{"id":15690,"date":"2013-06-13T11:26:25","date_gmt":"2013-06-13T09:26:25","guid":{"rendered":"http:\/\/revistacultura.ro\/nou\/?p=15690"},"modified":"2015-01-15T16:19:27","modified_gmt":"2015-01-15T14:19:27","slug":"o-strategie-pentru-carte-in-romania-europeana","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/o-strategie-pentru-carte-in-romania-europeana\/","title":{"rendered":"O strategie pentru carte \u00een Rom\u00e2nia european\u0103"},"content":{"rendered":"

Editia de anul acesta a T\u00e2rgului de carte Bookfest a confirmat, odata \u00een plus, tendintele vizibile \u00een ultimii ani pe piata de carte din tara noastra, fac\u00e2nd astfel posibila o discutie despre o strategie a cartii.
\nDar, mai \u00eent\u00e2i, se cade sa ne punem \u00eentrebarea: e necesara o asemenea strategie?
\nCartea rom\u00e2neasca o duce bine… sau nu chiar?<\/strong>
\nAparentele ne-ar spune ca nu. De exemplu, \u00een materie de carte pe suport de h\u00e2rtie, stam bine la nivelul numarului de titluri care apar anual, at\u00e2t titluri originale, c\u00e2t si traduceri. Critica literara, la r\u00e2ndul ei, ne asigura ca literatura nu trece printr-o criza, dimpotriva: apar scriitori tineri, se publica pe tot cuprinsul tarii, se creeaza centre editoriale \u00een localitati care p\u00e2na acum nu existasera pe harta literaturii rom\u00e2ne. Cititorii au permanent la dispozitie, la t\u00e2rguri de carte si \u00een librarii (ba chiar si la chioscurile de ziare), zeci si zeci de titluri interesante.
\nLa prima vedere, deci, s-ar zice ca stam bine si ca o strategie pentru carte nu ar fi urgenta. Din pacate, \u00eensa, \u00een realitate nu stam deloc la fel de bine. \u00cen special trei probleme greveaza existenta cartii \u00een Rom\u00e2nia, cu efecte foarte grave la nivelul culturii, educatiei si moralei publice si private.
\n\u00cen primul r\u00e2nd, tirajele. Tirajul total al cartilor tiparite \u00een Rom\u00e2nia este mai mic dec\u00e2t cel din Finlanda, de exemplu. Finlanda are doar 5 milioane de locuitori, iar noi, \u00eentre 18 si 19 milioane, adica de aproape 4 ori mai mult. Tirajul mediu al unei carti bune a unui autor rom\u00e2n cunoscut este de 300-500 de exemplare: e ridicol. Este mai putin dec\u00e2t numarul bibliotecilor publice din tara! Aceasta arata ca, de fapt, agitatia pe care o sesizam la cele doua t\u00e2rguri principale de carte, Bookfest si Gaudeamus, este artificiala si ascunde o adevarata prabusire a editurii si a popularitatii cuv\u00e2ntului tiparit.
\n\u00cen al doilea r\u00e2nd, circulatia cartii. La Bookfest am vazut carti si edituri foarte bune, dar pe care nu le poti gasi \u00een nicio librarie din Bucuresti (nici macar \u00een librariile virtuale!), caci sunt din Iasi, Cluj, Bistrita, Constanta sau Oradea. Este ciudat ca nimeni nu se scandalizeaza de aceasta fracturare a pietei de carte, care face sa existe mai multe literaturi rom\u00e2ne: una la Bucuresti, alta la Cluj, alta la Craiova si cu totul alta la Caransebes. Cred ca trebuie sa reflectam la consecintele culturale si identitare nocive ale acestei fracturi si, de vreme ce de doua decenii piata libera si \u00eentreprinzatorii privati nu reusesc sa o rezolve, este momentul ca statul, prin Ministerul Culturii, sa preia initiativa.
