{"id":15860,"date":"2013-06-27T15:25:59","date_gmt":"2013-06-27T13:25:59","guid":{"rendered":"http:\/\/revistacultura.ro\/nou\/?p=15860"},"modified":"2015-01-15T16:17:45","modified_gmt":"2015-01-15T14:17:45","slug":"europa-nu-mai-are-autoritatea-ideilor-istorice","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/europa-nu-mai-are-autoritatea-ideilor-istorice\/","title":{"rendered":"Europa nu mai are autoritatea ideilor istorice"},"content":{"rendered":"

Nici nu se \u00eencheiase vizita presedintelui Xi Jinping \u00een Statele Unite si presa chineza vorbea deja despre intrarea \u00een \u201eera Pacificului\u201c. Sa vina si aceasta, poate fagaduintele Pacificului vor fi mai convenabile omului de m\u00e2ine. Deocamdata, p\u00e2na sa le cunoastem, ici si colo acceleratorul de istorie este turat zdravan. \u00cen Brazilia milioane de nemultumiti ies pe marile bulevarde din\u00a0 Rio de Janeiro, Brasilia sau Belo Horizonte, nu pentru a dansa samba, ci pentru a protesta. \u00cen ziua \u00een care presedintele Kharzai a preluat grija securitatii Afganistanului, la Kabul a avut loc primul atentat. Iranul are un nou presedinte, Hassan Rohani. Se spune ca iranienii l-au ales din primul tur pentru ca ar fi moderat. C\u00e2t de moderat poate fi un apropiat al liderului spiritual Khomeini se va vedea cur\u00e2nd. Vecina Iranului, Turcia, este \u00een fierbere, iar premierul Erdogan vorbeste de complot international. Sa fi venit timpul intrarii turcilor \u00een v\u00e2ltoarea st\u00e2rnita de revolutia iasomiei cu parfum de pusca? Razboiul din Siria continua. Marii actori externi \u00eencep sa-si piarda rabdarea si cred \u2013 sau se prefac! \u2013 ca este nevoie de muschi puternici pentru a se ajunge la o solutie. \u00cen timp ce Statele Unite, China si\u00a0 Rusia cauta puncte noi de sprijin pentru a-si prezerva sansele de mari puteri \u00een echilibrul lumii de m\u00e2ine, Uniunea Europeana face eforturi sa se mentina \u00een competitie. Numai ca busola Bruxelles-ului arata acum sudul, nu nordul. O gaselnita \u2013 daca nu chiar o capcana! \u2013 aruncata de americani pe piata, cum este exploatarea gazelor de sist, \u00eei gaseste pe functionarii europeni nepregatiti sa-i desluseasca dedesubturile. Asta spune mult despre modul cum vad ei menirea Uniunii Europene. Europa nu mai are autoritatea ideilor istorice.\u00a0 Sa discuti fara sa obosesti cu Rusia soarta celor doua fete care au dansat goale \u00een fata altarului Mitropoliei din Moscova si sa nu \u00eentelegi ca acum bataliile sunt duse, ca \u00een vremea lui Columb si Magellan, pentru descoperirea de noi lumi, \u00eenseamna sa te multumesti cu un loc pe strapontina istoriei.
\nSummit-ul G-8 din Irlanda<\/strong>
\n\u00cenaintea vacantei, liderii celor mai puternic industrializate state din lume s-au izolat doua zile pe malul unui lac din Irlanda. \u00centr-un decor auster, sarac, ei au discutat despre evaziunea fiscala, economie, comert, liber schimb si despre Siria, evident. Razboiul \u00eempotriva evaziunii fiscale pe care si-l propun participantii, mai ales britanicii, va dura c\u00e2t cel de 100 de ani din Evul Mediu. Presedintele american si liderii europeni s-au pus de acord asupra \u00eenceperii negocierii unui acord de liber schimb care va conduce, daca va fi semnat vreodata, la crearea unei zone de comert preferential \u00eentre Statele Unite si Uniunea Europeana. C\u00e2nd a venit r\u00e2ndul razboiului din Siria, participantii au scos sabiile din teaca. Statele Unite au acceptat probele Londrei si Parisului care incrimineaza Damascul ca a folosit arma chimica.\u00a0 Bachar al-Assad jura ca nu a folosit-o. Iata ce spune dictatorul \u00een interviul dat ziarului \u201eFrankfurter Allgemeine Zeitung\u201c la 18 iunie: \u201eDaca Parisul, Londra si Washingtonul ar fi avut probe pentru alegatiile lor, le-ar fi prezenta lumii… Este o tentativa de a justifica o si mai mare implicare militara… Daca europenii vor livra arme (opozitiei, n.n.), Europa va deveni teren pentru terorism si va plati scump\u201c. Nu cu amenintari poate sa ne convinga Assad. Presedintele Obama a avansat ideea crearii unei \u201ezone aeriene de exclusivitate\u201c pentru a putea fi \u00eentrerupta trimiterea de ajutoare guvernului de la Damasc. Pentru aceasta este nevoie de o noua rezolutiei a Consiliului de Securitate. Rusia nu este dispusa sa-l abandoneze pe Assad. Presedintele Putin a declarat ca\u00a0 Moscova va face uz de dreptul de veto pentru \u00eempiedicarea unei astfel de rezolutii.
