{"id":15622,"date":"2013-05-30T14:59:58","date_gmt":"2013-05-30T12:59:58","guid":{"rendered":"http:\/\/revistacultura.ro\/nou\/?p=15622"},"modified":"2013-05-30T14:59:58","modified_gmt":"2013-05-30T12:59:58","slug":"cazul-nicolae-breban-iii","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/cazul-nicolae-breban-iii\/","title":{"rendered":"Cazul Nicolae Breban (III)"},"content":{"rendered":"

Continuam dezbaterea pe marginea cazului Nicolae Breban, public\u00e2nd texte de Paul Goma si Aura Christi. \u00cen numerele anterioare din \u201eCultura\u201c am <\/strong><\/em>
\nreprodus Sentinta civila nr. 4430, data \u00een sedinta publica de la 02.07.2012, \u00een Dosarul nr. 3084\/2\/2012, \u00een care CNSAS cerea Curtii de Apel Bucuresti sa <\/strong><\/em>
\nconstate calitatea de \u201ecolaborator al Securitatii\u201c \u00een cazul lui Nicolae Breban, precum si pledoaria de recurs a lui Sergiu Andon, avocatul lui Nicolae Breban.<\/strong><\/em>
\n\u00cen numerele viitoare din vom tipari texte de Virgil Nemoianu, Virgil Tanase, Basarab Nicolescu, Augustin Buzura s.a.<\/strong><\/em>
\nInvitam specialistii \u00een domeniu, colegii de breasla, membri ai Academiei Rom\u00e2ne si ai USR, sa se pronunte pe marginea acestui caz.<\/strong><\/em><\/p>\n

 <\/p>\n

\u201eDaca Nicolae Breban va fi judecat <\/strong>dupa acele probe, <\/strong><\/p>\n

se va comite o nedreptate flagranta\u201c<\/strong><\/p>\n

 <\/p>\n

PAUL GOMA<\/strong>
\nDeclaratie<\/strong><\/p>\n

Subsemnatul PAUL GOMA, scriitor, domiciliat la Paris, rue B. s\u2026t; arondismentul s\u2026t, declar:<\/p>\n

L-am cunoscut pe NICOLAE BREBAN la Bucuresti, \u00een a doua jumatate a anului 1965, \u00een casa prietenului nostru, Alexandru Ivasiuc. Nu ne-am \u00eemprietenit, prea multe amanunte biografice ne desparteau. Ne-am mai \u00eent\u00e2lnit cu alte ocazii \u2013 rare. Eu aveam despre scriitorul Breban o opinie buna; el nu avea nici o opinie \u2013 nu ma citise.
\nAm intrat la revista \u201eRom\u00e2nia literara\u201c \u00een septembrie 1968, girat de Geo Dumitrescu. Breban era sef-adjunct. Nu am avut nici un prilej sa ne \u00eentarim prietenia. \u2013 De altfel, eu ma adresam cu \u201eTovarasul Breban\u201c, el cu \u201eGoma\u201c, simplu. \u00cen 1971 Breban a devenit directorul revistei. Nu mi-a fost nici cald, nici rece, p\u00e2na \u00een momentul \u00een care el (Breban), aflat la Paris, a dat ziarelor occidentale c\u00e2teva interviuri \u00een care se manifesta \u00eempotriva \u201epoliticii culturale\u201c a lui Ceausescu. Atunci m-am g\u00e2ndit ca membrul CC al PCR, scriitorul Breban, \u201eva ram\u00e2ne\u201c \u00een Occident!
\n\u00cen discutiile cu conf\u00e2rtatii, \u00eemi exprimam acordul cu gestul nemaipomenit de curajos al lui Breban \u2013 eram mereu \u00een minoritate, fostii prieteni din Rom\u00e2nia, chiar \u00een discutii private \u00eel criticau, acuz\u00e2ndu-l ca a profitat c\u00e2t a profitat, iar acum \u201escuipa \u00een gamela\u201c \u2013 de ce a dat declaratiile acelea \u00een presa straina. La acestea eu raspundeam: \u201eFiindca \u00een Rom\u00e2nia nu l-ar fi publicat nimeni\u201c.
\nC\u00e2nd s-a \u00eentors de la Paris \u2013 \u00een 1974 \u2013 am aflat din ziare ca la Editura Uniunii Scriitorilor va fi lansat un roman. M-am dus \u00eempreuna cu sotia mea. Surpriza: nici unul dintre prietenii la toarta (c\u00e2t timp fusese \u00een CC) nu era prezent. Breban s-a consolat cu \u201emarunteii\u201c Mazilescu, Malancioiu, Turcea, Robescu si cu mine.
\n\u00cen 1971 am avut un conflict cu Ivasiuc, prietenul am\u00e2ndurora. El, ca sef-adjunct al editurii lui Preda, s-a trezit vorbind vorbe. Ca \u00een romanul \u201eUsa\u2026\u201c sub doua personaje \u201ese ascundeau\u201c Ceauseasca si Ceausescu. Din pricina decodificarii lui Ivasiuc, din acel an, nu am mai putut publica \u00een propria revista, nici macar note de lectura (si ca supliment: nici socrul meu, Navodaru, nici sora lui, traducatori, nu au mai avut dreptul sa publice).
\n\u00cen 1976 am facut numeroase tentative de a primi cartea de munca (fusesem dat afara\u2026 dar sa nu se stie).
\n1977 \u00eencepe cu solidarizarea mea cu semnatarii Chartei \u201977 a cehoslovacilor, cu izolarea mea de catre Aparatul Poporului, la 1 aprilie fiind arestat. Aici se manifesta Nicolae Breban. Sotia mea avea telefonul taiat, socrii mei asijderi. La socrul meu, \u201eEuropa libera\u201c era bruiata, eram arestat de c\u00e2teva zile si \u201eafara\u201c nu stia nimeni. Sotia mea era total izolata, prietenii nu erau acasa, el, Breban, ne vizitase de doua ori.
\n\u00cen acel moment, familia era \u00een legatura cu procesul. Afl\u00e2ndu-se \u00een cabinetul avocatului Pora, \u00een disperare de cauza, a telefonat si la Breban. Si Breban a raspuns! \u00cen c\u00e2teva cuvinte. Sotia i-a spus situatia noastra. Si culmea: Breban a \u00eentrebat-o de unde telefoneaza, Ana i-a spus si Breban i-a spus sa astepte, ca va veni. Si a venit (la Pora)! Astfel sotia nu a mai fost total izolata.
\nAl doilea episod\u2026 nesemnificativ: dupa eliberare, eu eram \u00eentr-o stare de\u2026 nefunctionare evidenta. Fusesem evacuati din apartamentul nostru si stateam la socri. Or, socrii aveau nevoie de niste asternuturi pentru mine, iar acestea se aflau \u00een cufere, \u00een pivnita. La cine sa facem apel sa ne ajute? Mai mult \u00een gluma, am telefonat (acum mergea!) lui Breban. I-am spus of-ul \u00eentr-o doara, nu credeam ca are sa vina. Si Breban a venit! A cobor\u00e2t \u00een pivnita, s-a murdarit de var, a cules pe umeri paianjenii\u2026
\nDupa ce m-am exilat, nu am mai avut legaturi cu Breban.
\nRecunosc: la \u00eenceput si eu am aplecat urechea la vorbe-vorbe: cum se explica faptul ca, \u00een afara de excluderea din CC si de la revista, Breban nu a mai patit nimic? Pe limba noastra: nu a fost arestat? Si cum se explica \u201enaveta\u201c lui \u00eentre Orient si Occident?
\n\u201eProbele\u201c acuzarii nu sunt probe. Afirmatiile lui Breban \u2013 fata de securisti, ca Goma n-are talent \u2013 nu m-au lasat indiferent, \u00eensa nu din acel motiv am fost eu arestat \u00een 1977, apoi exclus din Uniune, apoi exclus din\u2026 tara.
\nDaca Nicolae Breban va fi judecat dupa acele probe se va comite o nedreptate flagranta.
\nO \u00eentrebare: cum ar trebui sa se apere Breban de calomnii? \u201eDovedind\u201c, el, ca nu a facut servicii Securitatii? Dar cum sa o faca?
\nAceasta este concluzia mea.
\nDrept care semnez,
\nPaul Goma
\nParis, 28 aprilie 2013<\/p>\n