\nSituatia are si un revers: cartea tiparita la Bucuresti nu mai ajunge la Mizil, Tecuci sau Dumbraveni, pentru ca \u00een majoritatea localitatilor medii si mici din tara nu mai exista nicio librarie, nici macar sub forma unui modest stand \u00eentr-o papetarie sau \u00eentr-un magazin universal. Situatia este vexanta pentru populatia Rom\u00e2niei care are nesansa de a trai \u00een asemenea localitati, chiar daca aceasta \u00eesi achita onest toate obligatiile fata de statul rom\u00e2n, la fel ca bucurestenii, iesenii ori clujenii. Statul rom\u00e2n nu se mai achita, \u00eensa, de ani buni de obligatia de a le satisface nevoile spirituale. Cum situatia este rezultatul actiunii, ne\u00eengradite de nimeni, a pietei libere, e limpede, iarasi, ca statul trebuie sa intervina, \u00een primul r\u00e2nd pentru ca, asa cum spuneam, are si mijloacele, si obligatia constitutionala de a o face.
\nCititori scindati, biblioteci moarte<\/strong>
\nUn corolar al acestei duble fracturi se regaseste la nivelul bibliotecilor. Aparent, chiar daca s-au \u00eenchis multe biblioteci publice \u2013 \u00een state ca Franta, dimpotriva, ele prospera \u2013, la suprafata, stam destul bine: raportat la populatie, numarul lor este decent. Din pacate, daca trecem de suprafata, cobor\u00e2nd catre adevar, majoritatea acestor biblioteci, \u00een cazul fericit \u00een care continua sa functioneze normal si nu doar pe h\u00e2rtie, sunt biblioteci moarte. Pentru ca sunt inactive: de mai bine de douazeci de ani, nu au mai cumparat mai mult de 20-50 de carti noi pe ani, din noianul de aparitii pe care le vedem \u00een standurile de la Bookfest sau \u00een librariile bucurestene. Imaginea culturii rom\u00e2ne actuale este, \u00een aceste biblioteci, complet falsificata, din cauza nereprezentativitatii si putinatatii achizitiilor. Un t\u00e2nar care ar dori ca, \u00een contul impozitelor pe care le platesc parintii sai, sa se puna la punct cu literatura rom\u00e2na actuala citind la o biblioteca publica dintr-un orasel de provincie ar avea parte de o imagine complet falsa.
\n\u00cen al treilea r\u00e2nd, \u00een special t\u00e2rgurile Bookfest si Gaudeamus evidentiaza ca si la nivelul cumparatorului de carte s-a produs aceeasi fractura ca \u00een societate. Pentru 20% dintre vizitatori care pleaca de la Romexpo cu bratele pline de carti bune (c\u00e2teodata si scumpe), sunt 80% dintre vizitatori care ies cu c\u00e2te o carticica amar\u00e2ta luata de la reduceri, dupa ce au privit cu jind muntii de carti pe care nu si le-au putut primite. Nu numai tirajul si distributia cartii sunt \u00een colaps, dar preturile urca, \u00een acelasi timp, la cer. Cum si acesta este rezultatul actiunii pietei libere, e limpede ca piata nu poate corecta situatia si e din nou nevoie de interventia statului. Care nu prin subventii, ci prin politici publice inteligente si transparente \u2013 modele avem \u00een multe tari europene, si \u00een special \u00een Franta \u2013 poate ajuta la reasezarea pretului cartii, astfel \u00eenc\u00e2t sa fie ajutat si editorul sa tipareasca tiraje mai mari, si distribuitorul sa v\u00e2nda mai mult, si cumparatorul sa cumpere.
