Dintre scrisorile lui Stere care s-au pastrat, solicita atentie deosebita una, datata de editori \u201edupa 11 februarie\u201c, fara precizarea stilului, nou sau vechi. Cum \u00eensa \u00een ea se vorbeste de vizita lui Taslauanu la Seghedin, care a avut loc \u00een 16 februarie, nu poate fi dec\u00e2t ulterioara acestei date si \u00eenainte de 21 februarie.
\n\u00cen ea, directorul \u201eVietii rom\u00e2nesti\u201c \u00eei expune lui Goga solutia pe care o preconizeaza, argument\u00e2nd punctele principale. Pentru acest motiv, o reproducere aici in extenso este mai mult dec\u00e2t utila:<\/p>\n
Mult iubite Octaviene,
\nSunt extrem de obosit si enervat, din cauza aceasta nu ti-am scris p\u00e2na acum si nici acum nu sunt stap\u00e2n pe g\u00e2ndurile mele, cu at\u00e2t mai mult ca m-am \u00eembolnavit.
\nSunt aici \u00eentr-o situatie penibila. Unii cred ca am subjugat si umilit Comitetul fata de \u201eTribuna\u201c, ceilalti ca i-am dobor\u00e2t pe ei.
\nE un sentiment inevitabil \u00een asemenea \u00eemprejurari si numai vremea va arata toate \u00een lumina lor adevarata, adica, ca solutia ce am propus si o sustin rezolva minunat problema pe care acum o am \u00een vedere (si chiar mai mult).
\nDupa planul ce mi l-am facut, dupa chestiunea de onoare \u00eentre D-ta si Vaida, trebuie sa urmeze numai chestiunea juridica a raporturilor dintre Comitetul national si \u201eTribuna\u201c (\u201eavere nationala\u201c).
\nLa rezolvarea acesteia nu am \u00een vedere dec\u00e2t:
\n1. Sa se asigure disciplina si unitatea de partid;
\n2. Satisfactia morala a D-tale si a proprietarilor \u201eTribunei\u201c;
\n3. Sa te pun \u00een situatia compatibila nu numai cu demnitatea D-tale, ci si cu rostul dumitale \u00een viitor.
\n\u00cen aceasta situatie, nu am avut nevoie de prezenta D-tale, fiindca: 1) esti strain de chestia juridica, nefiind proprietar (si altfel); 2) toata chestia politica trebuie sa fie rezervata si aceasta nici nu se poate rezolva \u00een forma unei mici conventii (ai sa transigi asupra ideilor?); 3) al treilea, trebuie sa fii menajat de toate hartuielile dintr-o parte si alta; daca unii o vor face sub pretext sa-i aperi sau sa-ti dai consimtam\u00e2ntul, altii ti-ar putea pretinde declaratii care nu puteau dec\u00e2t atinge chestia politica si ar complica, cu toate dificultatile ei, si problema juridica. Astfel, este chiar un mare avantaj \u00een lipsa D-tale. Ma pun \u00een ipoteza ce as fi putut primi eu \u00eensumi, pentru mine, fiind \u00een situatia D-tale; si \u00eentelegi ca daca n-as crede demnitatea mea atinsa, cum as putea admite ca dumneata poti sa fii atins? (Daca esti om sanatos la minte.)
\nSolutiunea mea e foarte simpla si unica posibila \u00een situatia de fapt:
\n1. Fuziunea ambelor ziare \u00eentr-un alt organ al partidului national;
\n2. Pe l\u00e2nga D-ta si ceilalti demisionati, intra \u00een Comitetul national si Ciorogaru, \u00een locul vacant prin moartea lui Lemenyi. (Chestia comitetului, chestia politica, nu vreau s-o ating acum.) Ce satisfactie poate cere Ciorogaru mai mare?
\n3. \u00cen consiliul de administratie vor intra Oncu si Raicu (fiind \u00een numar cel putin egal cu ceilalti aradeni).
\n4. \u00cen comitetul de redactie \u00eensarcinat cu conducerea efectiva a ziarului vei intra si D-ta.
\n5. Se va face un comunicat (redactat de mine), \u00een care pacea va fi vestita \u00een termeni spre cinstea tuturora.
\n6. Chestiunile de detaliu si de executiune a celor enuntate de mai sus voi lua eu asupra-mi, ca sa le rezolv \u00een constiinta, av\u00e2nd \u00een vedere numai:
\n1. posibilitatea actiunii si colaborarii (sunt imposibilitati din ambele parti);
\n2. ca nimeni sa nu fie jignit moralmente si toti, pe c\u00e2t e cu putinta, sa fie crutati din punctul de vedere al intereselor materiale.
\nCel ce ar respinge pacea \u00een aceste conditii poate avea numai patimi oarbe sau g\u00e2nduri ascunse si \u00eesi va asuma o raspundere, sub greutatea careia nimeni nu ar mai putea rezista. Acesta va fi, sunt sigur, g\u00e2ndul tuturor oamenilor de seama din tara, fara exceptia celor ce ar fi avut p\u00e2na acum simpatii pentru \u201eTribuna\u201c. (Am vorbit cu toti.)
