Linistea \u00eentr-o tara, \u00eentr-un oras, se \u00eentelege. Care foloseste sau nu la ceva. Care le prieste unora si altora mai putin sau deloc. Care spune ceva \u00een bine sau \u00een rau despre un oras sau o tara. Care a fost impusa sau a venit de la sine. C\u00e2teva exemple \u00eenainte de a ajunge la linistea suspecta din Rom\u00e2nia. \u00cen Qu\u00e9becul francofon, la Montreal cu precadere, responsabilii cu turismul au anuntat de cur\u00e2nd triumfatori ca e liniste. Amatorii de \u201ema petite cabane au Canada\u201c, de natura si de spatii imense si \u00eenca salbatece, de franceza vorbita cu un accent greu de \u00eenteles si de imitat, \u00een felul sau fermecator, de cele peste o suta, doua sute de festivaluri de tot soiul ce se vor desfasura de-a lungul verii, n-ar mai avea de ce sa le fie teama ca-si strica vacanta. Lunga greva a elevilor si studentilor din primavara si vara anului trecut care au protestat \u00een strada \u00eempotriva triplarii taxelor si au reclamat mai multa justitie sociala si democratie – \u201eSuntem dezolati ca va deranjam, vrem numai sa schimbam lumea\u201c – nu mai e dec\u00e2t o amintire \u00een care se amesteca intransigenta guvernului pe atunci liberal, brutalitatea politistilor si iluziile pierdute ale tinerilor revoltati.
\n\u00cen vestul Canadei, efectiv o alta tara la fel de plictisitoare, linistea profunda n-a fost dec\u00e2t vag si superficial tulburata de acuzatia deocamdata nedovedita ca primarul Torontoului ar fi fumat crack si de un senator conservator care a facut cheltuieli personale exagerate iar directorul de cabinet al primului ministru l-a ajutat cu 90.000 de dolari sa le ramburseze. \u00cen si mai \u00een vest, \u00een provincia Alberta, trebuie sa domine linistea particulara a unui peisaj lunar datorat exploatarii petrolului din nisipurile bituminoase, dar despre linistea de dincolo de muntii Rocheuses n-am nicio idee. \u00cen ceea ce priveste linistea din orasele vecinilor din sudul continentului ferite de ravagiile tornadelor, \u201eserenitatea interioara\u201c cum o numeste inspirat un ziarist de la Washington Post, ea ar trebui probabil cautata \u00een buncarele din care sunt dirijate dronele lansate sa ucida la mii de kilometri distanta teroristi presupusi si civili aflati \u00eent\u00e2mplator \u00een preajma lor.
\n\u00cen America de Sud, ca totdeauna, atunci c\u00e2nd linistea exista e \u00eenselatoare, ascunde rafuieli \u00eentre cartelurile de droguri, revendicari armate maoiste, conflicte de frontiera si comploturi discrete sau nu ale CIA. La fel si \u00een Orientul Mijlociu, unde constructiile de colonii continua si orice protest ram\u00e2ne fara efect. Razboiul civil din Siria se extinde \u00eencetul cu \u00eencetul \u00een Liban si manevrele militare ale Statelor Unite cu Iordania nu prevad nimic bun. \u00cen Irak si Afganistan atentatele sunt zilnice. \u00cen Europa nu mai e liniste de mult si nici nu va fi prea cur\u00e2nd. Nici \u00een Franta, nici \u00een Belgia si cu at\u00e2t mai putin \u00een Spania, Portugalia, Italia, Grecia. A pierdut-o p\u00e2na si pasnica, bogata, toleranta si c\u00e2ndva exemplara si invidiata social-democratie Suedia. Exasperati de saracie, bulgarii sunt de luni de zile \u00een strada si, din cu totul alte motive, a venit si r\u00e2ndul turcilor sa strice linistea Istanbulului, Ankarei, Izmirului.
\nSi iata-ne, \u00een sf\u00e2rsit, \u00een patria draga, Rom\u00e2nia. Se stie, suntem o natie galagioasa, linistea ne cade rau, ne streseaza, ne sperie. Ce-i drept, mai \u00eempinsi, mai st\u00e2rniti de altii, mai de buna voie, nu iesim dec\u00e2t o data la cincizeci de ani \u00een strada si ne trezim c-o punem de o revolutie pe care nu mai apucam s-o ducem la bun sf\u00e2rsit, dar purtam artagul \u00een gene, ridicam vocea din te miri ce, avem claxoanele la \u00eendem\u00e2na, tevile de esapament, demarajul \u00een tromba cu cauciucurile scr\u00e2snind pe asfalt. Avem acum si telefoanele \u00een care putem tipa c\u00e2t ne duc plam\u00e2nii, ne strigam verii si prietenii de pe un trotuar pe celalalt, b\u00e2rfim si \u00eenjuram cu voce tare guvernantii, scumpirile, saracia, hotii, ne racorim, e libertatea capitalista pe care am c\u00e2stigat-o, e democratie. O galagie fara consecinte, \u00eengaduita, cultivata, pe care n-o mai auzim, at\u00e2t de tare e \u00eencrustata \u00een fiinta noastra nationala.
