Cu mai bine de trei decenii \u00een urma publicam \u00een revista \u201eSteaua\u201c o tableta intitulata \u201eUn mod de a fi\u201c. Tableta, aparuta mai apoi \u00een volumul \u201eFerestre\u201c, era o \u00eencercare de a identifica particularitatile esteticii \u00eent\u00e2iului \u201eEchinox\u201c pe care am sustinut-o, la \u00eenceputul anilor 80 ai veacului trecut, la una dintre editiile Colocviilor revistei \u201eRamuri\u201c. M-a bucurat caldura cu care a primit-o atunci batr\u00e2nul cerchist I.D. S\u00e2rbu. Scriam acolo ca \u201eestetica\u201c echinoxista este expresia\u00a0 \u201eunui mod de a fi si de a raspunde cu gravitate si cu speranta\u201c provocarilor lumii contemporane. \u201eCu sufletul deschis spre un nou umanism, caci acesta este spiritul ascuns, sam\u00e2nta roditoare si \u00eentelesul final al veacului. El se naste ca unica posibilitate de a \u00eenfrunta barbaria ascunsa sub faldurile civilizatiei acestui veac. Niciodata mai maret si mai departe de sine omul dec\u00e2t astazi. Niciodata mai singur \u00een fata sa si a unui univers pe care l-a izgonit din sine. A-l \u00eentoarce pe om cu fata catre el \u00eensusi, catre natura sa, a-l ajuta sa se redescopere ca homo cosmicus, a-l smulge astfel misticii praxisului, reificarii, scolasticii tehnocratice, aceasta e substanta si misiunea unui nou umanism. Substanta si misiunea artei. Caci, mai \u00eenainte de a avea nevoie de facilitati tehnice, de comoditati casnice, omul are nevoie de suflet. Lasati arta, lasati poezia sa-si \u00eemplineasca rostul, vorbind sufletului! N-o aruncati \u00eempotriva masinii, e nedemn de nobletea ei! Ajutati-o sa-si duca batalia cu armele sale!\u00a0 Caci nimeni nu va renunta la confort pentru poezie. Dar fiecare are un ceas \u00een care \u00eesi asculta sufletul!\u201c
\nDe atunci Istoria a trecut peste noi toti, estici si vestici, nordici si sudici, fara sa ia seama la asemenea avertismente, care, iata, se dovedesc acum de o nedorita actualitate. Nevoia de umanism si de solidaritate \u00een jurul valorilor sale a devenit o prioritate pentru tot mai multi dintre scriitorii si artistii europeni. Ea a nascut initiativa iberica a Umanismului Solidar, curent ce reuneste scriitori importanti precum Jos\u00e9 Sarria, Francisco Morales Lomas, Manuel Gahete sau Alberto Tor\u00e9s, personalitati de talia unui Federico Mayor, ex director general al UNESCO. \u00cen manifestul ei, pe care poetul si prietenul Manuel Gahete m-a rugat sa-l traduc \u00een limba rom\u00e2na pentru\u00a0 site-ul Umanismului Solidar, am regasit nu putine dintre ideile pentru care pledam acum trei decenii. Citindu-l, \u00eeti dai seama ca nu e deloc \u00eent\u00e2mplator faptul ca primul manifest artistic al acestui \u00eenceput de veac si de mileniu pledeaza, cu patos \u00eendreptatit, pentru ceea ce, cu dezastruoasa inconstienta, am reusit sa expulzam din lumea moderna: umanitatea omului. Umanitatea pe care am exilat-o sub o retorica vida si mincinoasa.
\nAm considerat, de aceea, ca este oportun sa supun atentiei scriitorilor rom\u00e2ni, cu permisiunea initiatorilor lui, Manifestul Umanismului Solidar. Acelora care doresc sa se afilieze acestui curent pagina http:\/\/www.humanismosolidario.com\/ le sta la \u00eendem\u00e2na. \u201eAr fi o onoare sa fie publicat \u00een reviste literare rom\u00e2nesti\u00a0 textul Manifestului, \u00eemi scria Manuel Gahete. Si daca scriitorii rom\u00e2ni doresc sa adere la el, e suficient sa viziteze pagina\u00a0 http:\/\/www.