\nIar \u00een c\u00e2t ma priveste pe mine, acceptarea pacii ma va pune \u00een pozitie de a face si tot ce trebuie \u00een chestia politica (Comitetul, organizarea diferitelor functiuni ale partidului, programul etc.), mai ales dupa cum vor sta foarte cur\u00e2nd (si D-ta \u00een Comitet si Gazeta vei putea avea situatia onorabila si utila).
\n\u00cen cazul contrar, voi fi dezarmat si compromis si deci neputincios. \u00cen asemenea \u00eemprejurari, eu nu te consult si nu-ti cer consimtam\u00e2ntul; \u00een chestia juridica nu ai cuv\u00e2ntul, cea politica e rezervata, pentru demnitate raspund eu. Prefer ca eventual sa dezaprobi ulterior, dec\u00e2t sa te expun odiului pentru acea lupta nimicitoare, si \u00een fond pentru lucruri mici (\u00eentru c\u00e2t e vorba de legatura cu \u201eTribuna\u201c); o lupta \u00een care Comitetul national va avea de partea lui toata opinia publica din Regat, cu toti oamenii care pot judeca \u00eensemnatatea momentului istoric. Cu at\u00e2t mai mult ca acum sunt convins, mai mult dec\u00e2t oric\u00e2nd, ca ai voit sa construiesti \u00een mlastina.
\nAm uitat sa-ti spun ca eu \u201eam pus \u00een prospect\u201c mutarea, pentru mai t\u00e2rziu, bine\u00eenteles, a ziarului la Sibiu (si Mihali mi-a spus ca nu are nimic contra) si necesitatea \u00eempaciuirii politice cu tineretul \u00een jurul D-tale; si aici am \u00eent\u00e2mpinat dispozitii fericite (era vorba chiar de o revista mare, \u00een frunte cu D-ta) etc.
\nDar cum ti-am spus, nu voiesc acum sa intru \u00een aceste discutiuni.
\nTaslauanu, sosind de la Seghedin, a \u00eenceput sa vorbeasca \u00een toate partile, ca pace nu va fi, fiindca D-ta ai sa spui ultimul cuv\u00e2nt etc.
\nOmul acesta totdeauna ti-a fost fatal. \u00centeleg foarte bine cum ti-a fost prezentata chestia (cu at\u00e2t mai mult ca sunt \u00eenca \u00een lupta si planul meu, chiar \u00een chestia juridica, nu este \u00eenca realizat, deci se pot colporta toate argutiile). Atunci m-am hotar\u00e2t si mai mult sa te izolez. Bine\u00eenteles, eu voi veni la Szeghedin, ca Stere, si sper sa plec ca Sarcaleanu. Dar, p\u00e2na atunci, te rog sa fii linistit, nici nu raspunde la aceasta scrisoare (nervii mei nu mai pot suporta mult). Ca om si ca prieten, te implor, nu lua o atitudine ce poate fi fatala (nici nu-ti dai seama si nici nu \u00eendraznesc sa scriu ce groaznice ar fi urmarile, din punctul de vedere al intereselor superioare).
\nVreau sa te apar pe D-ta si interesele D-tale adevarate, chiar \u00eempotriva D-tale, eventual la toate hartuielile sa raspunzi: nu ma pot \u00eendoi de Stere, care si-a luat raspunderea. Nu am nici loc, nici putere.
\nAl D-tale,
\nC. Sarcaleanu<\/p>\n
Ceea ce frapeaza, mai \u00eent\u00e2i, \u00een aceasta scrisoare e duritatea mediatorului fata de cel \u00eenchis la Seghedin, caruia \u00eei expune \u00een detaliu solutia sa, cu argumentele de rigoare, \u00eentre care si intentia sa ultima (\u201evreau sa te apar pe D-ta si interesele
\nD-tale adevarate, chiar \u00eempotriva D-tale\u201c), dar \u00eei declara neted si apasat: \u201e\u00een asemenea \u00eemprejurari, eu nu te consult si nu-ti cer consimtam\u00e2ntul\u201c ori ca n-ar putea respinge planul sau \u201edaca (este) sanatos la minte\u201c. La acestea adauga si o negare a \u00eentregii activitati politice desfasurate de poet \u00een anii 1910-1911, prezent\u00e2nd-o ca o constructie fragila, pe un teren instabil. (Ne marginim la acest sens al frazei \u201eai voit sa construiesti \u00een mlastina\u201c, infer\u00e2nd o exprimare grabita, caci cuv\u00e2ntul folosit \u2013 \u201emlastina\u201c \u2013 ar putea duce cu g\u00e2ndul si la ceva mult mai grav, la un mediu pestilential, imoral etc.) Duritate releva, de asemenea, marturisirea directa a excluderii premeditate a poetului de la pertractari (\u201ede prezenta d-tale nu am avut nevoie\u201c), ca si a izolarii lui (\u201eAtunci m-am hotar\u00e2t si mai mult sa te izolez.\u201c).
