{"id":15788,"date":"2013-06-13T13:57:19","date_gmt":"2013-06-13T11:57:19","guid":{"rendered":"http:\/\/revistacultura.ro\/nou\/?p=15788"},"modified":"2013-06-13T13:57:19","modified_gmt":"2013-06-13T11:57:19","slug":"comorile-chinei","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/comorile-chinei\/","title":{"rendered":"Comorile Chinei"},"content":{"rendered":"<p><em><strong>\u00cen acest an, \u00een Bucuresti, \u201eNoaptea Europeana a Muzeelor\u201c a avut parte de doua expozitii-vedeta: inconturnabil, prima dintre ele a fost \u201eThe Human Body\u201c (nu am \u00eenteles de ce nu s-a putut negocia traducerea titlului expozitiei\u2026) \u2013 o expozitie, de altfel, extrem de interesanta, gazduita de Muzeul \u201eAntipa\u201c. Cealalta, la Muzeul National de Istorie, a fost \u201eComorile Chinei\u201c.<\/strong> <\/em><\/p>\n<p>Stiind sa \u00eesi \u201ev\u00e2nda\u201c foarte bine cultura, China a produs trei expozitii de istorie, de dimensiuni diferite, care sunt itinerate \u00een \u00eentreaga lume. Toate cele trei sunt centrate pe acelasi subiect: celebrisima descoperire arheologica de la Xi&#8217;an, morm\u00e2ntul primului \u00eemparat al dinastiei Qin (221 \u00ee. Hr. \u2013 206 d. Hr.). Dar soldatii din teracota reprezinta doar unul (e adevarat, central) dintre punctele de interes ale expozitiei aduse la Bucuresti (cea mai mare dintre cele trei amintite, de altfel). De fapt, expozitia prezinta obiecte din epoci diferite, cele mai vechi apartin\u00e2nd culturilor neolitice Liangju si Majiayao (mileniile IV-III \u00ee. Hr.), iar cele mai noi, din epoca \u00eemparatului Qianlong (din dianstia Qing), care a domnit \u00eentre 1735-1796. Intentia autorilor chinezi ai expozitiei a fost aceea de a veni \u00een Rom\u00e2nia cu o sinteza \u00een obiecte a civilizatiei chineze, desfasurata pe parcursul a nu mai putin de 5.000 de ani. Este o misiune aproape imposibila, de genul scrierii istoriei omenirii \u00een 10 pagini. Si totusi, cu acribie si inventivitate, se poate. Desigur, pentru a \u00eentelege expozitia, \u201eumpl\u00e2nd\u201c golurile dintre epocile istorice reprezentate mai sumar, este nevoie de o parcurgere foarte atenta a holului de la parterul muzeului si eventual de achizitionarea superbului catalog al expozitiei. Dar, poate ca cel mai important rezultat al vizitarii expozitiei ar fi dorinta celui care \u00eei trece pragul de a sti mai multe, inform\u00e2ndu-se si din alte surse, citind carti si \u00eencerc\u00e2nd sa afle mai mult despre una dintre cele mai importante civilizatii din istoria omenirii.<br \/>\nAr fi greu de spus care dintre exponate sunt mai frumoase (pentru ca valoarea lor este, oricum, imensa!). Am vazut scolari fascinati de cele trei statui reprezent\u00e2nd militari si de cea de a patra, \u00eenfatis\u00e2nd un cal, din armata din teracota de la Xi&#8217;an. Este normal! Eu am avut sansa de a vedea aceste artefacte acolo unde au fost descoperite, astfel \u00eenc\u00e2t am fost, poate, mai putin impresionat la Bucuresti de cele patru statui, desi \u00een China nu am avut posibilitatea de a le vedea at\u00e2t de aproape. Ceea ce vreau sa spun este ca momentul \u00een care te afli \u00een fosa nr. 1 a morm\u00e2ntului, \u00een fata armatei din teracota, privelistea \u00eeti taie respiratia \u2013 si amintirea acelui moment este de nesters. Am vazut \u00eensa la Bucuresti obiecte tulburator de frumoase, pur si simplu minunate, asa cum sunt vasele din bronz dat\u00e2nd din sec. XI \u00ee. Hr. (din timpul dinastiei Shang), vasele din timpul dinastiilor Ming si Qing, sau chiar fascinanta figurina ceramica \u00een forma de vaca, descoperita \u00een mausoleul Hanyang, din timpul dinastiei Han (206 \u00ee. Hr-220 d. Hr.). Cele 11 muzee chineze care au trimis obiecte pentru aceasta expozitie au ales piese de o valoare culturala exceptionala.<br \/>\nAm utilizat ceva mai devreme expresia \u201eautorii chinezi\u201c ai expozitiei. Ei bine, exista si autori rom\u00e2ni, si aici nu ma refer doar la modalitatea de etalare, ci si la faptul ca ultima sectiune a expozitiei este rezervata primelor contacte dintre China si Rom\u00e2nia, \u00eenca din sec. al XIII-lea, asa cum acestea apar din rezultatele cercetarilor arheologice, si modului \u00een care rom\u00e2nii au aflat despre China, din publicatii dat\u00e2nd din secolele XVIII-XIX.