2nd ca internetul \u00eei este si dusman.
\nArgumentele pro si contra le stim cu totii: folosit necorespunzator, internetul nu poate deveni dec\u00e2t un dusman si nu poate dec\u00e2t dauna. \u00cen schimb, folosit cu putina \u00eentelepciune, roadele pot fi usor de obtinut si chiar multumitor. Cine vrea sa \u00eenteleaga va \u00eentelege usor ca adevarul este undeva la mijloc, iar oricine se \u00eencapat\u00e2neaza sa lupte \u00een alta directie nu reuseste dec\u00e2t sa oboseasca inutil.
\nAr fi prostesc sa trecem cu vederea toate progresele pe care internetul le-a adus \u00een societatea noastra, dar mai importante, pentru tinerii de 17 ani, sunt toate prieteniile pe care le-a creat sau le-a pastrat, toate filmele pe care ni le-a pus la dispozitie si tot ajutorul pe care ni l-a oferit la miezul noptii \u00een ultima sfortare de a termina tema pentru a doua zi.
\nEu am doar 17 ani, sunt nebun, iubesc si stau toata ziua pe internet. Dar dupa \u00eenca o seara foarte productiva \u00een care am \u201econsumat\u201c tot internetul, \u00eencep sa ma umplu de dezgust si ajung sa ma asez de aceeasi parte a baricadei cu Madalin. Oric\u00e2t as \u00eencerca sa ma mint, \u00eemi dau seama ca dincolo de mici amanunte, dincolo de scurte escapade \u00een lume, viata mea se \u00eenv\u00e2rte \u00een jurul internetului.
\nPrimul meu g\u00e2nd, ca al oricarui adolescent, este \u201eCe altceva pot sa fac?\u201c si nu reuseste dec\u00e2t sa ma dezamageasca. \u00cencerc sa ma apar, nu gasesc niciun argument \u00een favoarea mea, dar ma conving din ce \u00een ce mai tare ca \u201eprajitura este o minciuna\u201c. As avea at\u00e2t de mult timp liber daca as renunta la refresh-urile disperate de pe Facebook, la milioanele de poze cu pisici vazute zilnic si la forumul unde userii mi se par din ce \u00een ce mai prosti. At\u00e2t de mult timp liber pe care l-as putea pierde pe afara, pe care l-as putea dedica unei carti, unui film sau macar unui somn bun de dupa-amiaza.
\nPoate voi va considerati mai buni dec\u00e2t mine, poate credeti ca viata voastra este mai vesela astfel si ca \u201edependenta\u201c este un cuv\u00e2nt inventat de parinti prea batr\u00e2ni pentru a \u00eentelege succesul internetului. Totusi, at\u00e2ta timp c\u00e2t dati check-in pe Facebook la orele de informatica; at\u00e2ta timp c\u00e2t ajunsi acasa nu stati dec\u00e2t pe internet, at\u00e2ta timp c\u00e2t viata dincolo de monitor nu mai exista dec\u00e2t de trei ori pe an, \u00een doua excursii cu familia si un gratar de 1 Mai; at\u00e2ta timp c\u00e2t va permiteti luxul unei singure iesiri pe saptam\u00e2na \u00een oras, nu pot dec\u00e2t sa va spun ca va \u00eenselati. Fiti convinsi de ceea ce spuneti si copacii de la fereastra vor \u00eencepe sa para tot mai \u00eendepartati, prietenii se vor transforma doar \u00een avatare si emoticoane, iar viata voastra va fi una trista.
\nNu vreau sa par interesant, nu vreau sa scriu un manifest, nu astept nicio statuie si nici nu ma astept ca vreun prieten sa \u00eemi dea dreptate. Doar ca \u00een astfel de seri, c\u00e2nd plictiseala ma apasa si doar g\u00e2ndurile triste \u00eesi mai pot face cuib \u00een mintea mea, simt nevoia sa ma pl\u00e2ng cuiva, iar acum v-am gasit doar pe voi.
\nNu stiu altii cum sunt, dar eu, c\u00e2nd ma g\u00e2ndesc la verdele primaverii, \u00eencep sa cred ca locul meu nu mai este \u00een fata monitorului. Cred ca \u00eemi doresc sa renunt la orele pierdute admir\u00e2nd wallpaper-uri sau pl\u00e2ng\u00e2ndu-ma de plictiseala. Ar trebui sa \u00eemi conving ceilalti prieteni ca natura impresioneaza mai mult dec\u00e2t prin \u201egrafica\u201c si ca plimbarea prin parc trebuie sa fie mai mult dec\u00e2t un prilej de a \u00eencarca un nou album pe Facebook.