\nArgumentul principal invocat de Stere era faptul ca pertractarile respective ar avea ca obiect strict \u201echestia juridica\u201c, \u00een speta a \u201eproprietatii\u201c ziarului \u201eTribuna\u201c. \u00censa, pe de o parte, proclamata disjungere a ei de \u201echestia politica\u201c era totusi imposibila. (Mediatorul \u00eensusi nu poate omite includerea \u00een planul sau a masurilor de ordin politic ce trebuie luate.) Pe de alta parte, limitarea celor cu care se pertracteaza la \u201eproprietarii cu acte \u00een regula\u201c era doar \u201eune ruse de guerre\u201c. Si nu era noua, caci, \u00eenca \u00een anul precedent, se \u00eencercase minimalizarea, compromiterea si nimicirea acelora, la care Octavian Goga ripostase cu articolul \u201eAdevaratii \u00abproprietari\u00bb ai ziarului \u00abTribuna\u00bb\u201c, inclus \u00een brosura \u201eCe e \u00abTribuna\u00bb zilelor noastre?\u201c. Acolo, poetul scria: \u201eAdevaratii sustinatori ai unui ziar, adevaratii proprietari, deci, nu sunt acei cari, \u00eendeplinind formele codului comercial, \u00eesi \u00eenscriu numele la tribunal, platind sau \u00eencas\u00e2nd sume de bani, ci sunt scriitorii cari \u00eesi impregneaza sufletul lor \u00een slovele tiparelor zilnice. Cine altfel judeca rostul unei gazete, acel om nu \u00eentelege noima adevaratei misiuni a gazetariei si tradeaza o mentalitate care nu se poate ridica peste orizonturile \u00eenguste ale unor mici si vulgare operatii comerciale\u201c.
\nCredinta aceasta o \u00eempartasea poetul si \u00een momentul \u00een care se gasea \u00een temnita din Seghedin, de unde, la 17 februarie\/1 martie 1912, \u00eei scria lui Roman Ciorogariu: \u201eNu am nicio stire pozitiva despre mersul tratativelor d-voastra si de aceea am rugat pe d. Stere sa vie m\u00e2ine sau poim\u00e2ine aici sa ma informeze. Dupa convorbirea cu d\u00e2nsul am sa va scriu lamurit, fiind pe deplin orientat, ce cred din parte-mi ca trebuie facut. Deocamdata nu pot spune mai mult dec\u00e2t ca fiind, \u00een timpul din urma, unul dintre sustinatorii \u201eTribunei\u201c, n-as crede potrivit sa se hotarasca definitiv asupra sortii ei, fara ca eu sa nu fiu informat\u201c. \u201eComanditarul\u201c \u201eTribunei\u201c era totalmente de acord cu acest lucru, ceea ce s-a vazut si din scrisoarea pe care i-o trimitea poetului la 13 ianuarie. De altfel, el intentiona sa mearga la Seghedin, cum aflam din epistola pe care i-o trimitea pe mijlocul lunii februarie 1912 C. Stere. \u00cen aceasta, dupa ce \u00eei comunica lui Roman Ciorogariu ca \u201e(a) pus un ultimatum ca Dvs. sa fiti cooptat \u00een comitetul national, daca transmiteti proprietatea \u00abTribunei\u00bb\u201c, C. Stere \u00eei cerea \u201esa aiba \u00eencredere si sa astepte\u201c si adauga: \u201eDl. Oncu mi-a spus ca voiti sa plecati la Goga\u201c. Vizita, continua profesorul iesean, ar fi inutila, nu \u00eensa pentru ca poetul n-ar avea vreo \u00eendreptatire de a-si spune cuv\u00e2ntul. \u201eEl\u201c \u2013 argumenteaza aici epistolierul \u2013 \u201enu-si poate da seama de ce se petrece aici si nici Dvs. nu sunteti \u00een acea stare sufleteasca ca sa-i puteti lamuri chestia. Eu iau pe raspunderea mea deplina satisfactie pentru Goga. Voi sti sa fac ca el sa fie multumit si sa nu va poata reprosa nimic. Va rog, dar din tot sufletul sa nu mergeti sa-i tulburati \u00een zadar linistea. Nici el pentru Dvs., nici Dvs pentru el, acolo si \u00een conditiunile de fata, nu va puteti da vreun sfat\u201c. Evident, sfatul se \u00eenscria \u00een actiunea de izolare a poetului, pe care directorul \u201eVietii rom\u00e2nesti\u201c i-o marturisise deschis \u00een scrisoarea sa de dinainte de 21 februarie. Acolo, cum s-a vazut, se mai dezvaluia modul de actiune c\u00e2nd contactul nu putea fi \u00eempiedicat: O.C. Taslauanu era astfel catalogat drept \u201efatal\u201c poetului, fireste, cu rostul de provoca o ruptura. \u00cen corespondenta lui Goga cu sotia sa si cu Il. Chendi exista numeroase constatari ale greselilor colegului de la conducerea \u201eLuceafarului\u201c, ca si multe ironii la adresa lui. Nu mai putin, el se purtase foarte bine ca \u201ebarbat de \u00eencredere\u201c \u00een juriul de la Brasov, iar articolul sau \u201ePacate nationale\u201c era o lovitura puternica data adversarilor lui Goga. Chiar