\nhumanismosolidario.com\/. Acolo, alaturi de versiunea lui rom\u00e2neasca, semnata de tine, vor gasi si fereastra (Firmar manifesto) Adherirse care permite tuturor creatorilor solidari cu ideile noastre sa participe la aceasta aventura.\u201c (\u201eSer\u00eda un honor que pudieras publicar en las revistas literarias rumanas el texto del Manifiesto. Y si los escritores rumanos quieren adherirse a \u00e9l no tienen m\u00e1s que visitar la p\u00e1gina http:\/\/www.humanismosolidario.com\/ En ella, adem\u00e1s del manifiesto en rumano firmado por ti, podr\u00e1s ver la ventana Adherirse que permite a todos los creadores solidarios compartir esta aventura. Un fuerte abrazo. Manuel Gahete\u201c)<\/p>\n
Cititi Manifestul Umanismului Solidar, dragi colegi, si nu uitati ca suntem ceea ce visam, cum spun indienii Suhari!<\/p>\n
<\/p>\n
\u00a0MANIFEST
\nUMANISMUL SOLIDAR<\/p>\nEste ne\u00eendoielnic faptul ca literatura si arta sunt formele \u00een care dorinta de a explica misterul existentei si, mai ales, \u00een ce consta sansa de a fi oameni se manifesta cu cea mai mare luciditate. Si pentru ca noi credem \u00een acest principiu, stim ca aceea care trebuie sa ofere raspunsuri menite sa duca la resurectia eticii si a valorilor sociale nesocotite este creativitatea. Nu \u00eencercam sa ne erijam \u00een aparatorii niciunei alte cauze dec\u00e2t aceea a omului si a drepturilor sale si vrem sa ajungem la aceasta prin reflectie, creatie, eclectism si libertate.<\/p>\n
Vocatia Umanismului Solidar este integratoare. Doar scriitorul care-si fondeaza opera pe o viziune universalista ne intereseaza \u00een primul r\u00e2nd, pentru ca\u00a0 spiritul conciliator si armonic este coloana vertebrala a actiunii noastre transformatoare. Nu putem sa ne cufundam \u00een solitudine, sa ratacim la \u00eent\u00e2mplare ca niste corabii pierdute, astept\u00e2nd ca valurile sa ne sfar\u00e2me. Acestea trebuie sa fie izvoarele care sa ne faca sa renastem si tocmai de aceea cerem universalismul angajamentului, sentimentul unanim \u00een numele caruia fiecare om poate sa se prevaleze de toate drepturile si toate libertatile proclamate de Declaratia Universala a Drepturilor Omului, fara nicio deosebire de rasa, culoare, sex, limba, religie, opinie politica sau de orice alta natura.
\nUmanismul solidar \u00eesi afla radacinile \u00een egalitatea, solidaritatea si fraternitatea \u00eentre popoare ; \u00een contextul unui cadru social si democratic care sa garanteaze drepturile si obligatiile individului fata de societate dar si ale acesteia fata de el, cre\u00e2nd un orizont \u00een care nationalitatea sau orice altfel de identitate \u00eennascuta sa nu poata impune, nici \u00eenlatura vreunul dintre acestea, ea nefiind altceva dec\u00e2t un simplu accident al fiintei. Conceptul de viata ca bun suprem nu poate fi pus \u00een discutie si nimeni, oric\u00e2ta putere temporara ar avea, nu-si poate aroga vreo prerogativa care sa duca la umilirea individului, nici la excluderea sociala a acestuia dintr-o colectivitate. Pe de ala parte, nu poate fi, de asemenea, pusa \u00een discutie sau, cel putin, n-ar trebui sa fie, necesitatea de a raspunde efectiv doar din perspectiva adevarului oricarei oferte teoretice. Diferenta neclara dintre promisiune si \u00eenfaptuire slabeste eficienta cuv\u00e2ntului si \u00eei submineaza autoritatea \u00een dezbaterea marilor subiecte economice, sociale si politice. Si cu c\u00e2ta usurinta vorbim despre fictiunea literara !<\/p>\nDin inima Poeticii \u00eenteleasa, \u00een acceptiunea ei elenistica, ca legatura incontestabila \u00eentre limbaj si g\u00e2ndire, noi, cei ce alcatuim Umanismul solidar, aparam urmatoarele:<\/p>\n
MANIFEST<\/p>\n
