Monopolul, unul real, exercitat de cele patru turnee de Grand Slam asupra celorlalte competitii, mai mari sau mai mici, care se desfasoara sub tutela ATP&WTA, \u00eesi are resursele \u00eentr-o tripla conditionare: tratamentul care se ofera jucatorilor; calitatea si diversitatea acoperirii mediatice; nu tocmai \u00een ultimul r\u00e2nd, oferta facuta publicului. Toate aceste aspecte tin de standardul extrem de \u00eenalt pe care \u00eel ofera organizarea turnirurilor tenisistice de Mare Slem.
\nAstazi, ne vom ocupa de primul registru, cel care \u00eei implica pe tenismeni si pe jucatoare. Conteaza foarte mult si adeseori este decisiva grija ca sportivilor sa li se acorde cele mai bune conditii de participare. Concret, pentru Roland Garros asta \u00eenseamna: preluarea de la aeroport si conducerea acolo la aerogara \u00een sectiunea business class, cu ultimul tip de Peugeot (140 de monospatii cu soferul adiacent). Oferirea celor mai rafinate, prompte si asigurate financiar servicii, de la cazare \u00een resorturi de cinci stele prin rezervare timpurie, la menuuri adecvate, sala de fitness, program spa, lenjerie de camera, servicii de spalatorie, confort extins, p\u00e2na la vestiare sofisticate, supervizare medicala si de fizioterapie permanenta, asigurarea racordarii rachetelor de catre cel mai bun echipamentier de profil (corzi, echipament electronic, maestru racordor, pe scurt Tecnifibre), gestionarea rationala si eficienta a orarului spatiului de antrenament, excelenta \u00eentretinere a parcului sportiv (a terenurilor), asigurarea bunelor conditii de rezidenta si masa pentru anturaj, organizarea \u201ela minut\u201c a dineurilor si seratelor oficiale, mobilizarea unor servicii culturale si divertisment de haut niveau.
\nDaca toate acestea sunt \u00eendeplinite, atunci e lucru sigur: va gasiti la Roland Garros (sau la oricare alt turneu de Grand Slam). De pilda, c\u00e2t priveste oferta culturala, la Paris, Porte d’Auteuil, exista celebrul Tenniseum, un muzeu dedicat istoriei tenisului mondial si francez. \u00cen fiecare an sunt organizate expozitii itinerante, concerte de jazz, conferinte, proiectii cinematografice, vernisaje. Afisul turneului este creat de un mare artist plastic, desemnat de un juriu competent. De exemplu, acum c\u00e2tiva ani neoexpresionistul german Konrad Klapheck a fost desemnat \u201eamfitrionul\u201c vizual al competitiei. \u00cen salile muzeului exista computere cu mari monitoare unde pot fi consultate file din istoria turneului, sunt elemente materiale din diferite epoci ale sportului alb (mingi, rachete, pantofi, echipament vestimentar, fileuri, scaune de arbitraj, cupe si trofee celebre, machete renascentiste, manusi de jeu de paume, documente medievale si moderne etc.), pot fi studiate sectiunile longitudinale ale tipurilor de suprafete pe care se joaca la diferitele Grand Slam-uri etc. Au loc lansari de carte, urmate de sesiuni de autografe. Sunt organizate cine festive atunci c\u00e2nd printre jucatori exista insi ce-si aniverseaza ziua de nastere. Etc.
\nCum sa nu faci o pasiune pentru participarea la un turneu de Mare Slem? Fireste, pentru sportivi, un Grand Slam este \u00een primul r\u00e2nd o \u00eencercare, o proba, un efort, spatiul unei presiuni, locul unei bucurii (sau suferinte) si scena unei consacrari (ori caderi). \u00censa pentru public si pentru marea majoritate a jucatorilor a lua parte la un asemenea turneu reprezinta prilejul unei celebrari a ideii de tenis, ocazia unei trairi cu totul particulare prin intensitate, calitate si unicitate…<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"
Monopolul, unul real, exercitat de cele patru turnee de Grand Slam asupra celorlalte competitii, mai mari sau mai mici, care se desfasoara sub tutela ATP&WTA, \u00eesi are resursele \u00eentr-o tripla conditionare: tratamentul care se ofera jucatorilor; calitatea si diversitatea acoperirii mediatice; nu tocmai \u00een ultimul r\u00e2nd, oferta facuta publicului. Toate aceste aspecte tin de standardul… Cite\u0219te mai mult »Inventarea tenisului (41)<\/span><\/a><\/p>\n","protected":false},"author":3,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"neve_meta_sidebar":"","neve_meta_container":"","neve_meta_enable_content_width":"","neve_meta_content_width":0,"neve_meta_title_alignment":"","neve_meta_author_avatar":"","neve_post_elements_order":"","neve_meta_disable_header":"","neve_meta_disable_footer":"","neve_meta_disable_title":"","jetpack_post_was_ever_published":false,"_jetpack_newsletter_access":"","_jetpack_dont_email_post_to_subs":false,"_jetpack_newsletter_tier_id":0,"_jetpack_memberships_contains_paywalled_content":false,"_jetpack_memberships_contains_paid_content":false,"footnotes":"","jetpack_publicize_message":"","jetpack_publicize_feature_enabled":true,"jetpack_social_post_already_shared":false,"jetpack_social_options":{"image_generator_settings":{"template":"highway","default_image_id":0,"font":"","enabled":false},"version":2}},"categories":[1],"tags":[],"class_list":["post-15738","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-mozaic"],"views":890,"jetpack_publicize_connections":[],"jetpack_featured_media_url":"","jetpack_sharing_enabled":true,"jetpack-related-posts":[],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/15738","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/users\/3"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=15738"}],"version-history":[{"count":0,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/15738\/revisions"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=15738"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=15738"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=15738"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}