{"id":15804,"date":"2013-06-20T12:01:32","date_gmt":"2013-06-20T10:01:32","guid":{"rendered":"http:\/\/revistacultura.ro\/nou\/?p=15804"},"modified":"2015-01-15T16:18:58","modified_gmt":"2015-01-15T14:18:58","slug":"turcia-un-partener-de-drum-lung","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/turcia-un-partener-de-drum-lung\/","title":{"rendered":"Turcia, un partener de drum lung"},"content":{"rendered":"

Putina lume ar fi crezut, la \u00eenceputul anilor ’80, ca Turcia va cunoaste o evolutie at\u00e2t de pozitiva si de rapida, \u00eenc\u00e2t sa devina, dupa numai 3 decenii, un stat-cheie pe esichierul strategic global si, totodata, o tara care \u00eesi negociaza integrarea \u00een Uniunea Europeana.<\/strong><\/em>
\nCu trei decenii \u00een urma, Turcia parea prabusita \u00een totalitarism si criza economica structurala. Dictatura generalului Kenan Evren, care \u00eenlaturase toti oamenii politici democrati \u2013 \u00een frunte cu fostii prim-ministri S\u00fcleiman Demirel si B\u00fclent Ecevit \u2013, parea\u00a0 ca \u00eendeparteaza Ankara de idealul democratic pus la temelia Turciei de catre Mustafa Kemal-Atat\u00fcrk, \u00een timp ce penuria de bunuri, de energie electrica si de materii prime aruncase societatea turca \u00een haos. Studentii manifestau, instrumentalizati de agitatori comunisti, muncitorii faceau greve, iar intelectualii se ad\u00e2ncisera \u00een pesimism.
\nAstazi, Turcia este cu totul altceva. Este singura tara europeana care nu numai ca nu a fost afectata de criza, dar se afla la capatul mai multor ani consecutivi de crestere economica de 8-9%. Daca \u00een urma cu un deceniu Ankara transmitea semnale ca doreste sa accelereze negocierile cu Bruxelles-ul pentru o aderare mai rapida, astazi opinia publica turca este mai degraba nefavorabila aderarii, din cauza problemelor grave cu care se confrunta Uniunea. S-au facut auzite puncte de vedere conform carora pentru Turcia este mai avantajos sa ram\u00e2na \u00een afara UE, eventual ca stat cu o relatie privilegiata, dec\u00e2t sa ia parte la efortul de salvare a Euro-zonei. Statul turc \u00eencepe sa se manifeste vizibil, sustinut de argumente cu greutate, ca o putere regionala si chiar europeana, gata sa preia rolul de lider al sud-estului european si de monitor al fluxurilor dintre Occident si Orient.
\n\u00cen acelasi timp, \u00eensa, manifestatiile de la Istanbul si Ankara, pornite de la un proiect edilitar controversat si ajunse la contestatia regimului premierului Erdogan, arata ca societatea turca \u00eenca nu si-a rezolvat toate problemele interne. Ce tin de modernizarea democratiei turce, de \u00eentarirea societatii civile si a dialogului dintre aceasta si puterea politica.
\nLa ora la care scriu acest articol, deznodam\u00e2ntul lor nu-mi este cunoscut, iar media \u00eemi furnizeaza informatii conform carora intensitatea lor descreste. \u00censa si daca totul se va finaliza pasnic, asa cum ne dorim, printr-o \u00eentelegere \u00eentre manifestanti si putere, e limpede ca problemele exista si se cer abordate cu curaj si inteligenta. Pentru ca \u00een cauza este pusa at\u00e2t islamizarea mai accentuata, \u00een ultimii ai, a vietii publice, c\u00e2t si deficitul de democratie rezultat din neadaptarea vietii politice la dinamica dezvoltarii si transformarii societatii turce.
\nPentru Rom\u00e2nia, Turcia a fost si continua sa fie un partener-cheie. Din perioada interbelica si p\u00e2na astazi, nu a existat nici macar un singur moment \u00een care relatiile bilaterale sa fi fost altfel dec\u00e2t excelente, chiar \u00een conditiile \u00een care, timp de patru decenii (1948-1989), cele doua tari s-au aflat \u00een blocuri politice si militare adverse. Colaborarea bilaterala s-a manifestat cu putere \u00een momente dificile, cum a fost criza cipriota, \u00een care pozitia echilibrata a diplomatiei rom\u00e2nesti a fost extrem de utila, \u00een special \u00een momentele fierbinti, c\u00e2nd spectrul unui razboi parea ca ameninta Peninsula Balcanica. Pe de alta parte, implicarea economica a Turciei \u00een Rom\u00e2nia primilor ani de dupa Revolutie, c\u00e2nd nu aveam acces la fluxurile internationale de capital si nici capital autohton nu prea exista, a constituit un factor pozitiv pentru economia noastra si chiar pentru nivelul de trai. De asemenea, sprijinul Turciei, vechi membru NATO, a contat si el, \u00een procesul de aderare a tarii noastre la Organizatia Tratatului Atlanticului de Nord. Nici macar diferentele de opinii \u00een anumite chestiuni, cum ar fi Kosovo, nu au \u00eempiedicat mentinerea unor relatii excelente, care pot constitui un model de cooperare bi\u2013 si multilaterala si pentru alte state.