1.- Recunoastem fiinta umana ca subiect autentic al formarii sociale si utopia ca un spatiu si o alternativa a stiintei. Aspiram la constructia unei subiectivitati \u00eendreptate catre recucerirea fiintei, \u00een care verbul universal va fi acela care conjuga si \u00eenlocuieste pe \u201eeu\u201c cu \u201enoi\u201c. Nimic n-ar putea fi, fara respiratia tuturor celorlalte fiinte. Umanismul solidar revendica, \u00eempotriva oricarui dogmatism, segmentarism, xenofobie sau orice alt fel de manifestare exclusivista, angajamentul unei unitati neconditionate, fiindca fara respectul pentru diferenta, personalitatea umana ram\u00e2ne ne\u00eemplinita. Diversitatea fiintei respinge credinta \u00een valori absolute care, manifest\u00e2ndu-se arbitrar si autoritar, derapeaza \u00een sfera exclusivismelor.<\/p>\n
2.- Fiinta este cu adevarat creditoare de drepturi doar daca traieste \u00een s\u00e2nul unei societati care le legitimeaza. Solidaritatea implica recunoasterea faptului ca fiinta umana nu poate trai izolata, ci face parte ditr-o comunitate activa care g\u00e2ndeste si actioneaza,\u00a0 \u00een cadrul careia libertatea nu poate fi exersata dec\u00e2t \u00eentr-un context social si democratic de drept. Esti liber c\u00e2nd si ceilalti sunt, prin urmare cerem, prin ratiunea si forta cuv\u00e2ntului, bunul legitim al drepturilor inalienabile, indiferent de conditia, provenienta, genul, felul de a simti sau religia persoanei, prin intermediul unei conceptii estetice care-si asuma recuperarea semnificatiei celei mai profunde a termenului de fraternitate si, de asemenea, subliniind cu ferma convingere ca nationalitatea sau \u201edependenta\u201c de un teritoriu n-ar putea nici sa completeze, nici sa diminueze drepturile fiintei.<\/p>\n
3.- Pledam pentru comportamentul etic ca substrat esential al oricarei comunicari. Doar plec\u00e2nd de la acest postulat se poate avansa catre o noua educatie\u00a0 a subiectivitatii; catre o noua educatie sentimentala care sa poata sa \u00eentruneasca conditiile necesare gasirii unei cai sigure printre semnele vide ale modernitatii si, \u00een acelasi timp, sa redescopere semnele uitate ale traditiei noastre post-romantice, pe care va trebui s-o rescriem. A vorbi despre neo-romantism civic \u00eenseamna a da un raspuns etic si estetic starii echivoce a societatilor contemporane si contradictiilor lor. A recupera din istorie curentele de g\u00e2ndire care unesc individualul si colectivul \u00een aceiasi simtire poate deveni una dintre marile cuceriri ale fiintei omenesti contemporane.<\/p>\n
4.- Noi, membrii acestui curent pe care-l proclamam drept Umanism Solidar, avem nevoie de cunoasterea realitatii pentru a o putea transforma. \u201eOmul\u201c n-ar putea progresa niciodata fara accesul gratuit la formare si la cultura. Educatia si cunoasterea sunt elementele fundamentale si universale care permit obtinerea independentei indviduale si colective, dar si progresul umanitatii, tocmai de aceea cerem reprezentantilor nostri faptele si gesturile absolut necesare pentru a transforma cultura \u00een martor al istoriei si, deci, de a nu o considera drept simpla valoare reziduala. \u00cen acest sens cerem ca educatia si cultura sa faca parte dintre prioritatile de stat, pentru a garanta dreptul de a avea acces la formare si la informare gratie domeniului public.<\/p>\n
5.- Creatorul a fost dintotdeauna un referent social. Ocultarea acestui statut ar presupune ruperea coloanei vertebrale a societatilor si oprirea progresului. Sa nu uitam ca orice creator, folosind forma de expresie specifica ( stiintifica, plastica sau literara), se angajeaza sa se foloseasca, sa se sprijine pe \u201ecuv\u00e2nt\u201c pentru a explica lumea. Prin intermediul Umanismului Solidar cerem angajarea creatorului fata de societate si fata de istorie, ceea ce presupune angajarea cu cuv\u00e2ntul si viata sa, prin rezistenta si unire, ca acte de responsabilitate fata de \u201e celalalt\u201c, accept\u00e2nd ca eticul si esteticul formeaza fata si reversul aceleiasi monede. Arta reclama o indiscutabila constientizare \u00een a propune fiinta omeneasca\u00a0 drept tinta a eforturilor de creatie si reflectie.<\/p>\n