\nSper sa nu mi se aduca argumentul superficial si, iertata fie-mi franchetea, semidoct al previzibilei morti a Galaxiei Gutenberg, \u00eenlocuita de Galaxiile Bill Gates si Steve Jobs. Nu numai la totalul tirajelor tiparite Rom\u00e2nia sta sub Finlanda, ci si la nivelul v\u00e2nzarilor de carte pe suport digital! Ba chiar stam, comparativ, mult mai prost la acest capitol dec\u00e2t la cel al cartii pe suport de h\u00e2rtie. Aceasta deoarece, deocamdata, circa jumatate din populatia tarii, spune Eurostat, \u00eenca nu a deschis un calculator si nici nu a accesat vreo aplicatie de carte digitala pe smartphone.
\nDe altfel, nicaieri \u00een lume aparitia cartii digitale nu a dus la disparitia celei pe h\u00e2rtie. \u00cen tari precum SUA, Marea Britanie, Franta, Germania sau Olanda, foarte avansate \u00een materie de utilizare a IT-ului de catre cetateanul obisnuit (si \u00een raport cu care Rom\u00e2nia se afla daca nu \u00een epoca de piatra, atunci cel mult \u00een Antichitate!), statisticile arata ca productia si v\u00e2nzarea de carte pe suport de h\u00e2rtie nu a scazut \u00een mod \u00eengrijorator. Dimpotriva, se pare ca, pe de-o parte, cine citeste pe e-book citeste si pe h\u00e2rtie, iar mijloacele electronice au creat un nou segment de public pentru carte, care, anterior e-book-ului si smartphone-ului, nu citea deloc.
\nRevenind: cartea pe suport de h\u00e2rtie este \u00eenca departe de a-si pierde suprematia \u00een Rom\u00e2nia, iar criza ei nu se datoreaza avansului prodigios al cartii electronice. Daca ar fi fost asa, acest articol nu ar mai fi fost scris, pentru ca e indiferent pe ce suport citesti, at\u00e2ta timp c\u00e2t citesti si nu asculti manele.
\nO strategie pentru cartea rom\u00e2neasca<\/strong>
\nCriza cartii este provocata de altceva: de absenta oricaror politici culturale menite sa \u00eei reglementeze existenta si dezvoltarea. Abandonarea (fireasca si necesara) a politicilor de dinainte de 1989, inadecvate \u00een contextul unei societati democratice si pluraliste, nu a dus la aparitia unor politici noi. Pur si simplu, statul, prin institutiile sale menite sa guverneze cultura \u2013 de la ministerul de resort si Parlament si p\u00e2na la Finante \u2013 a renuntat la a-si mai \u00eendeplini menirea constitutionala de a face posibila viata spirituala a cetatenilor sai.
\nNu are rost sa cautam acum vinovatii si sa stabilim pe cine trebuie sa blamam pentru asta. Dupa cum este evident ca toate guvernarile au pus umarul la demolarea politicii culturale a statului, tot at\u00e2t de evident este si ca \u00een unele dintre guvernari s-a mai \u00eencercat c\u00e2te ceva \u00een favoarea cartii, iar \u00een altele, dimpotriva, s-au luat masuri care au agravat situatia, \u00een loc sa o usureze.
\nNu ma refer aici \u00een primul r\u00e2nd la fonduri, la procentul ridicol din PIB pe care Parlamentul \u00eel aloca Ministerului Culturii, cel mai mic din UE si mult mai mic, procentual si \u00een valoare absoluta, dec\u00e2t aloca state sarace ca Nigeria sau Irak. Mie \u00eemi este limpede, desi sunt social-democrat, ca subventionarea clasica a cartii nu mai poate constitui o solutie. Nu sunt suficienti bani pentru toti si nu se pot stabili criterii care sa nu nedreptateasca pe nimeni. \u00cen plus, subventia, chiar daca ar deveni efectiva (iar nu simbolica, asa cum e azi), ar introduce un virus \u00een sistemul editorial, \u00een care exista edituri puternice, care nu au nevoie de subventii, ci de politici publice menite sa aboleasca anomaliile care fac ca, azi, cartea din Rom\u00e2nia sa fie scumpa, sa nu circule si sa contribuie la polarizarea informationala a populatiei.
