Mihai Neagu Basarab (pseudonimul lui Mihai Nicolae Neagu) este unul dintre acele personaje culturale pe care le descoperim din ce \u00een ce mai rar \u00een zilele noastre. Medic si doctor \u00een medicina, cu multiple specializari, semn al unei deschideri intelectuale remarcabile, dar si poet, dramaturg si prozator, traducator si astrolog (da-da!), nu \u00een ultimul r\u00e2nd eseist si cronicar literar, domnia sa provine dintr-o familie asezata, cu traditie, de al carei caracter \u201eburghez\u201c nu se poate nimeni \u00eendoi. Spirit liber si frondist, anticomunist prin natura, a ales sa paraseasca Rom\u00e2nia \u00een primul an de dupa asa-zisa Revolutie pentru ca a intuit ca psihopatologia cu care totalitarismul rosu infestase sufletul colectiv al natiei este prea profund pentru ca pe parcursul unei generatii sa mai existe sanse de vindecare. (Ca ulterior tranzitia spre capitalism si democratie avea sa nasca alti monstri, gener\u00e2nd alte traume, \u00eensa nu \u00een ordine ideologica, ci categoric \u00een cea morala, e deja o alta chestiune, una care nu are a-si afla locul aci.)
\nAfl\u00e2ndu-si linistea si locul propice taman la Freiburg, \u00een Germania, Mihai Neagu Basarab s-a nutrit din excelenta spirituala a acelui tar\u00e2m binecuv\u00e2ntat, practic\u00e2nd medicina psihosomatica (sa nu uitam de excelenta sa prestatie de psihiatru din perioada rom\u00e2neasca) si descoperind, cu delicii pe care nu le-a ascuns niciodata, eficienta medicinei homeopate. Redutabil \u00een planul publicisticii stiintifice, caci a semnat studii si manuale de autor, dar si capitole \u00een tratate venerabile, intelectualul Mihai Neagu Basarab a trait constant voluptatea de a poposi asupra unor mari autori rom\u00e2ni, despre a caror opera si biografie a scris cu rigoare, spirit critic si, se pare, neostoita melancolie. Desi bine adaptat \u00eenaltelor exigente ale mediului academic german, el nu a uitat nicic\u00e2nd de unde a plecat, iar anima sa l-a b\u00e2ntuit permanent \u00een sensul asumarii unei datorii sacre de a celebra excelenta spiritului rom\u00e2nesc prin recursul la scriitura si analiza. De fapt, liber de lestul unei vieti politice si economice incoerente, cea nationala, Mihai Neagu Basarab tocmai ca a gasit \u00een Germania tihna si obiectivitatea de a-si alege acele texte care rezonau intim cu nevoia sa ad\u00e2nca, transform\u00e2ndu-le \u00een obiect al electiunii spirituale.
\nCa o astfel de necesitate launtrica a fost una profunda si autentica o demonstreaza cu asupra de masura publicistica sa pe teme rom\u00e2nesti, concretizata p\u00e2na acum \u00een trei volume, intitulate semnificativ \u201eConferinte freiburgheze si alte scrieri\u201c (Editura Magic Print, Bucuresti, 2012-2013). Scrise cu talent indubitabil, cronicile si eseurile sale ne reveleaza un intelectual de rasa si mai cu seama un publicist redutabil \u00een planul reflectiei critice.
\nMai mult dec\u00e2t at\u00e2t, Mihai Neagu Basarab, tocmai pentru ca scrie liber si \u00eesi alege obiectele de aplicatie plec\u00e2nd exclusiv de la juisanta sa spirituala, ne propune o viziune critica detasata, \u00een a carei \u201esubiectivitate\u201c descoperim placerea copilareasca de a se \u201ejuca\u201c exclusiv cu acele realitati si idei care realmente au, \u00een ochii sai, o importanta deosebita. Autorul rom\u00e2n de la Freiburg scrie pe teme nationale pentru ca aceasta vrea si vrea aceasta pentru ca iubeste acele culmi ale intelighentiei noastre pe care si noi, \u00een tara, s-ar cuveni sa le vizitam mai des si cu mai mult folos. Retorica lui este una asezata, fluida, placuta lecturii, iar dictiunea ideilor este categoric una de o \u00eenalta tinuta, amintind de maniera de a practica scriitura a marii generatii interbelice.
\nMihai Neagu Basarab scrie argumentat, iar patina formatiei sale medicale, deci pozitive, \u00eesi face simtita adeseori prezenta, caci practic \u00een stilul sau nu exista derapaje si nici sofisme. Pe de alta parte, exista \u00een r\u00e2ndurile sale o rarisima curatenie sufleteasca, o candoare a sentimentului intelectual si \u00eendeosebi o nemimata bucurie ca poate opera cu g\u00e2nduri ale unor \u00eenaintasi pe care \u00eei iubeste tocmai pentru ca se \u00eenrudeste cu forma mentis a acestora. \u00cen reflectiile lui Cioran, Eliade, Noica, Tutea si Pandrea medicul de la Freiburg se regaseste cu sistem, iar faptul ca natural consoneaza cu elaborarile conceptuale ale acestora confera o subtilitate reala formularilor si silogismelor sale. Stilul pe care-l descoperim astfel este unul limpid, vag melancolic si redutabil ca demonstratie rationala. P\u00e2na la urma, demersul Mihai Neagu Basarab este unul de tip arheologic, iar practica scriiturii la care acesta recurge are ceva dintr-un asumat si sanitar exercitiu de anamneza culturala. Tocmai pentru ca iubeste intelectual, Mihai Neagu Basarab refuza sa uite, iar recuperarea spirituala pe care o asaza \u00een opera devine sinonima cu un \u00eenalt act etic.