 <\/p>\n

Decimarea elitelor creatoare ale Rom\u00e2niei<\/strong><\/p>\n

\n

AURA CHRISTI<\/strong><\/p>\n

\n


\n<\/strong>I. Lapidari \u00een piata publica
\npostdecembrista<\/p>\n

\n\u00cen ultimii ani, opinia publica rom\u00e2neasca a fost zguduita de c\u00e2teva scandaluri mediatice, \u00een epicentrul carora erau, adesea, mari personalitati ale vietii publice si culturale rom\u00e2nesti. Prin unele articole tendentioase, ce tradau reaua-vointa, unii ziaristi calcau \u00een picioare demnitatea si onoarea personalitatilor atacate, aduc\u00e2nd, fara \u00eendoiala, grave prejudicii imaginii acestora. Culmea abjectiei, \u00een aceasta ordine de idei, a fost atinsa de dna Mirela Corlatean, care, abord\u00e2nd cazul Marino \u2013 fara sa consulte temeinic dosarul Adrian Marino din Arhiva CNSAS (ACNSAS) \u2013 exclama, la un moment dat, \u00een titlu: \u201eA doua moarte a lui Marino\u201c (\u201eEvenimentul zilei\u201c, 6 mai 2010). Procesul condamnarii unor nevinovati \u00een plina libertate seamana cov\u00e2rsitor cu procesele staliniste. Victimele supuse unui soi de lapidari \u00een piata publica sunt cunoscute. Numele fiecareia dintre acestea a detinut luni, ba chiar, \u00een anumite cazuri, ani de-a r\u00e2ndul primele pagini ale cotidianelor, revistelor literare, ziarelor: Adrian Marino, Nicolae Breban, Nicolae Balota, Mihnea Berindei, Mihai Botez, Eugen Uricaru, Cezar Ivanescu, Mircea Iorgulescu (ultimii doi scriitori \u00eembr\u00e2nciti \u2013 de acuzatia nefondata, conform careia ar fi fost colaboratori ai Securitatii \u2013 \u00een boala, iar mai t\u00e2rziu \u00een moarte) s.a. Dosarul de presa facut \u00een anul 2011, c\u00e2nd \u2013 \u00een lipsa unor probe, \u00een lipsa unei decizii definitive si irevocabile a instantei \u2013 s-a lansat pe majoritatea canalelor media acuzatia conform careia romancierul Nicolae Breban a colaborat cu organele Securitatii ceausiste, are peste 230 de file \u00een format word. Acum circa doi ani, multi colegi i-au luat apararea autorului \u201eBuneivestiri\u201c. \u00centre acestia, Eugen Simion, Augustin Buzura, Ioan Grosan, Lucia Hossu-Longin, Ion Vianu, Lucian Vasiliu, Petru Ursache, Ileana Cudalb, Liviu Ioan Stoiciu, Adi Cristi, George Schwartz, Virgil Tanase, Virgil Nemoianu, Nicolae Iliescu, Bogdan Cretu, Eugen Negrici, Alex Stefanescu, Magda Ursache, Ion Lazu si altii, multi altii. Gabriel Andreescu a citit cele 13 volume ale dosarului Breban pastrat \u00een ACNSAS, scriind un serial documentar, bine informat, impartial, publicat \u00een revista \u201eTimpul\u201c (nr. 8, 9, 10\/ 2011), apoi preluat, cu acordul autorului, de revista \u201eContemporanul\u201c (nr. 10\/ 2011). Constatarea disidentului Gabriel Andreescu nu lasa loc confuziilor: \u201eDin perspectiva legii, constatarea \u00abcolaborarii\u00bb lui Breban e o gafa\u201c.
\nCele peste 230 de file din dosarul Breban versus CNSAS contin, previzibil, interventiile unor ziaristi si scriitori \u2013 \u00eentre acestia dl N. Manolescu, presedintele USR \u2013 care s-au pronuntat pe marginea cazului Breban, fara sa consulte dosarul Breban din ACNSAS, terfelind un nume peste care nu are cum trece nici una dintre istoriile literaturii rom\u00e2ne, terfelind o viata, un apus de cariera, un destin de disident, un destin de mare romancier rom\u00e2n, care a fost nominalizat la Premiul Nobel pentru Literatura \u00een anii 2006, 2011 si 2013, intr\u00e2nd \u00een vizorul Comitetului Nobel al Academiei Regale Suedeze.
\nAcelor circa doua sute treizeci de file, nu putine dintre ele descalificante, li se mai adauga altele c\u00e2teva relativ recente. Am citit si recitit Sentinta nr. 4430, data \u00een sedinta publica din data de 02.07.2012 si ajunsa la domnul acad. Nicolae Breban \u00een data de 18 aprilie 2013. Deci, cu o \u00eent\u00e2rziere de circa noua luni, rastimp \u00een care domnului N. Breban i s-a \u00eengradit libertatea, mai exact, i s-a calcat un drept garantat de Constitutia Rom\u00e2niei, si anume: dreptul de a se apara. Respectiva sentinta \u2013 \u00een care se constata \u201ecalitatea de colaborator al Securitatii \u00een privinta p\u00e2r\u00e2tului\u201c \u2013 este neverosimila, fiindca este emisa… \u00een lipsa probelor. Sentinta \u00een cauza este redactata \u00een timp ce autorul \u201eAnimalelor bolnave\u201c se apropie de aniversarea de 80 de ani de la nastere; probabil, pe 1 februarie 2014 aceasta sentinta va fi \u00eenca \u00een vigoare, caci e stiut faptul ca o parte din justitia rom\u00e2neasca se misca adesea ca melcul.