\nPoate m\u00e2ine va fi altfel, poate m\u00e2ine va fi asa cum visez. Dar p\u00e2na atunci nu pot dec\u00e2t sa ma \u00eentorc pe internet si sa sper ca \u00eentre paginile sale s-a ascuns ceva ce prima data n-am vazut. Sau ca poate a mai postat cineva ceva pe \u201ePerete\u201c\u2026
\nTotusi, dupa ce ne-a prezentat \u201eGangnam Style\u201c, dupa ce ne-a deschis portile lui 9Gag, dupa ce ne-a dat sansa sa \u201e\u00eenvatam\u201c de pe Wikipedia si dupa ce a creat un nou univers pe Facebook, mai poate crede un adolescent ca internetul \u00eei este dusman?<\/p>\nO imensa oglinda a speciei umane<\/strong>
\nFLORIN AUGUSTIN C\u00c2RNU<\/strong>
\nClasa a X-a C, profil: Real, <\/strong>
\nmatematica-informatica bilingv, <\/strong>
\nColegiul National \u201eB.P. Hasdeu\u201c, Buzau<\/strong><\/p>\nUna dintre cele mai mari realizari tehnologice ale acestei lumi este Internetul. Este o retea globala de calculatoare mari si mici din toata lumea. Internetul este folosit pentru transfer de date, E-mail, culegere de date, comert electronic, forumuri de discutie, urmarirea persoanelor si o multime de alte activitati. Tehnologic, miezul Internetului este o retea globala de supercalculatoare conectate prin linii de mare viteza. Prezentul material nu doreste sa intre \u00een detaliile tehnice, ci abordeaza problematica utilitatii lui.
\nSa abordam partea buna a lucrurilor, \u00een comparatie cu partea rea a lucrurilor.
\nInternetul ne ajuta sa accesam multe tipuri de informatii despre orice din lume. Exemple:
\nImagini \u2013 din orice loc din lume, exista link-uri care te duc \u00eentr-un punct de atractie de pe glob si printr-o singura rotire de mouse poti avea o vedere circulara din acel punct. Dar este o imagine a locului respectiv \u00eentr-un anume moment de timp sau anotimp. Poti accesa camere on-line din diverse puncte de pe glob. Sunt site-uri cu mii de imagini ale punctelor frumoase din lume. Dar ele pot fi subiective, poate parea idilic daca nu ai fost acolo. Un foarte bun exemplu sunt prezentarile de o frumusete aparte ale Indiei. Cei care au fost acolo au relatat ca daca muti obiectivul camerei de filmat 25 grade st\u00e2nga sau dreapta de pe obiectivul turistic admirat vei surprinde un peisaj dezolant, mizer, oameni necajiti si sarmani.
\nDaca vei vedea un turn semet sau un bulevard elegant dintr-o capitala occidentala, cu siguranta vei admira arhitectura \u00eendrazneata, dar duc\u00e2ndu-te acolo vei constata, pe de alta parte, ca e plin de cersetori si de oameni din tarile sarace, care vor \u00eencerca sa profite de bunatatea ta sau sa \u00eencerce sa-ti v\u00e2nda ceva lipsit de importanta.
\nInformatii stiintifice \u2013 poti gasi aproape orice, dar pentru site-urile serioase, \u00een care poti avea \u00eencredere, trebuie sa platesti. Din punctul meu de vedere aceasta este partea cea mai de admirat a Internetului. Institutele stiintifice serioase pot face schimb de informatii la cel mai \u00eenalt nivel, fisiere de o complexitate incredibila. Pot colabora, dar \u00eesi pot fura si informatii ce pot ajunge cu o usurinta extraordinara dintr-un capat \u00een altul al planetei. Astfel, ani de munca si de cercetari cu o protectie si paza costisitoare se pot duce pe apa s\u00e2mbetei cu un singur click. De admirat sunt \u00eensa adevaratele enciclopedii virtuale, alcatuite din milioane de informatii de toate tipurile si \u00een toate limbile pam\u00e2ntului (Wikipedia).