\nS-ar putea deci spune ca e liniste \u00een Rom\u00e2nia. Un fel de liniste. Linistea resemnarii. Dupa agitatia din urma cu un an calmata fara menajamente de Europa si de Statele-Unite, se pare, se crede, se jura, se v\u00e2ntura insistent ideea ca \u00een tara ar fi o benefica liniste politica si sociala si ca nu exista motive serioase pentru a nu dura. Se mai vocifereaza pe acelasi ton de multumire si oarece fudulie ca recesiunea \u00een care Europa a recazut din nou, de cur\u00e2nd, a evitat tara misterios, daca nu chiar i-a fost si-i este de mare folos. Ca printre cele 26, 27 de milioane de someri ai continentului, \u201edisponibilizatii\u201c rom\u00e2ni (vocabula somer da frisoane nesanatoase politicienilor si comentatorilor nostri) sunt si vor fi prea putin numerosi pentru a \u00eengrijora pe cineva. Ca privatizarile anuntate sunt o dovada de modernizare economica. Ca doctorii si infirmierele care dezerteaza sistemul rom\u00e2nesc de sanatate falimentat cu buna stiinta ar fi de fapt o binefacere at\u00e2t pentru consolidarea solidaritatii europene la bine si la rau, c\u00e2t si pentru moralul rom\u00e2nilor si redresarea \u00eencrederii lor \u00een Europa. Ca a venit vremea ca aurul de la Rosia-Montana care zace de secole nefolosit sub pam\u00e2nt sa fie extras cu cianura de generoasa companie canadiana care a reparat o scoala si spune povesti frumoase cu rom\u00e2ni si rom\u00e2nce autentici \u00een publicitati. Experienta dezastruoasa cu Bechtel n-a servit la nimic, de vreme ce se crede ca gazele de sist exploatate de compania Chevron \u00eei vor lasa pe rusi cu buzele umflate, iar daca tot strainii vor extrage si cuprul si ce s-o mai gasi \u00een subsolul patriei si \u00eenca n-a fost v\u00e2ndut spre binele c\u00e2torva, Rom\u00e2nia va deveni o tara \u00een care criza sistemica a capitalismului n-a facut si nu face zi de zi victime. Dar c\u00e2te nu se pot pune la cale \u00een sferele \u00eenalte ale puterii si ale intereselor secrete c\u00e2nd linistea resemnarii domneste printre supusi altminteri galagiosi! C\u00e2nd li se da spre rumegat condamnarea personajului primitiv dar cu frica lui Dumnezeu si arestarea unuia din responsabilii banuiti de santaj si de at\u00e2tare televizuala menita sa-i smulga din starea de somnolenta sociala si politica care le sade at\u00e2t de frumos si-i tine at\u00e2t de departe de marile manevre ale jefuirii fara de sf\u00e2rsit a tarii.
\nVine oricum vara, vin vacantele cu berica, micul si spiritul traditionali si mai vedem la toamna ce-o mai fi de facut si cum si daca.<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"
Linistea \u00eentr-o tara, \u00eentr-un oras, se \u00eentelege. Care foloseste sau nu la ceva. Care le prieste unora si altora mai putin sau deloc. Care spune ceva \u00een bine sau \u00een rau despre un oras sau o tara. Care a fost impusa sau a venit de la sine. C\u00e2teva exemple \u00eenainte de a ajunge la linistea… Cite\u0219te mai mult »Cum stam cu linistea<\/span><\/a><\/p>\n","protected":false},"author":3,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"neve_meta_sidebar":"","neve_meta_container":"","neve_meta_enable_content_width":"","neve_meta_content_width":0,"neve_meta_title_alignment":"","neve_meta_author_avatar":"","neve_post_elements_order":"","neve_meta_disable_header":"","neve_meta_disable_footer":"","neve_meta_disable_title":"","jetpack_post_was_ever_published":false,"_jetpack_newsletter_access":"","_jetpack_dont_email_post_to_subs":false,"_jetpack_newsletter_tier_id":0,"_jetpack_memberships_contains_paywalled_content":false,"_jetpack_memberships_contains_paid_content":false,"footnotes":"","jetpack_publicize_message":"","jetpack_publicize_feature_enabled":true,"jetpack_social_post_already_shared":false,"jetpack_social_options":{"image_generator_settings":{"template":"highway","default_image_id":0,"font":"","enabled":false},"version":2}},"categories":[8],"tags":[],"class_list":["post-15747","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-cultura-literara"],"views":1088,"jetpack_publicize_connections":[],"jetpack_featured_media_url":"","jetpack_sharing_enabled":true,"jetpack-related-posts":[],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/15747","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/users\/3"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=15747"}],"version-history":[{"count":0,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/15747\/revisions"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=15747"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=15747"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=15747"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}