\nO cooperare care poate si chiar trebuie largita, tin\u00e2nd cont de schimbarile produse \u00een viata internationala de criza economica, de reconfigurarile interne ale Uniunii Europene si de provocarile carora cu totii trebuie sa le facem fata.
\nBaza de la care pornim o reprezinta sprijinul Rom\u00e2niei pentru integrarea Turciei \u00een Uniunea Europeana, daca Ankara \u00eesi mai doreste acest lucru. Nu este un secret ca \u201enucleul dur\u201c european, Franta si Germania, se opun deocamdata integrarii Turciei. Numai ca situatia Euro-zonei relativizeaza aceasta opozitie, aspect confirmat si de absenta, \u00een ultimele luni, a oricaror referiri la acest subiect \u00een discursul oficial al Parisului si Berlinului. Daca p\u00e2na acum \u2013 si \u00een special p\u00e2na anul trecut, c\u00e2t timp s-a aflat la putere presedintele Sarkozy \u2013 refuzul Frantei si al Germaniei era periodic reiterat, acum subiectul nu mai este abordat. Semn ca liderii UE \u00eenteleg c\u00e2t de fragila este pozitia lor si c\u00e2t de nepotrivita este, acum, o abordare \u00een forta.
\nPentru Rom\u00e2nia, sustinerea candidaturii Turciei nu este o bagatela. Realizam foarte bine at\u00e2t avantajele enorme pe care le aduce o posibila integrare a acestui stat cu un enorm potential, ca si riscurile pe care le presupune (si \u00een care razboiul de gherila din Kurdistan nu este cel mai mare). \u00censa credem, \u00een ciuda opiniei contrare, cel putin deocamdata, a Parisului si Berlinului, ca Europa nu-si poate permite sa tina la usa Turcia, care a facut eforturi deosebite pentru a putea \u00eencepe negocierile de aderare, a introdus reforme ce pareau de neconceput \u00een urma cu trei decenii si a realizat progrese uriase la capitolul modernizare. Turcia merita sa fie \u00een Uniunea Europeana, iar Rom\u00e2nia crede ca este dreptul turcilor sa decida daca vor sau nu asta, fara a fi constant disuadati si demoralizati de refuzuri nejustificate.
\n\u00censa, daca actuala tendinta a opiniei publice turce \u2013 care se arata reticenta, daca nu chiar ostila ideii de integrare \u00een UE \u2013 se va mentine sau se va ad\u00e2nci, Rom\u00e2nia trebuie sa continue fructuoasa politica bilaterala \u00eempreuna cu Turcia. O politica activa, av\u00e2nd valente de a se extinde din planul relatiilor economice si politice traditionale.
\n\u00cen plan economic, de pilda, exista un enorm potential neexploatat \u00een domeniul energiei. Si nu ma refer la proiectul Nabucco, care exista mai mult pe h\u00e2rtie dec\u00e2t \u00een realitate. Ma refer la dezvoltarea \u00een comun a unor capacitati de productie de energie \u201everde\u201c, at\u00e2t \u00een Dobrogea (una dintre regiunile cu cel mai mare potential eolian ale Europei), c\u00e2t si \u00een Turcia, unde exploatarea acestei resurse se afla \u00eenca la un nivel scazut. Energia \u201everde\u201c reprezinta o modalitate de reducere a dependentei energetice, subiect la care ambele state sunt sensibile.
\nDe asemenea, exploatarea unor noi perimetre de gaz metan si de sist si dezvoltarea unor retele de transport ar putea crea o alternativa la actualul sistem european, dependent \u00een mare masura de importurile din Rusia si de trasee de transport controlate de aceasta ori, mai rau, de state instabile. Retelele regionale implica mai putine cheltuieli si polueaza mai putin mediul dec\u00e2t mega-retelele continentale pe care ne bazam acum.