\nN. Breban n-a avut \u201eun nume conspirativ de urmarit\u201c. Pe ce se bazeaza CNSAS sau dna presedinta Mirela Monica Ciobotaru, c\u00e2nd afirma aceasta? Expresia inexacta lasa loc interpretarilor abuzive. Dovada sta chiar \u00een sentinta redactata: pe traseu, \u00een graba redactarii \u2013 care a durat circa noua luni \u2013 ca si \u00een documentele depuse \u00een instanta de CNSAS, dispare cuv\u00e2ntul urmarit, fiind pastrat cel de \u201enume conspirativ\u201c, stiindu-se faptul ca agentii de Securitate, pentru a fi protejati, aveau nume conspirative, corect? \u00cen aceeasi sentinta, este bagatelizata disidenta romancierului N. Breban din 1971: disidenta lui N.B. este irelevanta, fiindca nu este cauza de exonerare \u00een stabilirea calitatii de colaborator. Nimeni niciodata n-a impus un asemenea unghi de abordare a problemei, cu exceptia dnei judecator Ciobotaru sau… a CNSAS-ului? Conform logicii stranii specifice unghiului invocat se cuvin precizate urmatoarele: facem abstractie de un gest unic, de un radicalism evident \u00een contextul lagarului dictaturii socialiste instaurate \u00een tarile din Estul Europei, nu e cazul sa tinem cont de hartuirea, urmarirea, anchetarea pe parcursul a circa doua decenii a lui N.B., fiindca aceste detalii biografice nu sunt o cauza de exonerare etc. Sau fiindca ne \u00eencurca \u00een stabilirea verdictului de colaborator? E limpede ca dosarul de urmarit al lui N. Breban n-ar fi existat \u2013 sau n-ar fi avut asemenea amploare \u2013 daca N. Breban nu si-ar fi dat demisia \u00een 1971, \u00een semn de protest fata de Tezele din Iulie 1971, din functia de redactor-sef al revistei \u201eRom\u00e2nia literara\u201c, suport\u00e2nd consecintele actului sau de protest si fiind singurul opozant, singurul disident, care s-a \u00eentors \u00een Rom\u00e2nia ceausista. (vezi \u201eLe Monde\u201c, \u201eCraignant un retour au dogmatisme, le r\u00e9dacteur en chef de la revue \u00abLa Roumanie litt\u00e9raire\u00bb donne sa demission\u201c, 23 septembrie 1971. \u201eStirea despre demisia lui Breban \u2013 nota Dumitru Tepeneag \u00een jurnalul sau, \u201eUn rom\u00e2n la Paris\u201c \u2013 a fost reluata de mai multe ziare franceze, engleze, germane. Breban se simte foarte m\u00e2ndru\u201c.)
\nAtmosfera impusa de sentinta emisa este una de ne\u00eenteles. Nu se stie din ce pricini, \u00een unele fragmente, se lasa impresia ca, fiind urmarit de Securitate, \u00een plina dictatura, N. Breban avea libertatea de a trimite la plimbare securistii, avea libertatea de a le \u00eenchide telefonul, chiar daca era sunat de seful Securitatii rom\u00e2ne. Beneficiind de libertatea de a sfida prin orice mijloace posibile organele de represiune ale unui stat politienesc, romancierul, uimitor, n-a procedat \u00een consecinta. Nu \u00eentelegem din ce motive n-au facut acelasi lucru un Soljenit\u00een, un Paul Goma, un Gabriel Andreescu, un Iosif Brodski sau o Marina Tvetaieva, poeta care, stiind ca va fi surghiunita \u00een Siberia dupa o judecata formala si un verdict dinainte stabilit, n-a gasit o alta solutie dec\u00e2t… sa se sp\u00e2nzure la Elabuga. \u00cen nu putine afirmatii cuprinse \u00een sentinta invocata, nu se stie din ce motive, instanta face abstractie \u2013 deliberat? \u2013 de contextul social, istoric, specific unui stat de represiune. \u00centrebare: daca ar fi fost anchetata dna presedinta Mirela Monica Ciobotaru si ar fi fost cautata la telefon de generalul de Securitate Plesita, atunci, \u00een plina dictatura, d-sa i-ar fi \u00eenchis telefonul? Raspunsul poate fi afirmativ, dupa lectura unor fragmente din sentinta redactata de dna presedinta Ciobotaru, \u00een textul careia convorbirile cu generalul de Securitate Plesita, \u00een timp ce scriitorul N. Breban era anchetat de organele Securitatii, sunt tratate drept compromis. Or, e limpede ca \u00een cazul \u00een care tii cont de contextul istoric, raspunsul la \u00eentrebarea pusa adineaori este categoric negativ. Concluzia se impune cu de la sine putere: cazul Breban a fost judecat de un judecator ce nu are pregatirea necesara pentru a se pronunta pe marginea unor asemenea dosare. \u00cen asemenea stil oare nu se luneca \u00een impostura?
\nSe induce ideea ca N. Breban ar fi furnizat informatii \u00een chip explicit pentru a face rau deliberat. Care sunt argumentele \u00een favoarea sustinerii unei asemenea monstruozitati? Este o opinie, nimic mai mult; nefondata \u00eensa, nebazata pe probe, ea devine calomnie si aduce grave prejudicii de imagine unuia dintre cei mai importanti romancieri rom\u00e2ni. \u00cen lipsa unor probe concludente \u00een favoarea colaborarii lui N. Breban cu organele Securitatii, \u00een scopul explicit de a demonstra cu orice pret \u2013 la comanda politica? venita din partea cui? \u2013 calitatea de colaborator al Securitatii a dlui N. Breban, reclamantul CNSAS (la fel procedeaza instanta \u00een textul sentintei) citeaza in extenso din… Raportul Final al Comisiei Prezidentiale pentru Analiza Dictaturii Comuniste din Rom\u00e2nia. Credem ca acest caz este primul din istoria jurisprudentei rom\u00e2nesti \u00een care cineva este judecat nu at\u00e2t \u00een baza legii, nu \u00een baza probelor de necontestat depuse la dosarul cauzei, ci \u00een baza unui… Raport, ironie, contestat