pozitia sa \u00een chestiunea \u201e\u00eempacarii\u201c era mai complexa dec\u00e2t o prezenta Stere, daca nu cumva era si una foarte buna pentru \u201ecauza\u201c. \u00centr-o scrisoare datata \u201eSibiu, febr. 1912, s\u00e2mbata\u201c (adica, din 18\/25 februarie), O. C. Taslauanu \u00eei scria detinutului de la Seghedin: \u201eFrate Goga,\/\/ Acu, dupa ce vad pe deplin clar situatia, plec. Tin, \u00eensa, sa-ti mai atrag o data atentiunea asupra atitudinii tale categorice, pe care trebuie s-o ai \u00een \u00eentreg compromisul. De la ea depind multe \u00een viitor. Ti-am spus ca Stere vrea sa faca \u00eempacare cu orice pret, jertfind chiar oameni. \u00cen calea acestei \u00eempacari nu e bine sa te pui, dar nici sa te lasi tu personal prins \u00een mrejele ei. Altfel, toata libertatea noastra de actiune e suprimata. Retragerea ta din toate posturile ce ti se ofera e absolut necesara. E mai bine ca gruparea noastra sa ram\u00e2na pe deplin libera, las\u00e2nd \u00eempacatilor timp ca sa validiteze, iar noua asigur\u00e2ndu-ne independenta. \u00cen acest sens voi informa si pe ai nostri din Sibiu. \u00cenca o data, daca vei face altfel, nu va fi bine. Renunta la toate conditiunile si la toate onorurile oficiale. Nu cere nimic si nu da nimic. Altcum \u00eempacarea ne sparge si pe noi\u201c.
\nNu era singurul care \u00eel sfatuia astfel pe
\nO. Goga. \u00cen acelasi sens se pronuntau si altii, care, trec\u00e2nd peste \u201eizolarea\u201c impusa poetului, au luat legatura cu el, de pilda, N. Ivan, atunci asesor consistorial si vicepresedinte al Partidului National Rom\u00e2n, care-i transmitea poetului la Seghedin un avertisment foarte serios (\u201eCel putin tu personal sa cauti sa nu mai iesi cu pacea ca tiganul cu parul prin caciula\u201c) sau Ghita Popp (care, obligat de boala sa stea departe de teatrul de operatii, \u00eei comunica poetului, \u00een trei scrisori din februarie-martie 1912, parerile sale, ce releva multa patrundere si simt politic, precum si atasament la cauza \u201eotelitilor\u201c), Onisifor Ghibu, Virgil Cioflec si A. Vlahuta, din Tara, Sextil Puscariu, de la Cernauti.
\n\u00censa, \u00een actiunea sa de izolare a lui Goga,
\nC. Stere a avut si succese, reusind sa-i convinga pe unii \u201etineri oteliti\u201c oral sau \u00een scris. Asa s-a \u00eent\u00e2mplat cu \u00eensusi Sever Bocu, directorul \u201eTribunei\u201c. Acesta, la 14\/27 februarie, \u00eel punea la curent pe Goga cu ce se \u00eent\u00e2mpla la Arad: \u201eAici e conferinta nationala. Vin hunii, vin si gotii. Bucerdea, Moldovan, din Turda, Lucaciu, Bontescu, Suciu, vin zilnic fruntasii si fac mare ciorobor aici pentru a face impresie, efect de scena. Tot Aradul e plin de fruntasi si noi avem aerul de a fi orfani, n-avem pe nimeni. Acum tot mai mult ma \u00eencredintez ca afacerea a fost anume ticluita asa ca sa fii \u00een temnita. \u00cen \u00eemprejurarile astea, noi suntem cam deprimati, precum si oamenii nostri de pretutindeni. Pe \u00eentreaga linie a prietenilor nostri e deceptie. Ei se plimba triumfatori si sfidatori pe aici, mari pr\u00e2nzuri si banchete pe la Goldis, Stefan Pop. Aici e si Cosbuc de vreo trei zile. Umbla la brat cu Marsieu si Iancu si trage. Ieri a fost Stere la noi la redactie \u00een vizita oficioasa. M-a anuntat \u00eenainte si l-am asteptat toti. A venit si mi-a tinut un logos de 1 si jumatate ore. Mi-a spus si multe lucruri drepte, cele mai multe \u00eensa atacabile si nepotrivite la starile noastre de-aici\u201c. Dar, cinci zile mai t\u00e2rziu (\u00een 19 februarie\/3 martie), directorul \u201eTribunei\u201c \u00eei trimitea lui C. Stere o scrisoare, \u00een care \u00eei declara ca, \u00een urma discutiilor purtate, \u201eprimind convingerea ca persoana (lui) ar sta \u00een calea restabilirei pacii\u201c, \u201erenunta la toate interesele (sale) personale, la orice ambitiune si amor propriu si (se da) la o parte (\u2026) pun\u00e2ndu-i la dispozitiune pozitia (sa) avuta la ziarul \u00abTribuna\u00bb\u2026\u201c (Scrisoarea a fost publicata o saptam\u00e2na mai t\u00e2rziu, \u00eempreuna cu raspunsul lui Stere. Se cuvine a aminti aici ca, \u00eenca \u00een decembrie 1911, adversarii lui Bocu facusera publica o mai veche incorectitudine financiara a sa, \u00eenc\u00e2t pozitia lui era extrem de fragila.)