\nTot \u00een domeniul economic, exista deja premisele unei bune colaborari pe terte piete, \u00eentre capitalul turc si cel rom\u00e2nesc. Turcia, ca unica democratie din lumea islamica si, totodata, ca statul cel mai dezvoltat din Asia Mica, poate fi o poarta de intrare si pentru economia rom\u00e2neasca. O colaborare bilaterala pe pietele Asiei Mici ar putea constitui o reteta de mare succes.
\nDar si pe alte planuri, colaborarea bilaterala are un larg orizont de dezvoltare. De pilda, la nivelul culturii si educatiei. Cultura turca se afla \u00eentr-un moment de maxima \u00eenflorire, beneficiind de sanatatea economica si de diversitatea culturala formidabila a acestei tari cu 80 de milioane de locuitori si cu o stralucita traditie. Avem un Institut Cultural Rom\u00e2n la Istanbul \u2013 din pacate, cu o activitate p\u00e2na acum nesatisfaractoare \u2013, iar Turcia are \u00een Rom\u00e2nia Institutul Cultural \u201eYunus Emre\u201c. Sunt foarte multe de facut pentru ca prietenii turci sa cunoasca si alta Rom\u00e2nie dec\u00e2t cea a turistilor care vin la Antalya, iar rom\u00e2nii, o alta Turcie dec\u00e2t povestile cu Nastratin Hogea. Muzica turca, filmul turc, literatura turca au cunoscut \u00een ultimii ani succese internationale remarcabile, dintre care putine au ajuns si la cunostinta publicului larg din tara noastra. Invers, cinematograful rom\u00e2nesc si literatura rom\u00e2na, teatrul si dansul merita mai bine promovate printre spectatorii si cititorii turci (caci turcii sunt un popor de cititori: privelistea Istanbulului \u00een care toti citesc, la cafenea, \u00een parc, pe o banca sau \u00een tramvai, este fabuloasa!).
\nSi \u00een domeniul educational mai sunt foarte multe, mult mai multe de facut. Nivelul institutiilor de \u00eenvatam\u00e2nt superior din Turcia a crescut substantial \u00een ultimele decenii, ceea ce creeaza premisa unor colaborari academice mult mai sustinute, at\u00e2t \u00een domenii de complementaritate, ca medicina sau ingineria, c\u00e2t si \u00een domeniul artelor, literelor sau filosofiei. Deschiderea de catedre de rom\u00e2na si, respectiv, de turca la mai multe universitati din cele doua tari poate facilita apropierea culturala, prin formarea de specialisti \u00een cele doua culturi.
\nRom\u00e2nia si Turcia, spun o banalitate, reprezinta un pilon de stabilitate \u00een sud-estul Europei. Este momentul sa maximizam aceasta apropiere, \u00een beneficiul ambelor tari.<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

Putina lume ar fi crezut, la \u00eenceputul anilor ’80, ca Turcia va cunoaste o evolutie at\u00e2t de pozitiva si de rapida, \u00eenc\u00e2t sa devina, dupa numai 3 decenii, un stat-cheie pe esichierul strategic global si, totodata, o tara care \u00eesi negociaza integrarea \u00een Uniunea Europeana. Cu trei decenii \u00een urma, Turcia parea prabusita \u00een totalitarism… Cite\u0219te mai mult »Turcia, un partener de drum lung<\/span><\/a><\/p>\n","protected":false},"author":3,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"neve_meta_sidebar":"","neve_meta_container":"","neve_meta_enable_content_width":"","neve_meta_content_width":0,"neve_meta_title_alignment":"","neve_meta_author_avatar":"","neve_post_elements_order":"","neve_meta_disable_header":"","neve_meta_disable_footer":"","neve_meta_disable_title":"","jetpack_post_was_ever_published":false,"_jetpack_newsletter_access":"","_jetpack_dont_email_post_to_subs":false,"_jetpack_newsletter_tier_id":0,"_jetpack_memberships_contains_paywalled_content":false,"_jetpack_memberships_contains_paid_content":false,"footnotes":"","jetpack_publicize_message":"","jetpack_publicize_feature_enabled":true,"jetpack_social_post_already_shared":false,"jetpack_social_options":{"image_generator_settings":{"template":"highway","default_image_id":0,"font":"","enabled":false},"version":2}},"categories":[13156],"tags":[4,8931,6386],"class_list":["post-15804","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-editorial","tag-editorial","tag-salvarea-euro-zonei","tag-turcia"],"views":1798,"jetpack_publicize_connections":[],"jetpack_featured_media_url":"","jetpack_sharing_enabled":true,"jetpack-related-posts":[],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/15804","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/users\/3"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=15804"}],"version-history":[{"count":0,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/15804\/revisions"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=15804"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=15804"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=15804"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}