virulent inclusiv de unul dintre cei mai importanti disidenti invocati \u00een decizia data \u00een cazul Breban \u2013 Paul Goma -, caruia, aflam din enciclopedia publica Wikipedia \u201eTismaneanu spresedintele comisieit i-a propus initial sa faca parte din Comisie\u201c, \u201edar l-a \u00eendepartat apoi la scurt timp pe considerente personale\u201c. A judeca un caz \u00een instanta \u00een baza unui Raport nu reprezinta oare o \u00eencalcare a legislatiei \u00een vigoare, un mod de a perpetua si de a legitima, \u00een plina libertate, mecanismele abuzive, folosite \u00een stalinism? E vorba de un abuz evident, facut de un reprezentant al legii? Dupa citarea in extenso a unui fragment din Raportul amintit, fara a aduce nici o proba, se trage concluzia conform careia \u201einformatiile furnizate de p\u00e2r\u00e2t au frizat \u00eengradirea dreptului la libertatea de exprimare si libertatea opiniilor, prevazut de art. 28 din Constitutia Rom\u00e2niei din 1965, coroborat cu Art. 19 din Pactul International privind Drepturile Civile si Politice, precum si dreptului la viata privata prevazut de Art. 17 din Pactul International privind Drepturile Civile si Politice\u201c.
\nII. CNSAS se autodescalifica. Securitatea triumfa prin
\nconducerea USR?
\n\u00cen sentinta, domnului Breban i se reproseaza ca ar fi purtat discutiile cu generalul Plesita. Se impune precizarea urmatoare: N. Breban era anchetat pentru manuscrisul romanului \u201eBunavestire\u201c. Prin urmare, nu avea cum sa refuze sa poarte discutii cu generalul de Securitate Nicolae Plesita. Din nou se face abstractie de contextul social-istoric. Detalii importante, la care face referire cercetatorul si disidentul Gabriel Andreescu: fiecare intelectual care sub dictatura calatorea \u00een strainatate era obligat sa dea declaratii Securitatii \u2013 ceea ce nu \u00eenseamna nici pe departe ca toti intelectualii ce au la activ voiaje peste hotarele tarii si au dat, la \u00eentoarcere, declaratii organelor de Securitate ceausista au colaborat cu Securitatea. Un alt amanunt ce tine de istorie literara. Cu generalul N. Plesita si cu Gogu Radulescu, membru al Biroului Executiv al CC al PCR, \u00een subordinea caruia se afla Securitatea rom\u00e2na, deci, inclusiv adineaori amintitul general, au vorbit zeci de scriitori si intelectuali importanti. \u00cen mod sigur, cei care detineau functii importante \u00een timpul dictaturii; unii dintre acestia au frecventat casa Gogu Radulescu \u2013 si acest lucru nu e un secret de stat. Nicolae Manolescu, Ana Blandiana, George Balaita, Octavian Paler, Dumitru Radu Popescu, Marin Preda, Zaharia Stancu, Laurentiu Fulga, Paul Goma, Eugen Simion si alti scriitori nu erau straini de aceste realitati. Daca ar fi analizate si publicate stenogramele convorbirilor cu N. Plesita si Gogu Radulescu ale scriitorilor rom\u00e2ni si ale intelectualilor care au fost anchetati de organele de represiune ale statului neostalinist rom\u00e2n, cum ar proceda aceeasi dna presedinta Ciobotaru? I-ar condamna pe toti de-a valma, calific\u00e2ndu-i drept colaboratori ai Securitatii?
\nCred ca trebuie contestata autenticitatea stenogramelor convorbirilor lui Plesita cu Breban. Motivul? Contin din cale afara de multe paranteze; prin urmare, sunt suspecte. De vreme ce colajele, fragmentele alese de reprezentantii CNSAS \u00een scopul de a demonstra cu orice pret ca N. Breban a colaborat cu Securitatea \u2013 colaje si fragmente preluate de o parte din presa nationala si, straniu, si de \u201eRom\u00e2nia literara\u201c, revista a USR \u2013 sunt tendentioase si rauvoitor scoase din context, care este garantia ca stenograma convorbirilor Plesita \u2013 Breban nu este facuta la fel, adica tendentios si rauvoitor? Inclusiv prin acest proces si prin lipsa flagranta de probe, CNSAS se autodescalifica. \u00centrebarea de o gravitate extrema este: din ce motive instanta judecatoreasca, prin reprezentantul ei, legitimeaza abuzurile autodescalificante ale CNSAS?
\n\u00cen sentinta emisa de dna presedint\u00e3 Ciobotaru este, spuneam, minimalizata disidenta lui N. Breban \u2013 ceea ce este cel putin de ne\u00eenteles. Daca N. Breban nu si-ar fi dat demisia, daca nu ar fi dat declaratii ostile regimului Ceausescu, pe urmele lui n-ar fi fost pusa o \u00eentreaga armata de urmaritori \u2013 realitate demonstrata cu asupra de masura de cercetatorul si disidentul Gabriel Andreescu \u00een cartea d-sale \u201eCarturari, opozanti si documente. Manipularea arhivelor Securitatii\u201c (Editura Polirom, 2013)\u2026 Victima unui regim e transformata \u00een calau, urmaritul \u00een urmaritor \u2013 realitate tipica pentru cazurile analizate stralucit de acest om-institutie, Gabriel Andreescu: Adrian Marino, Nicolae Breban, Mihnea Berindei, Nicolae Balota, Mihai Botez etc.