\nEste dispus Washingtonul sa riste o implicare militara \u00een Siria? Fran\u00e7ois Heisbourg, fost director al Fundatiei pentru cercetari strategice de la Paris, expert \u00een conflicte militare, are rezerve. C\u00e2nd a enuntat, \u00een august trecut, teoria \u201eliniei rosii\u201c peste care, daca Assad trece,\u00a0 Statele Unite intervin, presedintele Obama a avansat trei conditii: natura armelor utilizate (interzise prin conventii internationale, n.n.), daca Assad utilizeaza astfel de arme si daca arma a fost folosita \u00een \u201ecantitati semnificative\u201c. Pentru primele doua conditii englezii si francezii au prezentat probe. Dar Washingtonul, sustine Heisbourg, se poate prevala de a treia conditie pentru a nu interveni militar desi presedintele Obama s-a declarat \u00een favoarea unui sprijin militar acordat insurgentilor. Gazul sarin folosit de armata lui Assad a antrenat moartea a 100-150 de persoane, numar \u201enesemnificativ\u201c \u00een raport cu cele 93.000 de victime ale razboiului. Iata c\u00e2t de avantajoasa poate fi o formulare prudenta \u00een declaratiile politice. Washingtonul a dat satisfactie Uniunii Europene alatur\u00e2ndu-se declarativ \u00een eforturile acesteia de \u00eenlaturare a lui Assad, dar ram\u00e2ne, \u00een acelasi timp, fidel \u00eentelegerii cu Moscova \u00een privinta convocarii celei de a doua conferinte de pace pentru Siria, Geneva-2. Ar mai fi ceva. Heisbourg crede ca \u00een timpul celui de al doilea mandat al lui Obama, Statele Unite nu vor mai initia un razboi. \u201eOpinia publica americana, ca de altfel opinia publica din ansamblul statelor membre NATO, este \u00eempotriva unei interventii militare. Ultimele sondaje sunt elocvente \u00een aceasta privinta\u201c. Asa \u00eenc\u00e2t suntem \u00eendreptatiti sa credem ca pentru a-si pregati succesul la Geneva, protagonistii prefera sa intre mai \u00eent\u00e2i \u00een transee si apoi sa-si faca bagajele de calatorie. Sa vedem \u00eensa daca Moscova va reusi sa-l scuteasca pe Assad de a negocia pacea cu pistolul la t\u00e2mpla.
\nSe mai \u00eent\u00e2mpla c\u00e2te ceva la Bruxelles<\/strong>
\nStartul negocierilor acordului de liber schimb \u00eentre Uniunea Europeana si Statele Unite nu a scutit pe unii lideri importanti de la Bruxelles sa-si arate inadecvarea la furtunile timpului. Mondialist de serviciu si european de ocazie, presedintele Comisiei Europene, Jose Manuel Barroso, a aruncat \u00een obrazul Parisului vorbe grele. \u00centr-un interviu dat publicatiei \u201eInternational Herald Tribune\u201c, el a criticat Franta (fara sa o numeasca, dar nimeni nu se \u00eendoieste de directia atacului) pentru ca a impus, \u00een numele \u201eexceptiei culturale\u201c, scoaterea sectorului audiovizual din mandatul negocierilor pentru amintitul acord. \u201eO astfel de masura, a spus dl Barroso, este reactionara… Aceasta\u00a0 (adica refuzul de a ambala cultura, ca si sardelele, \u00een cutii de conserve, n.n.) face parte din programul antiglobalizare pe care eu \u00eel consider totalmente reactionar\u201c. Auzindu-l, presedintelui Hollande a crezut ca este vorba de o gluma proasta dar dl Barroso l-a scutit de o astfel de iluzie. \u201eAparatorii \u00abexceptiei culturale\u00bb nu \u00eenteleg beneficiile pe care le aduce globalizarea, inclusiv din punct de vedere cultural, pentru largirea perspectivelor noastre si pentru a avea sentimentul ca apartinem aceleiasi umanitati. Unii dintre cei care apara exceptia culturala spun ca sunt de st\u00e2nga dar de fapt sunt extrem de reactionari\u201c. \u201eNu-mi vine sa cred ca presedintele Comisiei Europeane a putut sa spuna despre Franta sau despre artistii care au exprimat (\u00een acelasi sens, n.n.) asa ceva. Exceptia culturala este un principiu sustinut \u00een toate \u00eemprejurarile si de fiecare data cultura a fost exceptata din negocierile comerciale ale Uniunii Europene\u201c. Si, cum nici timp, nici chef de t\u00e2rguieli pe aceasta tema nu avea, presedintele Hollande a fost ferm. \u201eCeea ce \u00eei cer presedintelui Barroso acum este sa puna \u00een aplicare mandatul hotar\u00e2t de negociatorii de nivel guvernamental\u201c. Recomand guvernantilor rom\u00e2ni sa remarce ca presedintele Frantei \u00eei cere dlui Barroso, nu \u00eel roaga.