\nDespre o scrisoare primita de la Stere \u00eei vorbea lui Goga, la 27 februarie, si finul sau Ion Lupas, colaborator, totodata, al \u201eVietii rom\u00e2nesti\u201c. \u201eAm primit si de la d-l Stere o epistola\u201c – scria istoricul – \u201e\u00een care \u00eemi scrie ca noi, prietenii tai, ne \u00eenselam asupra rolului ce l-a avut d\u00e2nsul \u00een aceasta pacificare si ma \u00eendeamna sa merg la Sibiu fara \u00eent\u00e2rziere sa \u00eenduplec pe toti prietenii tai a nu face nicio miscare contrara actiunii lui, p\u00e2na nu va veni el la Sibiu sa ne lamureasca pe toti asupra situatiei. Din evenimentele zilelor ultime, care s-au succedat surprinzator pentru noi, iasa la iveala prevederea agera a lui Stere. Acum, ulterior, putem \u00eentelege ca interventia lui a venit la momentul cel mai oportun (\u2026) Dupa c\u00e2te stiu eu, prietenii nostri din Sibiu nici nu aveau de g\u00e2nd sa faca vreun pas contra actiunii lui Stere; de aceea teama asta era de prisos\u201c. \u00cen aceeasi strategie a \u201eizolarii\u201c poetului s-a \u00eenscris probabil si rasp\u00e2ndirea stirii despre \u201eplanul\u201c ca el sa fie numit la o legatie rom\u00e2neasca. \u201ePlanul\u201c era anuntat \u00eentr-o telegrama primita de Goga de la C. Stere \u00een primele sale zile de detentie, telegrama ce nu s-a pastrat. Detinutul o comenta scriind sotiei la 12\/26 februarie: \u201ema g\u00e2ndesc ca ar fi bine sa plecam, desi nu stiu, zau, p\u00e2na la urma urmei ce s-a alege din interventia aceasta a lui Stere\u201c. \u00cen epistola ei din 14\/27 februarie, Hortensia revenea la o telegrama ce i-o expediase sotului (nici ea nu s-a pastrat), scriind, \u00eentre altele: \u201e\u00cemi pare rau ca Stere i-a spus (lui N. Vecerdea, fostul \u00abbarbat de \u00eencredere\u00bb a lui Vaida) de planul cu legatiunea din P. Acum o stie toata lumea\u201c. Foarte suparat de indiscretie, poetul \u00eei raspundea \u00een aceeasi zi: \u201eTelegrama ta am pus-o \u00eentr-un plic si i-am expediat-o lui Stere cu c\u00e2teva comentare. Ma supara si pe mine ca nu are mai multa prevedere. Daca merge tot asa, atunci eu dau cu piciorul \u00een toata pacea lor. N-au dec\u00e2t sa se \u00eempace cu Ciorogariu+Oncu+ \u00abTribuna\u00bb. Cel putin scap de-o tovarasie care mi-a adus destule nemultumiri si noi ne retragem la \u00abLuceafarul\u00bb, de unde deschidem foc cu ghiulele dum-dum, cum nu s-a mai pomenit.\u201c Mai calm, revenea la subiect si \u00een scrisoarea din 17 februarie: \u201eScrisoarea ta cu vestea ca prin Sibiu se vorbeste de plecarea mea la Paris ma indispune. E o prostie sa se stie lucruri despre care nici noi nu avem o idee lamurita. Dezminte, te rog, spune lui Esca, Bucsan sa spuna tuturor care mai aduc vorba ca nu-i nimic adevarat\u201c.
\nStere \u2013 ce-i drept \u2013 a negat, tot telegrafic, ca ar fi spus ceva lui Vecerdea, pe care l-ar fi \u00eent\u00e2lnit doar la Arad, dar tot Hortensia stiricea ca acela nici nu ajunsese \u00een cele din urma acolo. \u00cen sf\u00e2rsit, \u00een scrisoarea sa din 22 februarie\/6 martie, comunic\u00e2ndu-i sotului ultimile zvonuri despre \u201e\u00eempacare\u201c, Hortensia noteaza: \u201eSt.(ere), stii, a mai spus de plecare; c\u00e2nd voiau sa-l \u00eentrebe pe Vicu (diminutiv intim al destinatarului) ceilalti oameni necajiti (\u00abtribunistii\u00bb), a zis: \u00abpe… sa-l lasati \u00een pace, el are sa mearga \u00een streinatate\u00bb. Mi se pare ca \u00een anul acesta \u00eenca nu le va face placerea sa se duca de pe aici, nu-i asa?\u201c.