\nRatiuni de spatiu ma obliga sa nu tratez in extenso materia celor trei volume de conferinte, eseuri si cronici, dar trebuie spus ca la nivelul acelor texte distinsul autor rom\u00e2n traseaza liniamentul unei veritabile istorii intelectuale a tarii sale de bastina. O cronica nu pictata, ci reflectata si edificata pornind de la acele personalitati si opere care au facut gloria modernitatii noastre spirituale. Cu plasarea la loc de cinste a scrierilor reprezentantilor celebrei \u201egeneratii ’27\u201c. Cum spuneam, frugalitatea contextul publicistic ma obliga sa selectez din cele trei volute editoriale abia acele interventii care mi-au atras cu osebire atentia, \u00eensa acest lucru nu \u00eenseamna c\u00e2tusi de putin ca si celelalte texte semnate de Mihai Neagu Basarab nu ar avea un apasat grad de interes ori de originalitate. Spun doar ca scrierile selectionate sunt cele care mi-au ramas primordial \u00een suflet, conson\u00e2nd cu propriul meu interes si cu propria mea juisanta intelectuala.
\nIata, de pilda, \u00een primul volum al \u201eConferintelor freiburgheze…\u201c, \u00een eseul dedicat evocarii personalitatii lui Petre Pandrea, pe care autorul nostru l-a cunoscut personal cu un an \u00eenaintea stingerii acestuia, \u00eent\u00e2lnim un memorabil fragment \u00een care omenia calda si virilitatea intelectuala a marelui scriitor sunt excelent subliniate: \u201e…Felul de a fi de st\u00e2nga al lui Pandrea era, pe undeva, comic, mai ales ca, d\u00e2nd cu banul, cum a marturisit, daca sa plece la studii la Paris sau la Berlin, a cazut nu capitala bunului-gust, ci capitala rigorii. Rigoarea, la st\u00e2nga, scoate niste efecte foarte hazlii, pentru ca st\u00e2nga este un exces de generozitate… Aceasta st\u00e2nga democrata consta dintr-un crestinism nereligios, este, pe undeva, o contradictie \u00een termeni. Vrea sa faca bine cu orice pret, fara judecata, fara a pune problema rasplatii. Din acest punct de vedere, p\u00e2na la intrarea lui \u00een \u00eenchisoarea reeducativa, trezitoare, si Petre Pandrea a fost un fel de \u00eenger beat. Cred ca, pentru romantismul sau politic excesiv, dinainte de 23 august 1944, e unul dintre putinii rom\u00e2ni care meritau sa faca c\u00e2teva saptam\u00eeni de puscarie\u201c (vol. I, pp. 123-124). Suculent portret, nu-i asa?
\n\u00cen partea a doua a exercitiilor sale de anamneza intelectuala, Mihai Neagu Basarab vorbeste despre \u201eGenealogia spirituala a lui Toader Paleologu\u201c. Marturisindu-si placuta surpriza de a fi descoperit o minte stralucita si mai ales foarte matura \u00een persoana urmasului lui conu’Alecu, un t\u00e2nar bine scolit si care de mic promitea o buna performanta academica, autorul \u00eencearca sa-si explice excelenta acestuia decript\u00e2nd conditiile familiale \u00een care a fost gestata vioiciunea intelectului vadit de Toader. \u00centr-o casa \u00een care se vorbeau curent c\u00e2teva limbi straine, \u00een care literatura universala, arta plastica, muzica si gimnastica g\u00e2ndirii filosofice erau moneda cotidiana, s-ar fi putut oare ca Paleologu junior sa primesca un alt profil spiritual, sa execute o alta alegere \u201ede obiect\u201c? Desigur, nu. Iar aceasa suma de constatari, natural, corecte, culmineaza cu un suprem elogiu adus parintelui, Alexandru Paleologu. \u00centr-adevar, Mihai Neagu Basarab are neostoita dreptate c\u00e2nd scrie: \u201e…Alexandru Paleologu a reprezentat, p\u00e2na la sf\u00e2rsit, un model de umanitate \u00een care bunele maniere concurau pasnic stralucirea spiritului\u201c (vol. II, p. 107).