\nCe-ar trebui sa contina acest pachet de politici publice? \u00cen opinia mea, putem \u00eencepe cu o lege pentru sprijinirea \u00eenfiintarii de librarii, prin stimularea tinerilor dornici sa deschida o astfel de afacere: credite garantate de stat, localuri preferentiale de la administratia locala, TVA redus pe tranzactii si diminuari ale fiscalitatii (mai ales a celei locale, spre a degreva bugetul central si a stimula deschiderea de librarii acolo unde nu mai exista niciuna). Apoi, diminuarea si chiar eliminarea TVA la operatiunile de tiparire si distributie, pornind de la culegere si machetare si termin\u00e2nd cu v\u00e2nzarea propriu-zisa. \u00cen al treilea r\u00e2nd, o reala relaxare fiscala pentru categoriile de profesionisti carora cartea le este unealta de lucru, care ar putea primi scutiri de impozite la nivelul sumelor platite de ei pentru cumpararea de carte noua. \u00cen al patrulea r\u00e2nd, revizuirea totala a politicilor \u00een domeniul bibliotecii publice, care \u00een Rom\u00e2nia nu \u00eesi mai \u00eendeplineste rolul de principal motor al pietei de carte. \u00cen sf\u00e2rsit, o lege de garantii, care sa \u00eei oblige pe toti participantii la lantul editorial sa mentina preturile la niste niveluri acceptabile \u00een raport cu puterea de cumparare; nu prin ingerinta statului \u00een piata, ci prin niste bareme minime si maxime, a caror respectare sa activeze privilegiile stabilite prin masurile anterioare si care sa stimuleze competitivitatea si performanta \u00een domeniu.
\nRam\u00e2ne de vazut daca suntem o tara cu oarecari pretentii de civilizatie sau daca ne multumim, de doua ori pe an, cu forfota celor doua t\u00e2rguri prin care cartea rom\u00e2neasca da iluzia ca supravietuieste.<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

Editia de anul acesta a T\u00e2rgului de carte Bookfest a confirmat, odata \u00een plus, tendintele vizibile \u00een ultimii ani pe piata de carte din tara noastra, fac\u00e2nd astfel posibila o discutie despre o strategie a cartii. Dar, mai \u00eent\u00e2i, se cade sa ne punem \u00eentrebarea: e necesara o asemenea strategie? Cartea rom\u00e2neasca o duce bine…… Cite\u0219te mai mult »O strategie pentru carte \u00een Rom\u00e2nia european\u0103<\/span><\/a><\/p>\n","protected":false},"author":3,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"neve_meta_sidebar":"","neve_meta_container":"","neve_meta_enable_content_width":"","neve_meta_content_width":0,"neve_meta_title_alignment":"","neve_meta_author_avatar":"","neve_post_elements_order":"","neve_meta_disable_header":"","neve_meta_disable_footer":"","neve_meta_disable_title":"","jetpack_post_was_ever_published":false,"_jetpack_newsletter_access":"","_jetpack_dont_email_post_to_subs":false,"_jetpack_newsletter_tier_id":0,"_jetpack_memberships_contains_paywalled_content":false,"_jetpack_memberships_contains_paid_content":false,"footnotes":"","jetpack_publicize_message":"","jetpack_publicize_feature_enabled":true,"jetpack_social_post_already_shared":false,"jetpack_social_options":{"image_generator_settings":{"template":"highway","default_image_id":0,"font":"","enabled":false},"version":2}},"categories":[13156],"tags":[4],"class_list":["post-15690","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-editorial","tag-editorial"],"views":1427,"jetpack_publicize_connections":[],"jetpack_featured_media_url":"","jetpack_sharing_enabled":true,"jetpack-related-posts":[],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/15690","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/users\/3"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=15690"}],"version-history":[{"count":0,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/15690\/revisions"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=15690"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=15690"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=15690"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}