\nUn instrument extraordinar este si translatorul universal, care te ajuta sa traduci orice text din orice limba straina \u00een limba materna. Totul la un click distanta. Dar si aici pot aparea greseli de interpretare sau de context, expresii sau cuvinte compuse ce semnifica altceva.
\nUn alt instrument extraordinar sunt hartile si atlasele virtuale, cartografiate dupa terenul real cu o precizie destul de mare. Cauti un loc pe planeta, dai click si \u00eeti apar poze aeriene destul de exacte ale locului respectiv. \u00ceti poti configura un itinerar spre punctul dorit. Dar merg\u00e2nd la fata locului, constati ca s-au mai rupt drumuri sau poduri, ca poluarea \u00een zona este crunta, gasesti peste tot PET-uri goale si, surprinzator, padurea care aparea \u00een zona pe imaginile de pe Internet a fost taiata de localnici si terenul a luat-o la vale\u2026
\nCel mai accesat dupa parerea mea este site-ul Youtube. Aici marea majoritate a oamenilor posteaza fel de fel de filmulete cu lucruri interesante. Marile religii ale lumii spun ca acei credinciosi care evolueaza spiritual foarte mult ajung sa aiba acces la o baza de date de nivel spiritual numita Akasha. Mie mi se pare ca acest Youtube functioneaza \u00een mediul virtual, dar mult mai palpabil precum Akasha: \u00eeti doresti sa asculti o melodie sau sa revezi momente dintr-o emisiune sau dintr-un meci, dai click si ai acces la ele. Tot aici exista o multitudine de filme postate de entuziasti, \u00een care esti \u00eenvatat cum sa utilizezi anumite obiecte, cum sa-ti fabrici anumite lucruri, opinii asupra unor lucruri de pe piata. Parte proasta este ca, pe l\u00e2nga foarte multe lucruri de valoare din parte unor oameni care au ce arata lumii (si au milioane de accesari), aici gasesti si foarte multe lucruri mizere. Se propaga vulgaritatea si prostia. Din fericire, teribilistii care posteaza astfel de lucruri nu au parte de at\u00e2t de multe accesari ca ceilalti.
\nPe Internet mai poti face si altceva. Omul este prin excelenta o fiinta sociala. Nu poate trai singur. Deci, socializeaza. Sa vorbim de Facebook. P\u00e2na sa ajunga Internetul la accesibilitatea de acum, pe vremea parintilor nostri existau niste caietele numite \u201eOracole\u201c, \u00een care postau opinii, preferinte, simpatii, antipatii, realizari, abilitati, etc. Astazi avem Facebook. Este un mijloc modern de socializare, \u00een care daca ti-ai facut cont, existi. Postezi poze, filme, simpatii, diplome, link-uri, tot ce-ti trece prin cap. Te \u00eemprietenesti cu cine vrei si cu cine nu vrei. Spui de cine \u00eeti place (like) si de cine nu-ti place. Poti fi cine vrei, fara nici un fel de inhibitii. Te poti ascunde foarte bine \u00een spatele informatiilor pe care tu le faci publice. Administratorii site-ului, \u00een colaborare cu CIA, Interpol, Politie vor sti de unde sa te ia, ce studii ai sau ce-ti place sa man\u00e2nci \u2013 daca ajungi la puscarie. Daca pleci la studii sau la specializare, iarasi, toata lumea va fi pusa la curent. Trebuie doar sa scrieti acolo, blegilor! Iar hotii, depravatii, smecherii si multi alti ciudati, cu totii vor afla cine sunteti, cum aratati voi, parintii sau copiii vostri. Doar socializati, nu?
\nTotusi Messenger-ul are partile lui bune, poti tine legatura cu apropiatii tai oriunde \u00een lume. Chiar si cu imagini. Poti trimite poze, fisiere oriunde, \u00eentr-un mod ceva mai protejat. Dar se lauda unii ca l-au spart si pe asta\u2026 deci c\u00e2nd trimiti pupici catre cineva drag tie, s-ar putea sa mai vada si alti \u201epofticiosi\u201c. Atentie!
