{"id":15730,"date":"2013-06-13T12:02:46","date_gmt":"2013-06-13T10:02:46","guid":{"rendered":"http:\/\/revistacultura.ro\/nou\/?p=15730"},"modified":"2013-06-13T12:02:46","modified_gmt":"2013-06-13T10:02:46","slug":"un-film-romanesc-premiat-premiile-criticii-si-ale-juriului-ecumenic","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/un-film-romanesc-premiat-premiile-criticii-si-ale-juriului-ecumenic\/","title":{"rendered":"Un film romanesc premiat, premiile criticii si ale juriului ecumenic"},"content":{"rendered":"

Ultimele zile la Cannes 2013<\/strong><\/p>\n

 
\nStatisticile, dar si amintirea celor mai vajnici participanti spun ca o editie at\u00e2t de \u00eenfrigurata si de ploioasa nu s-a mai vazut, except\u00e2nd, desigur, anii toamnelor de la \u00eenceput, dupa care s-a hotar\u00e2t plasarea festivalului \u00een aprilie.
\nNe obisnuiseram sa fie cald, sa nu bata tot timpul v\u00e2ntul si, mai ales, sa nu fii obligat sa intri cu hainele ude pe tine la proiectiile de la prima ora. Ca un facut, spre a ma contrazice cu tot dinadinsul, astazi, duminica dimineata, \u00een ultima zi a manifestarii, c\u00e2nd salile ce p\u00e2na mai ieri gemeau de laptopuri si de jurnalisti sunt aproape goale, desigur \u00een asteptarea uraganului de seara, c\u00e2nd, de la orele 19.00, juriul lui Steven Spielberg, cu Cristian Mungiu \u00een componenta, va face sa explodeze din nou materia mediatica at\u00e2t de densa aici.
\nNotam c\u00e2ndva ca festivalul se comporta ca o racheta cu mai multe trepte. \u00cenaintea finish-ului arunca \u00een aer listele cu premii colaterale, cu nimic mai prejos, unele prefigur\u00e2nd palmaresul cu Palme d’Or. S-a \u00eent\u00e2mplat de mai multe ori \u2013 chiar \u00een 2007 \u2013, si nu numai, c\u00e2nd premiul criticii internationale (FIPRESCI) a dat o idee clara despre optiunea juriului oficial. Va fi sau nu asa si \u00een 2013? Greu de spus. E sigur \u00eensa ca multa lume vede filmul lui Abdellatif Kechiche \u201eLa\u00a0 vie d\u2019Ad\u00e8le. Chapitre 1 & 2\u201c (\u201eBlue is the Warmest Colour\u201c) primul pe lista. Optiunea criticii a fost c\u00e2t se poate de previzibila. L-au premiat s\u00e2mbata seara, la Salonul Ambasadorilor, fara a argumenta alegerea, \u00eentr-un comunicat sec, rostit de chiar presedintele juriului, Klaus Eder (Germania). Nu vom intra nici noi \u00een detalii, \u00een speranta ca vom reveni asupra acestuia, la o privire mai pe \u00eendelete, c\u00e2nd vom putea avea si motivatia, esentiala, a \u00eencununarii lui de catre juriul oficial.
\nCriticii au mai premiat un film de la Un Certain Regard, \u201eManuscripts don’t Burn\u201c de Mohammad Rasoulof si unul de la Saptam\u00e2na Criticii, \u201eBlue Ruin\u201c de Jeremy Saulnier.
\nEcumenicii au fost ceva mai vorbareti \u00een sustinerea listei lor. Au acordat un premiu si doua mentiuni. Premiul a fost atribuit cineastului care reprezinta Franta, Asghar Farhadi. Nu este un nume oarecare. Cu \u201eUne s\u00e9paration\u201c a cucerit un Urs de Aur la Berlin, un C\u00e9sar la Paris si un Oscar, evident la Hollywood. Titlul noului sau film, \u201eTrecutul\u201c (Le Pass\u00e9\u201c), o are cap de afis pe Berenice Bejo, actrita at\u00e2t de laudata din \u201eThe Artist\u201c al lui Michel Hazanavicius. Povestea e simpla. O \u00eentoarcere \u00een trecut, o revenire \u00een Paris, dupa patru ani de absenta, a barbatului obligat sa-si rezolve divortul de fosta sotie franceza.\u00a0 Un subiect la moda, plin de surprize. Si formula de gen este \u00eendrazneata \u2013 un thriller. Redescoperim odata cu personajele secretele vietii lor, ca si complexitatea relatiilor din lumea de azi. \u201eAdevarul ne reda libertatea\u201c, cum au tinut sa sublinieze membrii juriului ecumenic, apel\u00e2nd la un citat biblic. Una dintre cele doua mentiuni a mers catre un excelent studiu social \u2013 \u201eSoshite chichi ni naru\u201c(\u201eTel P\u00e8re, tels fils\u201c) de Hirokazu Kore-eda. \u00cen centrul actiunii \u2013 doua cupluri japoneze. Copiii lor, doi baieti, au fost \u00eencurcati la nastere, iar acum, dupa multi ani, familiile \u00eencearca o solutie de compromis, dar si un raspuns la \u00eentrebarea: C\u00e2t de importante sunt legaturile de s\u00e2nge si c\u00e2t conteaza iubirea adevarata?
\n\u00centr-o incontestabila, dar dramatica, nota \u201eecumenica\u201c, a venit mentiunea pentru un alt titlu, \u201eMiele\u201c de Valeria Galino (Italia), productie inclusa la Un Certain Regard. Tema este una care preocupa tot mai multa lume din vremea noastra \u2013 eutanasierea. O t\u00e2nara femeie ajuta pe cei aflati \u00een faza terminala a unei maladii. Avem dreptul sa murim la \u201ecererea\u201c noastra? Iata o \u00eentrebare dura, tratata cinematografic si interpretativ cu maiestrie si, mai ales, cu pudoare.
\nNu voi insista \u00een aceasta scurta corespondenta de pe Coasta de Azur asupra tuturor titlurilor premiate \u00een sectiunile adiacente. Peste unul nu vom putea \u00eensa trece. Asa cum se stie, la Cannes fiinteaza de mai multi ani, la initiativa Presedintelui Gilles Jacob, o sectiune care este un veritabil complex de manifestari consacrate descoperirii si promovarii tinerelor talente. Se expediaza la Cin\u00e9fondation multe filme studentesti. \u00cen 2013, pe adresa pariziana a sectiunii si-au trimis lucrarile 1550 de candidati, din 277 de scoli de cinema. Imens material. S-au oprit optsprezece titluri spre a fi aratate la Cannes. Printre acestea, un singur scurt metraj rom\u00e2nesc, productie UNATC, \u201e\u00cen acvariu\u201c de Tudor Cristian Jurgiu. Juriul condus de Jane Campion (\u201eLectia de pian\u201c) i-a acordat premiul al treilea, ex aequo, alaturi de \u201ePandy\u201c, reprezent\u00e2nd cunoscuta scoala ceha FAMU. Productia rom\u00e2neasca (\u201e\u00cen acvariu\u201c) are putine personaje si se deruleaza pe parcursul a 21 de minute, reusind sa creioneze cu discretie oscilatiile unei relatii de iubire dintre doi tineri care \u00eesi traiesc sentimentele si contradictoriile stari afective ca sub un clopot de sticla, \u201e\u00eentr-un acvariu\u201c, ca sa parafrazam titlul. Premiul \u00eenseamna si 7.500\u00a0 euro, \u00een afara de recunoasterea talentului, a maturitatii si valorii expresiei cinematografice dovedite. Premiul \u00eent\u00e2i, onorat cu 15 000 euro, a mers la o t\u00e2nara cineasta care a reprezentat The School of the Art Institute din Chicago. Povestea e simpla, polemica si plina de haz. O t\u00e2nara doreste sa-si astupe urechile spre a nu mai lua nota de repetatele certuri ale parintilor. Al doilea premiu a fost oferit unui film venind de la Bruxelles, de la faimosul INSAS.
\nNe vom opri aici cu ultimul comentariu de la Cannes, cu precizarea ca iata, \u00eencet-\u00eencet, amiaza \u00eencepe sa devina incendiara iar spatiile destinate jurnalistilor sa-si recapete\u00a0 zumzaiala dintotdeauna. Vom reveni, desigur, cu lista premiilor, spre a comenta valoarea acestora asa cum a \u00eenteles sa o promoveze juriul.<\/p>\n