\n\u00centorc\u00e2ndu-ne la \u201eplanul\u201c expus de Stere \u00een scrisoare sa de dinainte de 21 februarie, acesta includea, pe l\u00e2nga obiectivul principal, relativ la disciplina de partid, alte doua \u2013 \u201esatisfactia morala a D-tale si a proprietarilor \u201eTribunei\u201c\u201e si \u201esa te pun pe D-ta nu numai \u00een situatia compatibila cu demnitatea D-tale, ci si cu rostul D-tale viitor\u201c \u2013, la urma urmei, definind \u201ecompensatiile\u201c pentru cedarile impuse, dar care \u00eesi gasesc putina acoperire \u00een masurile avute \u00een vedere. Cu realismul caracteristic, Hortensia \u00eei scria sotului la 19 februarie: \u201eAzi a venit Tasl. cu vesti de la tine. Vestile-s bune, dar eu totusi m-am \u00eentristat. Zice ca ai sa vorbesti si cu Stere. Eu mi-am pierdut toata speranta \u00een puterea lui de a convinge lumea. Vad ca dusmanii fac ce vreau, li se \u00eemplinesc toate conditiile. Atunci ce lipsa mai era de interventia lui. Asa \u00eempacare se putea face oric\u00e2nd. \u00cemi pare rau ca trebuie sa-ti spun un lucru neplacut\u201c.
\nAsa cum afirma C. Stere \u00een scrisoarea cu \u201eplanul\u201c sau, acesta \u201enu era \u00eenca realizat\u201c atunci. \u00censa lucrul se \u00eent\u00e2mpla foarte repede. La 21 februarie\/5 martie 1912, se semna \u201eprocesul-verbal\u201c prin care delegatii comitetului national, pe de o parte, si \u201ecomanditarii\u201c ziarului \u201eTribuna\u201c, pe alta, \u201eau cazut de acord si au convenit la (o) \u00eentelegere\u201c, prin care ziarele \u201eTribuna\u201c si \u201eTribuna poporului\u201c si \u00eentreaga avere a acestora \u201e(erau depuse) la dispozitia comitetului national\u201c. Se mai stipula re\u00eentregirea comitetului national prin \u201eretragerea demisiilor d-nilor N. Oncu, N. Ivan,
\nO. Goga si P. Givulescu si cooptarea d-lui
\nR. Ciorogariu \u00een locul vacant\u201c, fuzionarea ziarelor \u201eTribuna\u201c si \u201eRom\u00e2nul\u201c \u00eentr-un singur organ al comitetului national, intrarea \u00een consiliul de administratie al acestuia al d-lor N. Oncu si
\nS. Raicu, iar \u00een redactie, a lui O. Goga.
\nLa prima vedere, masurile \u201ecompensatorii\u201c despre care C. Stere \u00eei vorbise poetului \u00een scrisoarea trimisa erau \u00eencorporate toate \u00een \u00eentelegerea dintre comitetul national si \u201ecomanditarii\u201c \u201eTribunei\u201c.
\n\u00cen zilele de 22 si 23 februarie, C. Stere facea o vizita la Seghedin, \u00eensotit de Eugen Goga. La plecare, mezinul ducea o scrisoare a fratelui mai mare catre sotia sa, scrisoare deosebit de relevanta, motiv pentru care o reproducem cu exceptia \u00eencheierii ei, de natura strict intima:<\/p>\n
\u201eDraga Teno,
\n\u00ceti scriu \u00een pripa doua r\u00e2nduri pe care i le dau lui Geni sa ti le aduca. El a venit aici cu Stere si au ramas doua zile, fiind lungi si grele chestii de discutat. Vasazica s-a ispravit si asta. Rezultatul e: \u00abTribuna\u00bb a fost predata Comitetului. Toti cei vechi, si alaturi de Ciorogariu, intra \u00een Comitet. Deci, si eu. Eu am primit \u00eensa fagaduinta ca cel putin cinci din oamenii mei vor fi alesi \u00een Comitet \u00een scurt timp. Am declaratie \u00een scris de la Stere si am dat declaratie ca, p\u00e2na la intrarea acestor cinci oameni, eu nu iau parte la niciuna din sedintele Comitetului, iar daca p\u00e2na la toamna nu se face aceasta \u00eentregire, atunci eu \u00eemi dau demisia motiv\u00e2nd-o cu asta \u00een publicitate. Zilele acestea apare un interviu al meu luat de Stere, care acum pleaca la Bucuresti, unde voi merge si eu, dupa cum \u00eeti scrie, sa vorbesc cu Bratianu si apoi, va veni cu mine la Sibiu sa vorbim toti de la \u00abLuceafar\u00bb.