\nInternetul este si o buna sursa de a-ti procura ce-ti trebuie. Este un mediu excelent pentru a-ti face cumparaturile. Magazinele virtuale s-au dezvoltat enorm \u00een ultimii ani. Comertul tip consignatie \u00een care vinzi ce nu-ti mai trebuie, asemenea. Este un c\u00e2stig enorm daca doresti ceva exclusiv, ce nu s-a fabricat la scara larga. Gasesti totul mult mai repede si la cel mai bun pret. Dar… bine\u00eenteles ca exista si aici un \u201edar\u201c. Escrocii \u00eesi fac simtita prezenta si pe acest segment, cu brio: e la moda sa vinzi lucruri inexistente sau de o calitate dubioasa prezent\u00e2ndu-le drept lucruri premium. Mass media prezinta periodic fel de fel de retele, de falsificatori de bunuri, etc.
\nUn alt beneficiu al Internetului este de a-ti promova afacerea si de a-ti crea o pagina \u00een care prezinti ceea ce oferi, ceea ce stii sa faci. Dar si aici mai poti lua teapa, caci marea majoritate a ofertantilor se supraevalueaza. Atentie, deci, ce scrieti aici, se poate \u00eentoarce \u00eempotriva dumneavoastra!
\nO alta parte utila a Internetului este faptul ca poti accesa site-urile oficiale ale institutiilor guvernamentale, ministeriale, poti cunoaste pozitiile oficiale ale acestora, poti descarca documente necesare pe la fiecare, poti afla ce programe se mai deruleaza (media le prezinta partial), le poti contacta, c\u00e2teodata ti se mai si raspunde. Daca vrei sa vezi si alte puncte de vedere, ce mai dosesc prin sertare sau ce afaceri dubioase mai desfasoara sub aripa institutiei cu pricina accesezi si site-urile ce se ocupa de teoria conspiratiei sau site-uri de \u201edat \u00een g\u00e2t\u201c, gen WikiLeaks. Dar \u00eentotdeauna acolo este si multa manipulare.
\nMulta manipulare se face mai nou si prin intermediul blogurilor. O anumita persoana care a devenit publica sau a fost publica, daca doreste sa-si \u00eempartaseasca opiniile, ideile si tot ce considera el demn de a fi promovat scrie pe un blog. De acolo, doritorii si curiosii vor citi, \u00eel vor \u201epupa\u201c si-l vor aprecia pe respectivul, iar adversarii sau dezinteresatii \u00eei vor arunca ceva invective. Dar sa stiti ca acest domeniu este acoperit nu numai de politicieni, ci si de oameni de litere, de spirit, de arta! Nu trebuie neglijat nici acest domeniu al Internetului. Sunt acolo tipi foarte tari, care au \u00eentr-adevar ceva de spus.
\nSi acum, pentru cei dintre noi care folosesc posta electronica (E-mail), pot spune ca este un mijloc cu adevarat eficient. Poti gasi \u00een casuta ta postala tot ce ai nevoie, trebuie doar sa o deschizi. Astfel, nu mai trebuie sa taiem padurea pentru toate mesajele importante sau neimportante pe care avem nevoie sa le trimitem. Sigur, nu mai exista bucuria pe care o aveam c\u00e2nd suna postasul la usa si ne aducea vreun plic usor \u00eenmiresmat de peste mari si tari… E deja desuet. Astazi, prin vechea cutie postala b\u00e2ntuie doar facturi, mesaje de felicitare de la politicieni cu ocazia campaniei electorale, amenzi si pliante de la supermarketuri. \u00censa si \u00een casuta postala virtuala gasesti chestii ca astea. Reclame la carti, scule electronice, cursuri fel de fel, colaje de poze, link-uri interesante de Internet, invitatii la fel de fel de evenimente, etc. O categorie aparte pe care as dori sa o mentionez sunt escrocii, care, sub masca milei pentru un copil bolnav, te invita sa dai mesajul cu pricina forward (adica \u201emai departe\u201c) la c\u00e2t mai multi cunoscuti de-ai tai, pentru ca \u201etaticul\u201c Bill Gates sau unul din gasca lui da milogului pentru fiecare mesaj un cent sau doi. \u00cen realitate, ei nu doresc dec\u00e2t sa colectioneze c\u00e2t mai multe adrese de mail, \u00eesi fac baze de date pe care mai apoi le v\u00e2nd marilor companii, politicienilor si oricui din lumea asta care doreste sa intre nepoftit \u00een viata voastra. Totusi mail-ul este foarte util si va sfatuiesc sa nu renuntati la el.