\nSacrificarea Greciei<\/strong>
\nDupa cum se vede, erorile Bruxellesului nu ram\u00e2n tabu. Din c\u00e2nd \u00een c\u00e2nd ies la suprafata. Iata un alt exemplu. \u00centr-un raport din iunie, FMI a recunoscut ca a gresit accept\u00e2nd solutia austeritatii pentru redresarea Greciei. \u201eAr fi trebuit, afirma Olivie Jean Blanchard, economistul sef al FMI, sa ne fi pregatit de la \u00eenceput pentru negocierea datoriei, astfel \u00eenc\u00e2t sa\u00a0 dam Greciei putin oxigen, sa poata sa iasa mai usor din criza. Dar \u00een contextul european de atunci conditiile nu erau pregatite\u201c. Care conditii? Planul a fost adoptat, sa-i amintim domnului Blanchard, chiar prin concertarea pozitiilor FMI, Uniunii Europene si Bancii Centrale Europene asa \u00eenc\u00e2t regretele lui sunt ipocrite. Lumea stie ca Fondul nu a intrat niciodata ca salvator \u00een casele saracilor. Cine crede \u00een explicatii precum cele ale economistului sef al FMI se \u00eenseala. \u00cen prezent sunt pregatite \u201eerori\u201c trase la indigo pentru orice tara care se afla \u00een dificultate. Adevarul este altul iar AFP \u00eel dezvaluie prelu\u00e2nd un articol din ziarul grec \u201eTo Vima\u201c. \u201eMult discutatul plan de salvare a Greciei a permis binefacatorilor sa se lepede de responsabilitatea pe care o au pentru criza din zona euro\u201c. Conditiile impuse grecilor au fost umilitoare, nu salvatoare. Grecilor revoltati asta-vara din cauza dictatului de la Bruxelles nu le poate fi de leac recunoasterea t\u00e2rzie a grosolanei erori de catre un functionar al FMI. Politica Fondului trebuie pusa \u00een cauza.
\nAre un merit, totusi, raportul FMI din iunie. Acela de a confirma ca oamenii politici care conduc de la Bruxelles destinele Europei sunt mediocri.<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

Nici nu se \u00eencheiase vizita presedintelui Xi Jinping \u00een Statele Unite si presa chineza vorbea deja despre intrarea \u00een \u201eera Pacificului\u201c. Sa vina si aceasta, poate fagaduintele Pacificului vor fi mai convenabile omului de m\u00e2ine. Deocamdata, p\u00e2na sa le cunoastem, ici si colo acceleratorul de istorie este turat zdravan. \u00cen Brazilia milioane de nemultumiti ies… Cite\u0219te mai mult »Europa nu mai are autoritatea ideilor istorice<\/span><\/a><\/p>\n","protected":false},"author":3,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"neve_meta_sidebar":"","neve_meta_container":"","neve_meta_enable_content_width":"","neve_meta_content_width":0,"neve_meta_title_alignment":"","neve_meta_author_avatar":"","neve_post_elements_order":"","neve_meta_disable_header":"","neve_meta_disable_footer":"","neve_meta_disable_title":"","jetpack_post_was_ever_published":false,"_jetpack_newsletter_access":"","_jetpack_dont_email_post_to_subs":false,"_jetpack_newsletter_tier_id":0,"_jetpack_memberships_contains_paywalled_content":false,"_jetpack_memberships_contains_paid_content":false,"footnotes":"","jetpack_publicize_message":"","jetpack_publicize_feature_enabled":true,"jetpack_social_post_already_shared":false,"jetpack_social_options":{"image_generator_settings":{"template":"highway","default_image_id":0,"font":"","enabled":false},"version":2}},"categories":[13156],"tags":[4],"class_list":["post-15860","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-editorial","tag-editorial"],"views":1687,"jetpack_publicize_connections":[],"jetpack_featured_media_url":"","jetpack_sharing_enabled":true,"jetpack-related-posts":[],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/15860","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/users\/3"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=15860"}],"version-history":[{"count":0,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/15860\/revisions"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=15860"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=15860"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=15860"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}