\nDovada spiritului tendentios al CNSAS este inclusiv urmatorul detaliu. Oare din ce motive CNSAS nu pomeneste nimic despre faptul ca N. Breban a fost urmarit de o armata de securisti? Prin aceasta CNSAS vrea sa demonstreze oare \u00eenca o data faptul ca nu actioneaza \u00een litera si spiritul legii si ca este un instrument de intimidare, calomniere si discreditare a personalitatilor incomode? Instrument… folosit de cine? At\u00e2t \u00een \u00eent\u00e2mpinarea facuta de avocatii care \u00eel reprezinta pe domnul Breban \u00een instanta, c\u00e2t si \u00een exemplara carte andreesciana, se demonstreaza ca dosarul Breban aflat \u00een ACNSAS arata explicit anvergura operatiunilor Securitatii de urmarire, calomniere organizata, hartuire, compromitere si limitare a libertatii, inclusiv a libertatii de exprimare a lui N. Breban.
\nFarsa istoriei e ca Securitatea de altadata triumfa nu numai prin CNSAS, ci si prin unii colegi-scriitori, membri ai USR. Inclusiv prin luarile de atitudine ale presedintelui acestei institutii, dl N. Manolescu. Straniu, \u00een loc sa respecte statutul USR, \u00een loc sa sustina si sa apere interesele membrilor USR, d-sa se grabeste uneori, nu se stie de ce, sa-i supuna pe unii dintre acestia oprobriului public, aduc\u00e2nd astfel grave prejudicii imaginii si prestigiului USR, nu-i asa? Prin ce difera comentariile d-sale pe marginea cazurilor Marino, Breban, Grosan, bunaoara, de articolele lui Eugen Barbu publicate \u00een \u201eSaptam\u00e2na\u201c de altadata? \u201eAmenintarea lui Manolescu \u2013 sustine Gabriel Andreescu, referindu-se la editorialele manolesciene axate pe cazul Breban \u2013 vulgariza deja nepermis miza: \u201eSunt gata sa public transcrierea din dosar a convorbirii telefonice dintre Breban si generalul Plesita din 1977. N-am ridicat dec\u00e2t o parte a cortinei. Nu sunt convins ca poetei sAura Christit \u00eei va placea scena intreaga. Depinde numai de ea daca s-o fac sau nu publica. Fie si la tribunal\u201c (http:\/\/www.adevarul.ro\/nicolae_manolescu_comentarii\/O_moda_periculoasa_7_476422355.html).
\n\u00centr-o discutie privata, purtata \u00een primavara anului trecut, dl N. Manolescu regreta ca l-a numit public pe romancierul Breban agent de influenta si \u00eei promitea ca \u00eesi va retrage public acuzatia. Pentru ca, \u00een spiritul si litera caracterului sau, sa revina\u2026 cu aceeasi atitudine initiala \u00een \u201eAdevarul\u201c din februarie 2013, unde analizeaza calitatea de agent de influenta a filosofului Constantin Noica, grabit sa-l \u00eenfiereze, din nou, pe N. Breban: \u201e\u00cen definitiv, raporturile lui Breban cu mahari ai Securitatii nu sunt mai putin blamabile dec\u00e2t ale lui Noica, acesta av\u00e2nd ocazia sa \u00eent\u00e2lneasca un grad mare o singura data \u00een timpul nenumaratelor anchete sau conversatii \u00e0 l’amiable cu securistii\u201c (N. Manolescu, \u201eCritica criticii, Critica criticii II. Dosarul lui Constantin Noica\u201c, 8 si, respectiv, 15 februarie 2013). Si raporturile dlui N. Manolescu cu Gogu Radulescu, membru al Biroului Executiv al CC al PCR, \u00een subordinea caruia se afla Securitatea rom\u00e2na, sau cu George Ivascu \u2013 unul dintre politrucii stalinisti \u2013 c\u00e2t de blamabile or fi oare? Dar declaratiile, facute \u00een prezenta dictatorului Ceausescu, \u00eentre altele, seful generalului Plesita? Un singur citat din stenograma \u00eent\u00e2lnirii lui Nicolae Ceausescu cu un grup de scriitori, 13 martie 1981: \u201eDomnia Voastra, de multe ori, ne-ati spus, ne-ati aratat ce se cere de la literatura, ce ar trebui sa fie aceasta literatura. (\u2026) De obicei se leaga valoarea literara de libertatea acestei literaturi. Si eu, tovarase secretar general, am sa merg mai departe cu aceasta valoare a literaturii, spun\u00e2nd ca ea se leaga de legalitatea restaurata de 15 ani \u00eencoace, de c\u00e2nd Domnia Voastra ati instaurat aceasta legalitate, fac\u00e2nd sa se cunoasca operele unui popor prea adesea \u00eencercat si lipsit \u00een istoria sa de acest cadru firesc\u201c (\u201eCaracterul la rom\u00e2ni, Cavalerii mesei rotunde si\u2026 Nicolae Manolescu\u201c, \u00een \u201eContemporanul\u201c, nr. 5, 2010; \u201eCaracterul la rom\u00e2ni. Cum \u00eesi asuma trecutul si prezentul Ambasadorul UNESCO la Paris, dl N. Manolescu?\u201c, \u00een \u201eContemporanul\u201c, nr. 6, 2011)
\nReferindu-se la \u201eistoricii, ziaristii si judecatorii care au vazut un act de politie politica \u00een interventia facuta de Nicolae Breban la liderii de partid (Cornel Burtica) si Securitate (Nicolae Plesita) \u00een favoarea unor colegi\u201c, Gabriel Andreescu se \u00eentreaba: \u201eCu ce difera manifestarile lui Breban de declaratiile citite la \u00eent\u00e2lnirile scriitorilor cu Nicolae Ceausescu sau cu alte v\u00e2rfuri ale partidului de chiar acuzatorii colaborationismului lui Breban? Prin ce difera susurul vorbelor mieroase la urechile lui Plesita de g\u00e2dilatul paranoiei lui Ceausescu? Cine deschide poarta arhivei \u00een locul desertului va descoperi o lume de nebanuit, piscuri ample, platouri si crevase ad\u00e2nci\u201c.