\nInternetul este cel care leaga toti gamerii din lume. Mai de admirat sunt cei ce joaca jocuri ale mintii, de strategie sau jocuri sociale ce-ti dezvolta abilitati de conducator si de manager. Din pacate \u00eensa cele mai multe jocuri ce-i leaga pe internauti sunt jocuri de \u00eempuscat \u201epliznai\u201c. Un \u201epliznau\u201c este un \u201enegru\u201c, o vietate un robot etc., pe care tu urmeaza sa-l \u00eempusti, iar el rosteste: \u201eplease no\u201c. Partea proasta este ca acesti vajnici mitraliori pierd cu orele, cu zilele sau cu anii timpul \u00een fata calculatorului, uita de multe ori c\u00e2t e ceasul, daca au m\u00e2ncat, daca s-au dus la toaleta sau ce trebuie sa mai faca \u00een ziua urmatoare. Jocul excesiv nu-i face mai destepti, singurul beneficiu e deprinderea de a apasa mai repede pe taste ori de a deveni cumva mai eficienti; iar cei mai s\u00e2rguinciosi se aleg si cu ceva\u2026 sechele psihice sau psihiatrice.
\nChiar si Biserica Ortodoxa, precum si reprezentantii celorlalte religii ori cai spirituale exista pe Internet. Posteaza Biblia, Coranul, Tora, Veddele, programe de trezire a spiritului, tehnici de relaxare, tot ce se considera a fi benefic spiritual. Si foarte multe chiar sunt utile. Exista oameni \u00een aceasta lume care nu aveau nici un tel si care, intr\u00e2nd \u00eentr-o astfel de comunitate, s-au redescoperit si au \u00eenceput o noua viata. Dar pe l\u00e2nga ei, mai sunt si stalinistii, nazistii si multi altii, care au si ei site-urile lor. Toata lumea care are ceva de spus este pe Net.
\nMai exista \u00een fiinta umana si o parte animalica, de instinct. E vorba de atractia sexuala. Aici pot vorbi de bine doar despre site-urile \u00een care oamenii se \u00eent\u00e2lnesc si \u00eesi gasesc marea iubire a vietii lor. Sunt \u00eensa cazuri destul de putine \u00een comparatie cu invazia de site-uri ce se ocupa cu partea mizera a lucrurilor, care sunt cu sutele pe Internet. Aceasta este unul dintre aspectele cele mai pline de murdarie ale Internetului, iar de oprit nu cred ca vor putea fi oprite vreodata.
\nDeasupra tuturor, pe Internet exista o categorie aparte. Sunt cei care administreaza retelele, cei care fac programe, cei care le sparg, cei care produc virusi si antivirusi (de cele mai multe ori sunt aceiasi), cei care fac tranzactii on-line, cei care fura date de conturi, care fura filme ce nici macar nu au avut premiera, care sustrag tot ce poate fi util, numai ceva bani sa iasa. Aceste minti diabolice sunt cele mai periculoase si sunt cel mai greu de prins. Si organizatiile teroriste se folosesc de ei.
\n\u00cen concluzie, as putea sa spun ca Internetul este ca o imensa oglinda cu un milion de fatete ale speciei umane, ce reflecta toata frumusetea dar si ur\u00e2tenia sa spirituala, fizica sau comportamentala. Este acea Akasha de care va pomeneam mai devreme; tot ce postezi pe Net, ram\u00e2ne pe vreun hard, prin vreun colt de lume. Trebuie doar sa vrei sa existi acolo, cu bune si rele. Nu cred \u00eensa ca exista vreo forta \u00een Internet care sa ne poata organiza pe noi ca specie sa devenim mai buni \u00een lumea \u00een care traim. Asta desi, teoretic, fiecare dintre noi are posibilitatea relationarii pe Internet cu toti ceilalti. Totusi, trebuie sa retineti ca \u00een lumea reala emotiile si sentimentele (si \u00een mod special Iubirea) se transmit de la om la om indiferent de culoare, credinta, nivel de educatie, reguli de comportament, nivel social, profil moral. Organizarea materiei pe planeta noastra este net superioara organizarii Internetului. Emotiile si sentimentele vor ram\u00e2ne liantul nostru universal, la nivel global.<\/p>\n<\/p>\n
Accesibil, necesar, rentabil, economicos, generos<\/strong>
\nCATALIN ROBERT ARMANDA<\/strong>
\nClasa a VIII-a, Colegiul National <\/strong>
\n\u201eA.I. Cuza\u201c, Corabia, Olt<\/strong><\/p>\nDaca mi-as fi dorit vreodata un robot \u2013 asa cum doream sa-mi fac o aparitie spectaculoasa \u00een costumul lui Superman sau al lui Spiderman \u2013 atunci el ar fi semanat cu calculatorul meu. Mi-l si imaginez umbl\u00e2nd prin casa si ascult\u00e2ndu-mi comenzile… Dar nu cred ca ar fi ajutat-o pe mama la treburile gospodaresti, pentru ca-l vad cum se comporta acum: este vedeta casei! Are un aer occidental, rafinat si intelectual.