6.- \u00cen aceasta conjunctura a crizei valorilor, a celei mai atroce expansiuni a individualismului si a culturii fara orizont, literatura si arta, cu sensibilitate si simtul perspectivei, trebuie sa fie resorturile favorabile stoparii problemelor grave. Solidaritatea este capul de afis al acestei anagjari, nu plec\u00e2nd de la postulate ideologice ori de la mecanisme de judecata, ci prin atitudini foarte concrete care influienteza direct si imediat realitatea sociala, prin interpretari etice si universale, validate doar din perspectiva adevarului, a bunatatii si frumusetii unui discurs \u00eennoitor si plin de speranta, veridic si nediscriminatoriu. Cautam literatura cea mai \u00eencarcata de umanitate, care-si afla radacinile \u00een adevarul omului si pune pret pe un limbaj performativ care cere cunoastere,\u00a0 pasiune, libertate, simtire. O literatura creatoare bazata pe ratiuni estetice niciodata opozabile sensibilitatii.<\/p>\n
7.- Umanismul Solidar este un curent critic si intelectual creat de persoane libere, asum\u00e2ndu-si heterodoxia estetica, asum\u00e2ndu-si folosirea cuv\u00e2ntului ca pe o obligatie sociala vegheata de principiile imprescriptibile ale angajamentului si comportamentului etic, fara a fi tributare sectarismului, vreunui partid sau vreunei credinte. Straini de orice ideologie dominanta, noi respingem exilul g\u00e2ndirii unice, indiferent de manifestarile sale, \u00eentemeind principiile directoare ale operelor noastre \u2013 individuale si colective \u2013 pe principiile morale ce decurg din ideea imprescriptibila a fraternitatii universale.
\nTraducere \u00een limba rom\u00e2na
\nde Horia Badescu<\/p><\/blockquote>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"Cu mai bine de trei decenii \u00een urma publicam \u00een revista \u201eSteaua\u201c o tableta intitulata \u201eUn mod de a fi\u201c. Tableta, aparuta mai apoi \u00een volumul \u201eFerestre\u201c, era o \u00eencercare de a identifica particularitatile esteticii \u00eent\u00e2iului \u201eEchinox\u201c pe care am sustinut-o, la \u00eenceputul anilor 80 ai veacului trecut, la una dintre editiile Colocviilor revistei \u201eRamuri\u201c.… Cite\u0219te mai mult »Umanismul solidar<\/span><\/a><\/p>\n","protected":false},"author":3,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"neve_meta_sidebar":"","neve_meta_container":"","neve_meta_enable_content_width":"","neve_meta_content_width":0,"neve_meta_title_alignment":"","neve_meta_author_avatar":"","neve_post_elements_order":"","neve_meta_disable_header":"","neve_meta_disable_footer":"","neve_meta_disable_title":"","jetpack_post_was_ever_published":false,"_jetpack_newsletter_access":"","_jetpack_dont_email_post_to_subs":false,"_jetpack_newsletter_tier_id":0,"_jetpack_memberships_contains_paywalled_content":false,"_jetpack_memberships_contains_paid_content":false,"footnotes":"","jetpack_publicize_message":"","jetpack_publicize_feature_enabled":true,"jetpack_social_post_already_shared":false,"jetpack_social_options":{"image_generator_settings":{"template":"highway","default_image_id":0,"font":"","enabled":false},"version":2}},"categories":[3],"tags":[],"class_list":["post-15862","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-politica"],"views":1144,"jetpack_publicize_connections":[],"jetpack_featured_media_url":"","jetpack_sharing_enabled":true,"jetpack-related-posts":[],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/15862","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/users\/3"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=15862"}],"version-history":[{"count":0,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/15862\/revisions"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=15862"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=15862"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=15862"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}