\nDin pacate, modelul dlui presedinte N. Manolescu, care \u2013 dupa exterminarea simbolica \u00een piata publica a unor intelectuali importanti ai natiunii rom\u00e2ne, ca Adrian Marino, Ion Caraion, Nicolae Breban \u2013 prin pierderea Casei Monteoru, si-a pus umarul si la uciderea \u00een efigie a USR, este molipsitor, nu-i asa? (Pe aceeasi speta, echipa Uricaru \u2013 Breban, cu c\u00e2tiva ani \u00een urma, c\u00e2stigase procesul pentru Casa Monteoru.) Unii scriitori au preluat cu usurinta nu putine zvonuri, legende etc., referitoare la scriitorul N. Breban, colportari si calomnii lansate de agenti ai Securitatii ceausiste, si le perpetueaza, dupa cum se vede, si \u00een ziua de azi. Securitatea triumfa si prin CNSAS, al carui esec institutional este demonstrat de cercetatorul Gabriel Andreescu. Dar si, \u00een aceeasi masura, probabil, prin O.U.G. nr. 24\/2008 aprobata cu modificari si completari prin Legea nr. 293\/2008, ce-si arata carentele, limitele si \u00eesi tine portile larg deschise abuzurilor. Sa \u00eentelegem ca Securitatea triumfa si… prin unii reprezentanti ai instantelor judecatoresti, care sa nu aiba oare \u2013 dupa cum se vede inclusiv din acest dosar si modul \u00een care a fost judecat \u2013 judecatori pregatiti sa judece cazurile de colaborare sau necolaborare cu Securitatea ceausista? Dna presedinta Ciobotaru nu are calificarea de a se pronunta \u00eentr-un asemenea caz, nu-i asa? Sa-i lipseasca oare elementara buna-credinta? Sa-i reprosezi indirect (vorbind de un compromis) cuiva faptul ca, fiind anchetat de Securitate \u00een plina dictatura, a discutat cu un general de Securitate, \u00eenseamna c\u00e2teva lucruri: 1. Fie ca nu ai habar de faptul ca, \u00een conditiile unei dictaturi salbatice ca aceea rom\u00e2neasca, nu \u00eeti sta \u00een putere sa sfidezi reprezentantii organelor represive dec\u00e2t risc\u00e2nd sa fii privat de libertate sau, pur si simplu, exterminat; 2. Fie ca ai procedat astfel din varii motive, asupra carora nu insistam.
\nEchipa de avocati care \u00eel reprezinta pe N. Breban \u00een instanta \u2013 domnii Sergiu Andon si Claudiu Neamtu \u2013 sustine explicit ca \u201eCNSAS continua actiunea Securitatii, iar instanta de judecata nu se poate lasa antrenata \u00een acest demers\u201c. Sentinta citita de noi demonstreaza, fara echivoc, contrariul.
\nCare sunt argumentele aduse de CNSAS, citate de instanta, pentru a-l califica pe N. Breban drept colaborator al Securitatii? 1. Trei convorbiri cu generalul de Securitate Plesita, unele dintre acestea desfasurate \u00een timp ce N. Breban era anchetat de Securitate \u2013 discutii calificate drept compromisuri?!; 2. (Probabil, nu se \u00eentelege clar, iar acest detaliu lasa loc liber confuziilor, nota bene, \u00eentr-o decizie judecatoreasca!) Raportul ofiterului datat 30.09.1982 \u2013 care e numele ofiterului? \u2013 \u00een care un colaborator al Securitatii afirma ca N. Breban ar fi sustinut ca Monica Lovinescu este \u201emarcata de un anticomunism primitiv\u201c. Apoi, se mentioneaza \u2013 probabil \u00een acelasi raport al ofiterului de Securitate \u2013 ca (se deduce din context, dar, din nou, nu e clar despre cine anume e vorba!) N.B. \u201ea purtat discutii interminabile cu Monica Lovinescu, Virgil Ierunca si Eugen Ionescu, \u00eencerc\u00e2nd cu argumente sa le combata ideile dupa care regimul comunist ar fi produs numai rau, ar fi distrus totul si ar fi aneantizat cultura\u201c! Nici un raport \u00eentocmit de ofiterii de Securitate nu este pus la \u00eendoiala sau contestat de reprezentantul instantei, nici de cel al CNSAS. Nu este pusa la \u00eendoiala nici o informatie furnizata prin intermediul acesteia si a altor delatiuni. Din contra, turnatoria invocata adineaori este folosita ca maciuca, pentru a lovi, \u00een libertate, una dintre victimele statului politienesc. \u00cen continuare, sunt citate de acelasi reprezentant al instantei judecatoresti rom\u00e2nesti dintr-un stat democratic, membru al Uniunii Europene, concluziile ofiterului de Securitate, si anume: ,,Nicolae Breban pozeaza \u00eentr-un olimpian meditativ, detasat de fram\u00e2ntarile primare existentiale. Recunoaste ca reprezinta un personaj \u00abincomod\u00bb, \u00abproblematic\u00bb fata de noi. A transmis prin mine rugamintea adresata Departamentului Securitatii Statului ca \u00een ce-l priveste defularile intime ssict sa nu-i fie taxate ca antipatriotice. Nu va face niciodata jocul emigratiei reactionare sBreban \u00eensusi a facut parte din emigratia rom\u00e2neasca; sa \u00eentelegem ca s-a autointitulat reactionar \u00eentr-o convorbire cu un agent al Securitatii?t, chiar daca unele aprecieri politice personale nu ne convin. \u00cel \u00eencearca un sentiment de claustrare\u201c etc.