\nMa umfla r\u00e2sul c\u00e2nd ma g\u00e2ndesc la ce se uitau parintii si bunicii nostri, cu uimire, c\u00e2nd erau ca noi… L-am vazut \u00een poze: un televizor nazuros, dar popular, cu aerul lui oriental, greoi si care mai lua si pumni \u00een cap c\u00e2nd \u00eei fugea imaginea… Unul care statea \u00eenchis \u00een el, morocanos si plictisitor, cu emisiunile lui de umplutura politica.
\nCalculatorul e dovada vie ca mintea omeneasca e o forta. Cu ajutorul lui, poti sa vezi cu claritate c\u00e2t de destepti sunt copiii, c\u00e2t de repede prind ei informatiile din zbor si-i \u00eenvata apoi, la r\u00e2ndul lor, pe bunici c\u00e2te ceva!
\nAsadar, el este accesibil, necesar, rentabil, economicos, generos. Este ca un magician pe scena lui si seamana cu orice produs 3 \u00een 1! All-inclusive la munte si la mare! Internetul este totodata librarie, biblioteca, agentie de voiaj, casa de bilete, editura ospitaliera pentru toti bloggerii de pe planeta, CD-Player, televizor, magazin online. El ne aduce pe tava filme, carti electronice, muzica, talk-show-uri, concursuri, documentare; el ne plateste facturile, ne ofera cursuri intensive de limbi straine si renumitele cursuri pentru gospodine campioane.
\nEl leaga prezentul de trecut si de viitor. E un dar care te \u00eembogateste si \u00eeti ofera aceasta uluiala binecuv\u00e2ntata de a observa ca nu esti singur: esti conectat, emancipat, informat! Este foarte util si pentru elevii care au nevoie de informatii pentru eseuri si referate. La scoala, el ne ofera minunate jocuri educative si instructive, care ne fascineaza si ne delecteaza.
\nCalculatorul \u00eemi deschide mintea avida de cunoastere si este ultimul care-mi spune \u201eNoapte buna!\u201c. E un maestru, un camarad, o calauza; un profesor, un consilier, un calator neobosit si un povestitor misterios. E mereu l\u00e2nga noi, e cu noi. Este cel mai \u201edeschis\u201c membru al familiei!
\nDaca ai \u00eenvatat pasii, esti pe drumul cel bun. Poti sa \u00eei pui toate \u00eentrebarile si nu \u00eeti va raspunde niciodata \u201e\u00centrebarea aceasta nu e de nasul tau! Si mai lasa-ma \u00een pace, ca ma doare capul!\u201c
\nCalculatorul este fratele meu mai mare, care ma ghideaza, ma socheaza, ma enerveaza si ma distreaza. El ne ofera o lume \u00een plus. Mama mea zice ca avem nevoie de aceasta lume virtuala ca de niste rude sau prieteni veniti \u00een vizita, dar care, la timpul potrivit, trebuie sa plece si sa te lase sa-ti vezi de viata ta reala si adevarata. E drept ca uneori devii prizonierul lui. Si daca nu esti la fel de destept ca el, risti sa te subjuge. Daca nu esti egalul lui, atunci te cam joci cu focul. Asadar, el este \u00eembietor, dar periculos! Dar si fiintele iubite \u00eeti pot \u00eentinde capcane prapastioase si piedici anevoioase… dar p\u00e2na si prietenii ne tradeaza uneori si tot \u00eei cautam cu lum\u00e2narea!