Cannes, 26 mai 2013<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

Ultimele zile la Cannes 2013   Statisticile, dar si amintirea celor mai vajnici participanti spun ca o editie at\u00e2t de \u00eenfrigurata si de ploioasa nu s-a mai vazut, except\u00e2nd, desigur, anii toamnelor de la \u00eenceput, dupa care s-a hotar\u00e2t plasarea festivalului \u00een aprilie. Ne obisnuiseram sa fie cald, sa nu bata tot timpul v\u00e2ntul si,… Cite\u0219te mai mult »Un film romanesc premiat, premiile criticii si ale juriului ecumenic<\/span><\/a><\/p>\n","protected":false},"author":3,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"neve_meta_sidebar":"","neve_meta_container":"","neve_meta_enable_content_width":"","neve_meta_content_width":0,"neve_meta_title_alignment":"","neve_meta_author_avatar":"","neve_post_elements_order":"","neve_meta_disable_header":"","neve_meta_disable_footer":"","neve_meta_disable_title":"","footnotes":""},"categories":[66],"tags":[],"class_list":["post-15730","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-arte-media"],"views":846,"jetpack_featured_media_url":"","_links":{"self":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/15730","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/users\/3"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=15730"}],"version-history":[{"count":0,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/15730\/revisions"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=15730"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=15730"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=15730"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}