\nNoi, la toamna, plecam \u00een strainatate.
\nAsa, s-a ispravit comedia. Sunt o mie si una de motive din pricina carora alta hotar\u00e2re nu se putea lua. Am sa ti le spun eu pe toate.
\nN-am ce face. Fatalitatile s-au conturat \u00eempotriva noastra: – scandalul lui Oncu etc. Si-apoi, oamenii mei, tu bine stii, sunt prea slabi si prea fara vlaga ca, razim\u00e2ndu-ma pe ei, sa pot duce o campanie.
\nDespre Stere n-am ce sa zic rau. El s-a purtat fata de mine cu vechea dragoste si prietenie…\u201c (subl. n.)<\/p>\n
\u00cen legatura cu declaratiile pomenite, ambele pastrate si editate \u00een lucrarea de at\u00e2tea ori citata, se cuvine a observa ca aceea data de Stere releva cu asupra de masura omul politic versat, precaut \u00een formularea angajamentelor. \u201e\u00cen masura \u00een care \u2013 declara el \u2013, prin interventia \u00een afacerile Dv. mi s-a dat autoritatea necesara, voi cauta din rasputeri ca \u00een cel mai scurt timp \u00een comitetul national sa fie reprezentati si tineri de valoare, care doresc \u00eenaltarea nivelului vietii noastre politice. Stii foarte bine ca \u00eentre noi este mai mult discutia \u00een ce priveste metoda si forma de actiune politica, fiindca eu socot ca viata de partid are fatalitatile ei. Dar recunosc ca, \u00een limitele disciplinei de partid, trebuie sa se exercite toata actiunea de critica si de premenire impusa de cerintele timpului. Sa ma crezi, dar, iubite prietene, ca adeziunea dumitale la cele realizate pana acum nu implica \u00een ochii mei renuntarea la aspiratiunile D-tale idealiste si-ti promit tot concursul meu pentru realizarea lor treptata, numai ca actiunea Partidului National Liberal \u00een fata dusmanului din afara sa nu fie st\u00e2njenita\u201c.
\nSe cuvine remarcat faptul ca, aici, C. Stere recunostea tacit lui Goga calitatea de om politic. \u00cen aceeasi zi, \u00eensa, \u00eei scria din Arad si Hortensiei Goga c\u00e2teva r\u00e2nduri, din care e de retinut o noua apreciere total negativa a activitatii politice desfasurate de sotul ei \u00een anii 1910-1911, \u00eempletita cu un \u00eendemn destul de straveziu ca el sa se consacre darului pe care \u00eel are, precum si cu o creionare (avantajoasa, fireste) a rolului jucat de mediatorul \u00eensusi: \u201eDe doi ani a apucat pe o cale care nu-l putea ducea dec\u00e2t spre un dezastru. Preocupari marunte si certe meschine ale vietii noastre politice nu sunt pentru el. Un om caruia i-a fost darul lui Octavian nu apartine numai Ardealului, nici siesi macar \u2013 el este al nostru, al tuturor, al viitorimii. Sunt fericit ca am putut interveni la timp ca sa-l opresc sa-si pustiasca sufletul \u00een hartaguri dintre \u00abTribuna\u00bb si Comitet (…) Neamul caruia \u00eei apartine este \u00een drept sa-i ceara sa mearga pe calea cea larga, pe care pot pasi numai cei alesi.\u201c
\n\u00cen afara de declaratie, Goga pomenea \u00een scrisoarea adresata sotiei si de un interviu dat lui C. Stere, interviu ce va fi publicat \u00eentr-adevar peste c\u00e2teva zile (cum se va vedea). Partea cu adevarat interesanta a epistolei este, \u00eensa, marturisirea existentei a \u201eo mie de motive\u201c pentru care \u201en-a putut lua alta hotar\u00e2re\u201c. \u00centre aceste o mie, nu demersurile lui Stere ocupa primul loc, ci \u201efatalitatile (care) s-au conturat \u00eempotriva noastra\u201c si calitatea \u201eoamenilor mei\u201c, cele dint\u00e2i fiind exemplificate printr-un enigmatic \u201escandal al lui Oncu\u201c. Poetul nu spunea mai mult, desigur, fiindca sotia sa stia despre ce e vorba, dar si din alte motive, caci altora nu le facea nici cea mai mica aluzie. Si subiectul nu a mai fost adus \u00een discutie, atunci sau mai t\u00e2rziu, dupa c\u00e2te stim, dec\u00e2t o singura data, anume \u00een \u201eDocumentarile\u2026\u201c lui C. Stere din 1930.