\nSunt citate, \u00een sentinta judecatoreasca, alte si alte fragmente din delatiunile ofiterilor Securitatii. \u00cen baza acestor fragmente de turnatorii, instanta, prin reprezentantul sau, constata calitatea de colaborator al Securitatii a romancierului N. Breban.
\nIII. \u201ePentru Securitate,
\nNicolae Breban aparea ca un balaur cu sapte capete, periculos si imprevizibil,\u00a0 greu de \u00eenfruntat, imposibil de \u00eenfr\u00e2nt\u201c
\nInformatiile furnizate de dl N. Breban \u201ear fi putut fi antrenate \u00eempotriva celor vizati\u201c, se afirma \u00een textul sentintei. Dar au fost oare \u201eantrenate \u00eempotriva celor vizati\u201c? \u00cen ce fel? De c\u00e2nd o instanta judeca ceva ce s-ar fi putut \u00eent\u00e2mpla si nu ceea ce s-a \u00eent\u00e2mplat de fapt? Concret, cu argumente si probe, \u00een ce mod N. Breban a calcat \u201edreptul la viata privata\u201c al dlui P. Goma, al dnei M. Lovinescu sau al dlui V. Tanase? Concret, prin ce anume si cum dl N. Breban a \u201e\u00eengradit drepturi si libertati fundamentale ale omului, si anume: dreptul la viata privata, precum si dreptul la libertatea de exprimare si libertatea opiniilor\u201c persoanelor enumerate? Sa \u00eentelegem ca dl
\nP. Goma a fost \u00eentemnitat pentru ca dl
\nN. Breban ar fi sustinut, conform delatiunii unui securist, ca \u201eGoma nu are talent\u201c \u2013 ceea ce nu corespunde adevarului? Sa \u00eentelegem ca dna Lovinescu sau dl V. Ierunca ar fi facut ani grei de \u00eenchisoare din cauza declaratiilor date de dl N. Breban, afirmatii reproduse trunchiat si inexact de un angajat cu state de plata la Securitate? De c\u00e2nd o instanta judeca ceva ce s-ar fi putut \u00eent\u00e2mpla?
\nUn detaliu esential: Paul Goma nu putea fi arestat, fiindca era membru al Uniunii Scriitorilor din Rom\u00e2nia. La indicatia organelor Securitatii, a fost convocat Consiliul Uniunii Scriitorilor din Rom\u00e2nia, din care faceau parte, \u00eentre altii, Nicolae Manolescu, Octavian Paler etc. Membrii Consiliului USR au votat excluderea lui Paul Goma din r\u00e2ndurile USR, stiind ca acest lucru face posibila arestarea disidentului din 1977. Nu opiniile brebaniene privind talentul sau lipsa acestuia, exprimate \u00eentr-o convorbire telefonica cu generalul Plesita \u2013 conform unor stenograme trunchiate prin paranteze si puncte de suspensie \u2013 au dus la arestarea dlui P. Goma, ci lasitatea membrilor Consiliului USR.
\nDupa ce se citeaza in extenso din c\u00e2teva delatiuni securistice, \u00een textul sentintei se constata ca \u201etoate aceste actiuni ale p\u00e2r\u00e2tului s\u2026t au implicat urmarirea \u00eendeaproape a vietii unor persoane\u201c. Sa \u00eentelegem ca cele c\u00e2teva declaratii, facute, conform turnatoriilor unor securisti, de disidentul urmarit de Securitatea ceausista circa doua decenii, dl N. Breban, au dus la \u201eurmarirea \u00eendeaproape\u201c a dnei Lovinescu sau a dlui Goma? Sa \u00eentelegem ca dna Lovinescu nu era urmarita pentru ca facea declaratii ostile regimului ceausist la postul Radio Europa Libera, ci pentru ca dl N. Breban ar fi vorbit despre \u201eanticomunismul ei primitiv\u201c? Iar dl P. Goma n-a fost arestat pentru actul sau de curaj din ’77, ci fiindca Breban ar fi afirmat ca… autorul romanului \u201eDin calidor\u201c… nu are talent \u2013 ceea ce nu este adevarat? Cred ca si absurdul are limite. Prin ce anume N. Breban le-a adus prejudicii acestor persoane? \u00cen ce consta gravitatea acestora? Nu se stie si nici nu vom afla niciodata. Fiindca \u00een dosarul din ACNSAS, existent pe numele N. Breban, sustine cercetatorul Gabriel Andreescu, nu exista nici o proba \u00een acest sens, nici o piesa, nici o fila, nici o declaratie, nici un r\u00e2nd \u2013 nimic \u2013 care sa demonstreze negru pe alb ca N. Breban a fost colaborator al Securitatii. Ce gasim \u00een cele 13 volume ale dosarului N. Breban din ACNSAS? Gabriel Andreescu: \u201eNu se poate imagina ce complexitate, ce ciudatenie, ce contorsionari umane povestesc documentele despre viata lui Breban. Inclusiv \u00abminunea\u00bb ca nu a fost un \u00abom al organelor\u00bb, \u00een ciuda tuturor acelor situatii care puteau sugera contrariul\u201c.
\nAvocatii Sergiu Andon si Claudiu Neamtu arata explicit, \u00een \u00eent\u00e2mpinarea depusa, inexactitatile, impreciziile si jumatatile de adevar strecurate \u00eentr-o serie de delatiuni ale agentilor de Securitate si astfel, evident, contesta exactitatea si validitatea acestora. Instanta nu tine cont de acest aspect, \u00eel diminueaza si, \u00een schimb, ce farsa!, valideaza \u2013 \u00een pofida evidentelor si a contextului social-istoric \u2013 delatiunile unor ofiteri, agenti ai Securitatii, asigur\u00e2nd astfel, spuneam, triumful Securitatii dupa mai bine de doua decenii scurse de la caderea comunismului si gasind vinovata de colaborare cu Securitatea una dintre victimele Securitatii de altadata?<\/p>\n