<br \/>\nPentru ca am vorbit despre autorii expozitiei, cred ca trebuie precizate c\u00e2teva lucruri. Mai \u00eent\u00e2i, faptul ca totul a fost organizat \u00eentr-un timp record. Un mare muzeu din Vestul Europei nu s-ar fi \u00eencumetat sa organizeze o asemenea expozitie \u00een doar un an de zile. \u00cen al doilea r\u00e2nd, ca fostul ministru al Culturii, Puiu Hasotti, a avut o contributie decisiva \u00een realizarea expozitiei, deciz\u00e2nd alocarea fondurilor necesare. Partea rom\u00e2na a avut de platit cam 650.00 de euro, dupa stiinta mea, cu doar 50.000 de euro mai putin dec\u00e2t a platit \u00een 2005, pentru realizarea grandioasei expozitii franceze \u201eUmbre si lumini\u201c, la Muzeul National de Arta al Rom\u00e2niei. Cea mai mare parte a acestor bani reprezinta investitii directe \u00een instalatii muzeotehnice, care vor putea fi folosite de Muzeul National de Istorie si pentru alte expozitii. \u00cen al treilea r\u00e2nd, merita mentionata echilibristica birocratico-organizationala realizata de Muzeul National de Istorie, \u00een situatia adoptarii extrem de t\u00e2rzii a bugetului de stat pentru anul 2013 si a unor reglementari obtuze, care au \u00eempiedicat muzeul sa treaca la punerea \u00een opera a c\u00e2torva operatiuni esentiale, atunci c\u00e2nd ar fi trebuit. Stiind toate acestea, faptul ca vernisajul expozitiei (la care au participat, \u00eentre altii, Victor Ponta, Daniel Barbu, Ion Iliescu si ambasadoarea Huo Yuzhen) a avut loc la termenul stabilit reprezinta un adevarat miracol; un miracol pe care, de cele mai multe ori, directorii muzeelor si colegii lor, de la muzeografi p\u00e2na la \u00eengrijitoare, \u00eel fac, cam de fiecare data, cu aproape fiecare vernisaj realizat la vreme si \u00een bune conditii. Nu am sa-i pot numi aici pe toti cei care au contribuit la realizarea expozitiei, din partea rom\u00e2na, dar cred ca trebuie amintiti directorul general al Muzeului, Ernest Oberl\u00e4nder-T\u00e2rnoveanu, precum si Radian Romus Andreescu, Virgil Apostol, Katia Moldoveanu, Oana Ilie si Anna Eva Budura.<br \/>\nSenzatia pe care o are oricare vizitator care a avut ocazia de a vedea, \u00een Europa, si alte mari expozitii este ca expozitia \u201eComorile Chinei\u201c face parte din seria de expozitii realizate cu mijloace contemporane de cel mai \u00eenalt nivel, fiind echivalenta, ca valoare, din toate punctele de vedere, de la obiecte la marketizare, cu oricare expozitie importanta din lume. Nu stiu daca este chiar \u201ecea mai importanta expozitie straina daruita vreodata publicului rom\u00e2nesc\u201c, asa cum a spus ministrul Daniel Barbu (eu am destule dubii, \u00een aceasta privinta), dar este, fara \u00eendoiala, una dintre ele. Faptul ca, \u00eentr-o perioada \u00eenca extrem de dificila pentru muzee, cu o subfinantare acuta, cu o extrem de grava criza de personal (cauzata de deciziile guvernelor succesive, din ultimii cinci ani), cu o presiune imensa asupra factorilor decizionali, din partea celor politici, muzeele rom\u00e2nesti mai sunt capabile sa realizeze asemenea expozitii mi se pare \u00een sine remarcabil. Si, pentru ca am adus vorba despre Daniel Barbu, trebuie sa remarc faptul ca articolele publicate pe pagina de internet a ministerului de catre \u00eensusi ministrul Culturii, cele privitoare la muzee, cel putin, reprezinta un rar prilej de desfatare intelectuala pentru oricine. Le gasiti publicate la butonul pe care scrie \u201eCalendarul ministrului\u201c. Din pacate, din vremea unui ministeriat de trista amintire, pagina de internet a ministerului a ajuns un fel de varza \u00e0 la Cluj \u2013 si acum nu mai exista bani pentru refacerea ei, la nivelul foarte bun, pe care l-a avut, \u00eenainte de 2010. Totusi, macar pentru aceste articole, merita sa o accesati.<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"<p>\u00cen acest an, \u00een Bucuresti, \u201eNoaptea Europeana a Muzeelor\u201c a avut parte de doua expozitii-vedeta: inconturnabil, prima dintre ele a fost \u201eThe Human Body\u201c (nu am \u00eenteles de ce nu s-a putut negocia traducerea titlului expozitiei\u2026) \u2013 o expozitie, de altfel, extrem de interesanta, gazduita de Muzeul \u201eAntipa\u201c. Cealalta, la Muzeul National de Istorie, a&hellip;&nbsp;<a href=\"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/comorile-chinei\/\" rel=\"bookmark\">Cite\u0219te mai mult &raquo;<span class=\"screen-reader-text\">Comorile Chinei<\/span><\/a><\/p>\n","protected":false},"author":3,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"neve_meta_sidebar":"","neve_meta_container":"","neve_meta_enable_content_width":"","neve_meta_content_width":0,"neve_meta_title_alignment":"","neve_meta_author_avatar":"","neve_post_elements_order":"","neve_meta_disable_header":"","neve_meta_disable_footer":"","neve_meta_disable_title":"","footnotes":""},"categories":[66],"tags":[],"class_list":["post-15788","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-arte-media"],"views":1102,"jetpack_featured_media_url":"","_links":{"self":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/15788","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/users\/3"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=15788"}],"version-history":[{"count":0,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/15788\/revisions"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=15788"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=15788"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=15788"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}