{"id":15808,"date":"2013-06-20T12:07:33","date_gmt":"2013-06-20T10:07:33","guid":{"rendered":"http:\/\/revistacultura.ro\/nou\/?p=15808"},"modified":"2013-06-20T12:07:33","modified_gmt":"2013-06-20T10:07:33","slug":"in-adevaratele-calcule-siria-nu-conteaza","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/in-adevaratele-calcule-siria-nu-conteaza\/","title":{"rendered":"In adevaratele calcule, Siria nu conteaza"},"content":{"rendered":"

Va fi, deci, o a doua conferinta pentru reglementarea conflictului din Siria. Tot la Geneva. Este posibila o am\u00e2nare a deschiderii acesteia, prevazuta \u00een iunie, pentru ca protagonistii sa-si puna la punct ultimele argumente de care au nevoie \u00een asigurarea celei mai bune pozitii de negociere. Situatia creata de revoltele din lumea araba a modificat raportul de putere \u00een Orientul Mijlociu iar reechilibrarea acestuia este socotita necesara. Conflictul din Siria ofera actorilor istoric, militar si economic interesati sa corecteze ceea ce cred ca este de corectat. Propaganda mediatica reduce conflictul sirian la urmatoarea schema: regimul criminal al lui Bachar al-Assad rezista \u00een fata insurgentilor pentru ca beneficiaza de ajutorul Rusiei si Chinei \u00een Consiliul de Securitate. Insurgentii, sprijiniti de statele democrate, sunt victime ale armatei dictatorului Assad care primeste armament de la rusi si de la iranieni si beneficiaza de implicarea \u00een teatrul de operatiuni a gruparii teroriste Hezbollah. Acestea toate sunt adevarate, dar numai ele nu reflecta \u00eentregul adevar. <\/strong><\/em>
\nUn conflict alimentat<\/strong><\/em>
\nAnalizele expertilor ofera mai multe directii de \u00eentelegere a surselor conflictului. \u00cenainte de a prezenta pozitiile cvasioficiale, sa ne oprim la opinia editorialistului revistei franceze \u201eLe Point\u201c, Pierre Beylau.\u00a0 \u201eCum sa te faci ca vrei sa rezolvi o problema care, fara \u00eendoiala, nu are dec\u00e2t o solutie tragica ? C\u00e2ndva, chestiunea siriana va figura probabil \u00een programele de formare a diplomatilor pentru a le testa aptitudinile de a m\u00e2nui paradoxurile, a decripta g\u00e2ndurile ascunse, a decoda limba de lemn. Caci, \u00een aceasta afacere, toata lumea minte cu aplomb\u201c. \u00cen continuare rezum opinia lui Beylau. Regimul de la Damasc spune ca vrea sa negocieze; \u00een realitate urmareste sa c\u00e2stige timp pentru a continua masacrarea opozantilor. Arabia Saudita si Qatarul pretind ca vor binele sirienilor; de fapt vor sa controleze grupurile insurgentilor. Iranul invoca datoria de a-i proteja pe siiti dar, \u00een realitate, \u00eesi apara interese strategice folosindu-se de alauitii (o ramura a siitilor, n.n.) lui Assad pentru a c\u00e2stiga sprijinul acestora \u00een strategia sa de a deveni putere regionala. Moscova joaca o partida care depaseste cu mult modesta Sirie si chiar grija de a-si pastra baza militara maritima de la Tartous. Planul este mai complicat. Rusii considera ca o victorie a opozitiei ar conduce la luarea puterii \u00een Siria de catre grupurile islamice, ceea ce ar provoca o unda de soc \u00een propriile republici musulmane. Moscova nu are nici o simpatie pentru Assad; joaca un fel de poker servindu-se de acordul din 2010 pentru livrarea de rachete S-3000 Siriei; nu sunt dovezi ca le-a livrat; chiar daca le-ar fi livrat, armata siriana nu este instruita sa le foloseasca; de fapt, este un raspuns la ridicarea embargoului anuntata de Uniunea Europeana, prin care se urmareste \u00eenarmarea opozantilor lui Assad. Dar si aceast\u00e3 ridicare a embargoului este pusa la \u00eendoiala. \u201eAici avem de-a face cu vorbarie, nu cu actiune, sustine Pierre Beylau. Din cele 27 de state membre, 25 sunt ostile livrarii de arme insurgentilor, favorabile sunt doar Franta si Marea Britanie. Chiar daca este\u00a0 ridicat embargoul, armele nu ar sosi la insurgenti dec\u00e2t peste doua-trei luni, adica dupa \u00eenceperea conferintei de la Geneva. Cine poate garanta ca armele occidentale nu ajung \u00een m\u00e2inile factiunii Al-Nosra care urmareste instaurarea \u00een Siria a unui regim islamic? Cine poate controla livrarea de arme opozitiei siriene? La aceasta complicata situatie trebuie adaugata pozitia Israelului care prefera harababurii stabilitatea regimului lui Assad, cel mai mare inamic al Israelului\u201c.
