Pornind de la epistolarul lui Alexandru Musina \u2013 in care de altfel se manifesta pe deplin
\nsclipitoarea sa personalitate \u2013, reiau articolul \u201ePacientii si sapientii\u201c, publicat in \u201eVatra\u201c prin 2009. Este un omagiu modest, pe care il vom ad\u00e2nci in numerele viitoare ale revistei. (M.I.)
\nAm citit scrisorile lui Alexandru Musina catre Al. Cistelecan si Virgil Podoaba pe masura ce erau publicate de \u201eVatra\u201c. Fie ca citeam revista in picioare la chioscul de la Muzeul Literaturii, fie ca o cumparam, primul lucru pe care il cautam era \u201eEpistolarul de la Olanesti\u201c (sau de la Caciulata, cum i-a zis din greseala Elena Vladareanu in \u201ePagini\u201c, volumul ei de debut). Revista era pe atunci remarcabil de indrazneata si de neconforma cu habitudinile presei culturale rom\u00e2nesti (generatia 2000 ii datoreaza mult); dar nimeni nu era at\u00e2t de indraznet ca Alexandru Musina in scrisorile lui. E vorba de radacina anilor 2000. Prin jur incepuse sa bata un v\u00e2nt de corectitudine politica complet lipsita de umor; segregarea optzecisti vs. restul era in toi; paltinisenii erau inca intangibili (indignarea produsa de felul in care Sorin Adam Matei il analizase pe Patapievici intr-un numar din \u201eInterval\u201c-ul brasovean era inca recenta); editurilor, cu mici si preponderent irelevante exceptii, li se drapela de ideea de autori rom\u00e2ni; presa culturala nu apucase sa se deschida, fiind formata inca din insi din generatiile mai vechi, scriind intr-un stil conservator si preocupati de problemele lor (c\u00e2nd erau preocupati de ceva; nouazecistii lui Boerescu, mai tineri, nu erau mai breji, ba chiar dimpotriva); intre informatia orala si cea scrisa diferentele erau mari si de nestrabatut.
\nAstazi, c\u00e2nd prin aparitia blogurilor vechea institutie monopolista a presei culturale a suferit daune majore si poate ireversibile, iar diferenta dintre stilul oral si cel oficial-scris s-a tot atrofiat, e oarecum dificil de evocat pe inteles diferenta pe care o facea Musina fata de rest.
\nIn primul r\u00e2nd, omul scria foarte liber si preda libertatea. Facea cu mare usurinta trecerea intre spatiul oral al literaturii rom\u00e2ne contemporane si cel oficial. N-avea morga. Era \u201erau\u201c. Era cinic pe fata. Era optzecist, dar nu lucra in formatie (principala chestie care ne enerva la optzecisti era disciplina lor de grup, inexistenta unei dialectici interne, a unui simt critic in interiorul grupului: prin asta au c\u00e2stigat institutional si au pierdut cultural). Era adus la zi cu referintele nu at\u00e2t academice, c\u00e2t cu cele triviale: asta arata ca omul pur si simplu se uita in jur si ca are o buna priza la realitate (simtul lui pragmatic face de altfel din Musina un capitalist competent). Nu in ultimul r\u00e2nd, parea interesat de literatura supert\u00e2nara si dadea, printre r\u00e2nduri, sfaturi bune. Plus alte calitati \u2013 mult farmec personal, umor devastator, repertoriu bogat de anecdote inca nefumate.
\nM-am referit la contextul lor initial tocmai pentru ca, odata publicate, scrisorile si l-au pierdut. Au c\u00e2stigat la categoria literatura de calitate (sectiunile Satira, Eseu etc.), adica pe termen lung; dar au lasat la semafor ceva din ireverentiozitatea initiala. Scrisorile au fost primite bine de toata lumea; p\u00e2na si c\u00e2inii de paza ai paltinisenilor (paltinisenii luati ca piloni institutionali, nu ca oameni de cultura per se), care in mod normal ar fi atentat la turul indraznetului, in cazul de fata au dat din coada. Musina le zice, s-ar zice, dar nu e letal. Dar asta-i fals. Musina e un periculos de a doua generatie: ideile lui actioneaza prin \u201ediscipolii\u201c pe care i-au creat\/ ii creeaza. Diseminate in spatiul public, ele au avut o influenta cu totul remarcabila si continua sa aiba (despre discipolii directi, mositi in priza directa de Musina \u2013 productiv ca o moasa comunala \u2013, nu mai zic nimic).<\/p>\n
Tin minte un repros (i-l aducea, parca, Al. Cistelecan) cum ca aceste scrisori n-au strabatut drumul catre teoria respectabila academic (dotata cu note, bibliografie, consistenta si inlantuire argumentativa). Reprosul ignora conditia reala a scrisorilor. In filmul \u201eJurassic Park\u201c, dinozaurii erau recreati din picatura de s\u00e2nge conservata intr-un t\u00e2ntar. Lumea literara din ultimii 15-20 de ani (atmosfera ei) va putea fi recreata din scrisorile lui Musina. Ele capteaza, printre altele, ceea de regula se pierde: rumoarea, fantasmele pre-culturale. Scrisorile sunt b\u00e2rfe transcrise pe curat (nu ca b\u00e2rfe pur si simplu; desi cultiva trivia, Musina nu o consuma ca atare, ci o ruleaza in concept). Transformate in literatura academica, scrisorile ar pierde calitatea lor principala, care e spirituala in sensul frantuzesc al cuv\u00e2ntului.<\/p>\n
Cineva care citeste acum pentru prima data scrisorile va putea face observatii mai putin subiective dec\u00e2t am facut eu. El va observa ca:
\n\u2013 fiind un scriitor bun, recunoscut ca atare de critica si av\u00e2nd un solid raport de stima si de apreciere cu sine insusi, Musina e scutit din start de exhibitionismul frustratului specializat, ca prostii lui Rebreanu, in facutul cu m\u00e2na dupa tren;
\n\u2013 Musina are o inteligenta remarcabila, care, din fericire \u2013 in aceste scrisori \u2013 nu este nici de poet, nici de filozof, ci mai cur\u00e2nd de sociolog sau de teoretician al concretului. Musina teoretizeaza, improvizeaza rapid taxinomii si concepte, dar nu cade prada nici autosuficientei jocurilor de cuvinte, nici balmajelii conceptuale pe sec referential. Se aplica la concret. Nu deriva realitatea din teorie, ci foloseste teoria pentru a explica realitatea. Chiar si teoriile cu functiune pur satirica vin la fix pe situatia data care le-a inspirat;
\n\u2013 Musina e un cabotin, dar un cabotin constructiv si un pedagog de substanta;
\n\u2013 in fine (urmeaza argumentul cel mai glossy), Musina are tot timpul un tonus bun. Va fi av\u00e2nd depresii, cum marturiseste ici-colo, dar scrisul lui nu se resimte. Inca un semn ca Alexandru Musina, pacientul de la Olanesti, are situatia sub control.<\/p>\n
<\/p>\n
Alexandru Musina (1954-2013)
\n\u2013 nota biobibliografica
\nUnul dintre cei mai importanti scriitori postbelici, Alexandru Musina (1 iulie 1954, Sibiu \u2013 19 iunie 2013, Bucuresti) a fost poet, eseist, prozator, publicist, editor, profesor si antrenor de scriitori. Fiul Vioricai Musina (nascuta Flucus), v\u00e2nzatoare, si al lui Alexandru Musina, chelner. Urmeaza Liceul \u201eAndrei Saguna\u201c din Brasov (1969-1973) si Facultatea de Filologie a Universitatii din Bucuresti, sectia rom\u00e2na-franceza (1974-1978). Lucreaza ca profesor la Liceul Industrial din Intorsura Buzaului (1978-1989), cultivator si v\u00e2nzator de flori (1989-1990), redactor la revista \u201eInterval\u201c (1990-1992) si cadru didactic la Facultatea de Litere din Brasov, unde a predat literatura comparata, folclor si cursuri de creative writing (din 1992).
\nA debutat in \u201eRom\u00e2nia literara\u201c (1978), iar editorial, in volumul colectiv \u201eCinci\u201c (1982), alaturi de Romulus Bucur, Bogdan Ghiu, Ion Bogdan Lefter si Mariana Marin. A activat in cenaclurile Junimea (1974-1978), Cenaclul de Luni (1977-1983), Alternative (1987-1988), Interval (incep\u00e2nd din 1990) si in Cercul literar 19 (1981-1985), ultimele trei din Brasov.
\nDintre volumele publicate: \u201eStrada Castelului 104\u201c (1984), \u201eLucrurile pe care le-am vazut (1979-1986)\u201c (1992), \u201eAleea Mimozei nr. 3\u201c (1993), \u201eTomografia si alte explorari\u201c (1994), \u201eUnde se afla poezia?\u201c (1996), \u201eParadigma poeziei modeme\u201c (1996), \u201eTea\u201c (1997), \u201ePersonae\u201c (2001), \u201eSinapse\u201c (2001), \u201eSi animalele sunt oameni!\u201c (2002), \u201eHinterland\u201c (2003), \u201ePoeme alese (1975-2000)\u201c (2003), \u201eSupravietuirea prin fictiune\u201c (2005), \u201eRegele diminetii\u201c (2009), \u201eNepotul lui Dracula\u201c (2012). A editat, singur sau in colaborare, \u201eAntologia poeziei generatiei ’80\u201c (1993) si \u201eAntologie de poezie moderna. Poetii moderni despre poezie\u201c (1997), \u201eJunii ’03. Antologia tinerilor prozatori brasoveni\u201c (2003).<\/p><\/blockquote>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"Pornind de la epistolarul lui Alexandru Musina \u2013 in care de altfel se manifesta pe deplin sclipitoarea sa personalitate \u2013, reiau articolul \u201ePacientii si sapientii\u201c, publicat in \u201eVatra\u201c prin 2009. Este un omagiu modest, pe care il vom ad\u00e2nci in numerele viitoare ale revistei. (M.I.) Am citit scrisorile lui Alexandru Musina catre Al. Cistelecan si… Cite\u0219te mai mult »In memoriam Alexandru Musina<\/span><\/a><\/p>\n","protected":false},"author":3,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"neve_meta_sidebar":"","neve_meta_container":"","neve_meta_enable_content_width":"","neve_meta_content_width":0,"neve_meta_title_alignment":"","neve_meta_author_avatar":"","neve_post_elements_order":"","neve_meta_disable_header":"","neve_meta_disable_footer":"","neve_meta_disable_title":"","footnotes":""},"categories":[8],"tags":[],"class_list":["post-15912","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-cultura-literara"],"views":2140,"jetpack_featured_media_url":"","_links":{"self":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/15912","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/users\/3"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=15912"}],"version-history":[{"count":0,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/15912\/revisions"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=15912"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=15912"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=15912"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}