\n\u00cen sf\u00e2rsit, \u00een volumul al treilea al textelor sale critice si de evocare, Mihai Neagu Basarab are curajul si gentiletea sa abordeze un personaj complex si controversat, filosoful si publicistul Nae Ionescu. Dincolo de acele aspecte politice care-l fac pe mentorul \u201egeneratiei ’27\u201c astazi nefrecventabil, autorul nostru reveleaza un aspect inedit din biografia lui Nae: perioada doctoratului sau m\u00fcnchenez. Oper\u00e2nd cu exceptionalul material str\u00e2ns de Doina Mezdrea, excelenta biografa a marelui dascal de filosofie interbelic, Mihai Neagu Basarab subliniaza cu subtilitatea originalitatea tezei doctorale elaborate de Nae Ionescu, o dizertatie cu titlul \u201eDie Logistik al Versuch einer neuen Begr\u00fcndung der Mathematik\u201c. Sef de promotie la M\u00fcnchen, dupa cum consemneaza Vasile Bancila marturia unui fost coleg al lui Nae Ionescu, germanul Rosenberg, braileanul are serioase motive sa revendice o \u00eent\u00e2ietate mondiala c\u00e2t priveste cercetarile \u00een logica intuitionista. Intuitionismul lui Ionescu este \u00eensa unul moderat, diferit de pozitia formalismului logic, dar si calitativ altceva dec\u00e2t intuitionismul absolut promovat de Brouwer. De fapt, pentru g\u00e2nditorul rom\u00e2n, logica era \u201eo stiinta empirica, de observatie si de descriere, si nu una de constructie\u201c \u2013 aspect original \u00eentr-o epoca dominata de matematizarea excesiva a logicii.
\nDincolo de aceste aspecte stiintifice, cu totul remarcabile, putina lume stie astazi ca Nae Ionescu a fost \u00een imposibilitatea de a-si sustine la vreme doctoratul, caci a fost \u00eenchis \u00een lagarul de prizonieri de la Celle-Schloss, l\u00e2nga Hanovra, \u00een intervalul august 1916 si septembrie 1917. Razboiul mondial \u00eencepuse, iar aceasta recluziune era doar una dintre consecintele sale. Una peste alta, dupa eliberare, soarta lui Ionescu se \u00eembunatateste, caci devine redactor la Tyrolia si-si sustine teza la 3 aprilie 1919. Interesant este ca Nae asista \u00eendeaproape la drama germana si la fram\u00e2ntarile politice de ordin istoric ce se petrec la M\u00fcnchen. Dupa unele surse, lideri evrei ai Revolutiei bolsevice l-ar fi ajutat pe rom\u00e2n sa-si sustina teza doctorala, \u00een virtutea amicitiei lor din vremea epocii de glorie a cafenelei Wiener Caf\u00e9 Stefanie de pe Theresienstrasse nr. 19. Iata c\u00e2te detalii cu mare semnificatie contin paginile lui Mihai Neagu Basarab dedicate lui Nae Ionescu!
\nPentru a exemplifica excelenta ideilor, efervescenta temelor si calitatea stilistica vadite de Mihai Neagu Basarab \u00een \u201eConferinte freiburgheze si alte scrieri\u201c, am ales doar aceste trei momente. Ele sunt cu mult mai numeroase si tocmai de aceea invit la parcurgerea celor trei volume scrise de medicul erudit si umanist de la Freiburg. Lectura lor, cu siguranta, va face bine at\u00e2t sufletului, c\u00e2t si spiritului! \u00cencercati…<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"
Mihai Neagu Basarab (pseudonimul lui Mihai Nicolae Neagu) este unul dintre acele personaje culturale pe care le descoperim din ce \u00een ce mai rar \u00een zilele noastre. Medic si doctor \u00een medicina, cu multiple specializari, semn al unei deschideri intelectuale remarcabile, dar si poet, dramaturg si prozator, traducator si astrolog (da-da!), nu \u00een ultimul r\u00e2nd… Cite\u0219te mai mult »Dorul de \u201eacasa\u201c al unui roman freiburghez<\/span><\/a><\/p>\n","protected":false},"author":3,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"neve_meta_sidebar":"","neve_meta_container":"","neve_meta_enable_content_width":"","neve_meta_content_width":0,"neve_meta_title_alignment":"","neve_meta_author_avatar":"","neve_post_elements_order":"","neve_meta_disable_header":"","neve_meta_disable_footer":"","neve_meta_disable_title":"","jetpack_post_was_ever_published":false,"_jetpack_newsletter_access":"","_jetpack_dont_email_post_to_subs":false,"_jetpack_newsletter_tier_id":0,"_jetpack_memberships_contains_paywalled_content":false,"_jetpack_memberships_contains_paid_content":false,"footnotes":"","jetpack_publicize_message":"","jetpack_publicize_feature_enabled":true,"jetpack_social_post_already_shared":false,"jetpack_social_options":{"image_generator_settings":{"template":"highway","default_image_id":0,"font":"","enabled":false},"version":2}},"categories":[1],"tags":[8926,8927],"class_list":["post-15686","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-mozaic","tag-mihai-neagu-basarab","tag-mihai-nicolae-neagu"],"views":1997,"jetpack_publicize_connections":[],"jetpack_featured_media_url":"","jetpack_sharing_enabled":true,"jetpack-related-posts":[],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/15686","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/users\/3"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=15686"}],"version-history":[{"count":0,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/15686\/revisions"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=15686"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=15686"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=15686"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}