\n\u00cen m\u00e2na cui ajung armele?<\/strong>
\nLa ultima \u00eent\u00e2lnire de la Paris cu secretarul de stat american John Kerry si cu ministrul de Externe francez Laurent Fabius, ministrul rus de Externe Serghei Lavrov a refuzat sa accepte ca Rusia sa \u00eenceteze livrarea de arme lui Assad. Continuarea sprijinului militar rus ridica problema naturii solutei pentru \u00eencheierea conflictului: militara sau politica? Parisul crede ca trebuie convinsa Moscova sa renunte de a mai sustine regimul sirian. Hollande: \u201eeste \u00een interesul ei sa termine cu Bachar al-Assad\u201c. Franta mai are un of: rezolvarea conflictului sirian, sustine presedintele francez, \u201enu poate fi tratata doar de doua state, ci de ansamblul comunitatii internationale\u201c. Aluzie la convenirea convocarii conferintei de la Geneva \u00een timpul vizitei la Moscova, din 8 mai, a secretarului de stat american John Kerry. Presedintele Hollande spune ori de c\u00e2te ori are prilejul ca Franta vrea sa joace un rol activ \u00een solutionarea conflictului din Siria. Initiativa Parisului si Londrei pentru ridicarea embargoului a urmarit implicarea activa a Uniunii Europene \u00een Conferinta de la Geneva. Problema naturii solutiei conflictului este esentiala. Moscova a pretins \u00eentotdeauna ca este \u00een favoarea unei rezolvari politice. Dar, la aflarea deciziei Uniunii Europene pentru furnizarea de arme insurgentilor sirieni, Serghei Soigu, ministrul rus al Apararii, a declarat ca initiativa ridicarii embargoului dezleaga la m\u00e2ini Moscova pentru livrarea de arme regimului de la Damasc. Ram\u00e2ne de vazut ce urmari practice va avea anuntarea ridicarii embargoului Uniunii Europene. A vrea numai capul lui Bachar al-Assad nu este suficient. Dar nici \u00eenarmarea insurgentilor nu pare o solutie ideala. Analistii amintesc lectia dura data de istorie \u00een cazul sustinerii talibanilor \u00een razboiului dus de Uniunea Sovietica \u00een Afganistan. Astazi, acestia au devenit adversarii cei mai \u00eenversunati ai Occidentului. O alta lectie, mai apropiata, este cea a sprijinirii, chiar de catre Franta, a regimului lui Gaddafi \u00een Libia printr-o masiva afacere cu arme. Dupa eliminarea lui Gaddafi, adeptii acestuia, de teama sa nu fie si ei pedepsiti, sau din interes, s-au rasp\u00e2ndit \u00een Africa si astazi sustin miscarile teroriste carora chiar Franta trebuie sa le faca fata. S-a\u00a0 \u00eent\u00e2plat \u00een Mali, Algeria si Niger.
\nRazboi prin interpusi?<\/strong>
\nA.F.P a transmis c\u00e2teva reactii\u00a0 privind posibilele consecinte ale furnizarii de arme insurgentilor sirieni. Operatiunea propriu-zisa de livrare a armelor este conditionata de\u00a0 garantia ca opozitia sa\u00a0 instaureze un regim democrat, ca insurgentii sa nu aiba legaturi cu terorismul si ca, odata ajunsi la putere, sa nu devina adversarii binefacatorilor. Conditii greu de \u00eendeplinit. Insurgentii sunt divizati. Nici Statele Unite, nici europenii nu cunosc suficient de bine c\u00e2t de ad\u00e2nci sunt apele \u00een care se scalda grupurile ce alcatuiesc Coalitia Nationala a Fortelor Revolutiei si Opozitiei Siriene. Chiar si denumirea acestei formatiuni da imaginea unei compozitii ciudate, din opozanti si revolutionari. Infiltrata puternic de islamisti apropiati de Fratii Musulmani, opozitia siriana a devenit un obstacol \u00een calea Conferintei de la Geneva. De unde si prudenta \u00een distribuirea ajutoarelor militare, \u00een ciuda declaratiilor publice de sprijinire a insurgentilor. Aram Nerguizian, cercetator de la Center for Strategic and International Studies din Washington, se \u00eentreba: \u201eDaca sunt livrate arme generalului Selim Idriss (seful Armatei siriene libere, n.n.) cum ar putea fi \u00eempiedicata transferarea acestora \u00een m\u00e2na Frontului al-Nosra, grupare care urmareste instaurarea unui stat islamic \u00een Siria?