\nC\u00e2t despre mine, m-am \u00eemprietenit cu calculatorul c\u00e2nd aveam 6 ani si a fost colegul meu de camera preferat! Marturisesc ca uneori era mai simpatic dec\u00e2t ceilalti doi colegi de camera ai mei, mamaie si tataie.
\nInternetul ne ofera o lume de basm, care ne aminteste ca oamenii sunt si buni si rai, cu Feti-Frumosi care-si cauta Ilenele Cos\u00e2nzene, dar si cu Omul Sp\u00e2n, care \u00eeti trimite virusi rai ca niste Zmei si care \u00eencearca sa \u00eeti fure banii din cont prin \u00eentrebari indiscrete, \u00eentesate de capcane.
\nTot ca odinioara la hora din sat sau din sala de bal, acum fetele si baietii se \u00eent\u00e2lnesc pe… Facebook! Astfel, poate sa afle nu tot satul sau toata mosia, ci lumea \u00eentreaga c\u00e2t de gospodine sunt domnisoarele si c\u00e2te motociclete si-au cumparat baietii!
\nInternetul ne face sa ne treaca dorul de tara c\u00e2nd suntem plecati \u00een strainatate si \u00eei vedem pe toti ai nostri pe Skype, de parca ar fi cu noi \u00een aceeasi camera!
\nAceasta inventie miraculoasa ma face sa fiu m\u00e2ndru ca sunt rom\u00e2n! Tot timpul aflam ca rom\u00e2nii sunt experti \u00een informatica si ca au rezultate remarcabile la olimpiadele internationale sau ca lucreaza \u00een echipa lui Bill Gates sau la NASA…
\nDaca prietenul meu, calculatorul, ar avea glasul lui personal si neprogramat si daca l-am \u00eentreba de ce oare \u00eel iubim noi asa de mult, cu mic, cu mare, precis ne-ar raspunde precum cea mai vicleana reclama: \u201ePentru ca merit!\u201c<\/p><\/blockquote>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"Apartenente uneia dintre vechile limbi indigene ale Americii de Nord, cuvintele de mai sus i-or fi inspirat pe liberalii bratieni de dupa 1900 care le-au si \u201eplagiat\u201c, adopt\u00e2ndu-le ca deviza a propriului lor partid: \u201ePrin noi \u00eensine!\u201c La rom\u00e2ni, deviza aceasta nu cultiva, cum s-ar parea, nationalismul, ci individualismul: \u201eprin noi \u00eensine\u201c, adica un accent… Cite\u0219te mai mult »Elita \u201ecelor ce vin\u201c. Nunc-kee-wanis…<\/span><\/a><\/p>\n","protected":false},"author":3,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"neve_meta_sidebar":"","neve_meta_container":"","neve_meta_enable_content_width":"","neve_meta_content_width":0,"neve_meta_title_alignment":"","neve_meta_author_avatar":"","neve_post_elements_order":"","neve_meta_disable_header":"","neve_meta_disable_footer":"","neve_meta_disable_title":"","jetpack_post_was_ever_published":false,"_jetpack_newsletter_access":"","_jetpack_dont_email_post_to_subs":false,"_jetpack_newsletter_tier_id":0,"_jetpack_memberships_contains_paywalled_content":false,"_jetpack_memberships_contains_paid_content":false,"footnotes":"","jetpack_publicize_message":"","jetpack_publicize_feature_enabled":true,"jetpack_social_post_already_shared":false,"jetpack_social_options":{"image_generator_settings":{"template":"highway","default_image_id":0,"font":"","enabled":false},"version":2}},"categories":[8],"tags":[8973,8976,8978,8972,8977,8974,8975],"class_list":["post-15917","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-cultura-literara","tag-alexandra-nenciu","tag-andrei-baches","tag-catalin-robert-armanda","tag-flavia-mihaela-circiumaru","tag-florin-augustin-carnu","tag-florin-valeanu","tag-roxana-iuliana-dimian"],"views":1980,"jetpack_publicize_connections":[],"jetpack_featured_media_url":"","jetpack_sharing_enabled":true,"jetpack-related-posts":[],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/15917","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/users\/3"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=15917"}],"version-history":[{"count":0,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/15917\/revisions"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=15917"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=15917"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=15917"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}