\nAsa cum am precizat la \u00eenceput, acolo, dupa relatarea \u201eincidentului Krist\u00f3ffy-Goga\u201c, era povestita \u201eo experienta personala\u201c, \u00een speta rezolvarea santajului la care supus un membru al comitetului national de catre sotia sa. C. Stere nu dezvaluia numele celui santajat, dar preciza ca, dupa ce l-a convins, cu ajutorul revolverului, sa plateasca suma ceruta, actele au fost \u00eentocmite de un notar adus de Vaida Voevod si de Iuliu Maniu. Or, \u00een scrisoarea deschisa publicata \u00een \u201eAdevarul\u201c (citata deja), dupa ce nega faptul ca Iuliu Maniu ar fi avut vreun rol \u00een \u201eacuzarea \u00een publicitate\u201c a lui O. Goga, Al. Vaida Voevod mai facea o rectificare, si anume: \u201e2. Scena filmata de d. Stere \u00een casa lui dr. N. Oncu nu s-a petrecut \u00een realitate niciodata. Dovada? Nici eu, nici d. Maniu n-am fost \u00een casa lui Oncu. Niciodata! D. Stere va trebui sa-si reaminteasca detaliul ca relatiile \u00eentre noi si Oncu excludeau contactul social.\u201c
\nLu\u00e2nd la cunostinta de interventia lui Vaida Voevod, autorul \u201eDocumentarilor\u2026\u201c nu a respins identificarea personajului, nu a relevat carenta rectificarii, anume ca \u201edovada\u201c adusa nu proba ca \u201escena\u201c nu a avut loc niciodata, ci doar modifica un detaliu al ei, ci s-a multumit ca, la publicarea \u00een volum, sa informeze printr-o nota (adaugata la corectura) ca \u201ea lasat textul neschimbat\u201c, fiindca \u201easa \u00eei spune memoria\u201c.
\nNu ne grabim sa conchidem de aici ca \u201escena\u201c a avut loc \u00een realitate asa cum a descris-o Stere. E posibil ca, aidoma celei a \u201econfruntarii\u201c lui Krist\u00f3ffy cu cei zece membri ai comitetului national, ea sa fie mai mult sau putin inventata de o fantezie de romancier in spe. Recitind \u00eensa polemicile \u201eRom\u00e2nului\u201c \u00eempotriva \u201eTribunei\u201c, gasim \u00een ele insulte adresate lui St. O. Iosif si lui
\nN. Oncu, \u00een care laitmotivul e \u201elipsa de barbatie\u201c a celor doi. Totusi, spre deosebire de autorul \u201epatriarhalelor\u201c, care trecuse printr-un divort, directorul Bancii \u201eVictoria\u201c din Arad nu o facuse, cel putin p\u00e2na \u00een primavara anului 1912. \u201eDoamna Oncu\u201c mijloceste corespondenta dintre Hortensia Goga si sotul ei \u00eenchis la Seghedin si tot ea (se numea Letitia), \u00een calitate de prezidenta a Reuniunii Femeilor Rom\u00e2ne din comitatul Aradului, era angajata \u2013 anuntau ziarele \u2013 \u00een diverse actiuni de binefacere.
\n(Va urma)<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"
Dintre scrisorile lui Stere care s-au pastrat, solicita atentie deosebita una, datata de editori \u201edupa 11 februarie\u201c, fara precizarea stilului, nou sau vechi. Cum \u00eensa \u00een ea se vorbeste de vizita lui Taslauanu la Seghedin, care a avut loc \u00een 16 februarie, nu poate fi dec\u00e2t ulterioara acestei date si \u00eenainte de 21 februarie. \u00cen… Cite\u0219te mai mult »C. Stere si aplanarea conflictului dintre \u201etinerii oteliti\u201c si comitetul Partidului National Roman din Transilvania (VI)<\/span><\/a><\/p>\n","protected":false},"author":3,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"neve_meta_sidebar":"","neve_meta_container":"","neve_meta_enable_content_width":"","neve_meta_content_width":0,"neve_meta_title_alignment":"","neve_meta_author_avatar":"","neve_post_elements_order":"","neve_meta_disable_header":"","neve_meta_disable_footer":"","neve_meta_disable_title":"","jetpack_post_was_ever_published":false,"_jetpack_newsletter_access":"","_jetpack_dont_email_post_to_subs":false,"_jetpack_newsletter_tier_id":0,"_jetpack_memberships_contains_paywalled_content":false,"_jetpack_memberships_contains_paid_content":false,"footnotes":"","jetpack_publicize_message":"","jetpack_publicize_feature_enabled":true,"jetpack_social_post_already_shared":false,"jetpack_social_options":{"image_generator_settings":{"template":"highway","default_image_id":0,"font":"","enabled":false},"version":2}},"categories":[1],"tags":[],"class_list":["post-15639","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-mozaic"],"views":1010,"jetpack_publicize_connections":[],"jetpack_featured_media_url":"","jetpack_sharing_enabled":true,"jetpack-related-posts":[],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/15639","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/users\/3"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=15639"}],"version-history":[{"count":0,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/15639\/revisions"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=15639"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=15639"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=15639"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}