\u201c. Unii pretind ca occidentalii\u00a0 condamna cu jumatate de gura livrarea de rachete rusesti S-300 Siriei. La Casa Alba se spune doar ca \u201eaceasta nu face dec\u00e2t sa prelungeasca violenta\u201c si ca \u201eprezenta rachetelor va destabiliza regiunea\u201c. Nu am fi, deci, \u00een fata unei condamnari severe pe care ar reclama-o razboiul. \u00cen privinta ridicarii embargoului Uniunii si livrarii de arme insurgentilor sirieni pluteste aceeasi ceata. AFP: \u201eEuropa, ca si Statele Unite, nu este grabita sa treaca la actiune. Cu toate ca insurgentii sunt \u00een dificultate pe c\u00e2mpul de lupta, toata lumea ezita sa se angajeze prea mult. Nu pentru ca ar declansa astfel un razboi indirect \u00eempotriva Iranului si Rusiei (sprijinitorii lui Assad carora s-au alaturat gruparea terorista Hezbollah.), ci pentru ca se tem ca armele cad pe m\u00e2ini rele, adica a grupurilor islamiste radicale. \u00cen primul r\u00e2nd, a djihadistilor din Frontul al-Nosra, apropiat de Al-Qaeda, apoi a Frontului islamic sirian sau a altor factiuni nu tocmai recomandabile… \u00cen Turcia, la cca. 100 de km. de frontiera cu Siria, au fost arestati doisprezece membri ai Frontului al-Nosra asupra carora au fost gasite doua kilograme de gaz sarin\u201c. Presa\u00a0 internationala nu evita sa se \u00eentrebe ce fel de razboi se duce \u00een Siria. Arabia Saudita, Qatar si Turcia sunt suspectate ca finanteaza grupurile islamice \u201ep\u00e2na la Al-Qaeda\u201c. Adica nu si aceasta retea temuta a terorismului international. \u201eDaca Doha si Ankara nu mai ascund preferintele pentru Fratii Musulmani, sauditii\u00a0 acorda diferentiat sprijin grupurilor salafiste (islamici radicali, n.n.) puternic divizate. Ryadul este \u00een razboi deschis, din 2003, cu Al-Qaeda chiar pe teritoriul saudit. Ajutorul extern si implicarea strainilor \u00een sprijinirea grupurilor islamice de opozitie nu mai este un secret. Tocmai aceasta complexitate a \u00eempiedicat pe unii dintre actorii internationali\u00a0 \u2013 sunt citate \u00een ordine Statele Unite, Franta, Israelul \u2013 sa adopte strategii occidentale coerente pentru Siria\u201c, sustine \u00een Le monde diplomatique, din iunie, Karim Emile Bitar \u00een articolul \u201eRazboi prin interpusi\u201c.
\nAcum, sa revenim la titlu: \u00een adevarata strategie a Conferintei de la Geneva, nu Siria conteaza, ci puterea \u00een regiune.<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

Va fi, deci, o a doua conferinta pentru reglementarea conflictului din Siria. Tot la Geneva. Este posibila o am\u00e2nare a deschiderii acesteia, prevazuta \u00een iunie, pentru ca protagonistii sa-si puna la punct ultimele argumente de care au nevoie \u00een asigurarea celei mai bune pozitii de negociere. Situatia creata de revoltele din lumea araba a modificat… Cite\u0219te mai mult »In adevaratele calcule, Siria nu conteaza<\/span><\/a><\/p>\n","protected":false},"author":3,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"neve_meta_sidebar":"","neve_meta_container":"","neve_meta_enable_content_width":"","neve_meta_content_width":0,"neve_meta_title_alignment":"","neve_meta_author_avatar":"","neve_post_elements_order":"","neve_meta_disable_header":"","neve_meta_disable_footer":"","neve_meta_disable_title":"","jetpack_post_was_ever_published":false,"_jetpack_newsletter_access":"","_jetpack_dont_email_post_to_subs":false,"_jetpack_newsletter_tier_id":0,"_jetpack_memberships_contains_paywalled_content":false,"_jetpack_memberships_contains_paid_content":false,"footnotes":"","jetpack_publicize_message":"","jetpack_publicize_feature_enabled":true,"jetpack_social_post_already_shared":false,"jetpack_social_options":{"image_generator_settings":{"template":"highway","default_image_id":0,"font":"","enabled":false},"version":2}},"categories":[3],"tags":[8933],"class_list":["post-15808","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-politica","tag-conflictul-din-siria"],"views":1005,"jetpack_publicize_connections":[],"jetpack_featured_media_url":"","jetpack_sharing_enabled":true,"jetpack-related-posts":[],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/15808","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/users\/3"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=15808"}],"version-history":[{"count":0,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/15808\/revisions"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=15808"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=15808"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=15808"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}