Istoria se repeta oarecum. La \u00eenceputul secolului al XX-lea, lumea literara rom\u00e2neasca a fost zguduita, dupa cum se stie, de un proces rasunator. Ion Luca Caragiale a fost acuzat, fara dovezi, de plagiat de un individ \u2013 numele caruia a fost uitat \u00eentre timp \u2013 care semna cu pseudonimul Caion. Conform articolului publicat de Caion \u00een \u201eRevista literara\u201c (30 noiembrie 1901), piesa domnului Caragiale \u201eNapasta\u201c ar fi un plagiat dupa piesa \u201eNenorocirea\u201c, scrisa de Kem\u00e9ny Istv\u00e1n. Dupa o prima si exhaustiva documentare, Caragiale constata, uimit, ca acest autor \u2013 cu piesa lui cu tot \u2013 nu e dec\u00e2t o inventie, si \u00eel da \u00een judecata pe Caion. \u201eCurtea l-a condamnat pe Caion la trei luni de \u00eenchisoare corectionala si la 500 de lei amenda penala, precum si la 10.000 lei despagubiri civile. Ulterior, \u00eentr-un alt proces, Caion a fost achitat\u201c. \u201eCum a fost \u00eensa posibil sa se ajunga \u00een situatia ca un mare scriitor sa fie calomniat \u00een acest mod? Trebuie spus mai \u00eent\u00e2i ca firea ironica si zeflemitoare a lui Caragiale i-a atras multi dusmani. Adversitatea era cauzata, pe de o parte, de prestigiul literar pe care si-l dob\u00e2ndise Caragiale, iar pe de alta parte de invidia grafomanilor ce invadasera publicatiile vremii. Nu poate fi trecuta cu vederea nici dusmania unor literati de seama, dintre care se remarca Alexandru Macedonski, cel care l-a sprijinit si inspirat \u00een multe din actiunile sale pe Caion. Procesul Caragiale-Caion a avut si evidente implicatii politice. Chiar daca marele dramaturg nu facea politica, totusi era unul dintre liderii literari ai \u00abJunimii\u00bb, grupare conservatoare adversara fatisa a liberalilor\u201c (http:\/\/istoriiregasite. wordpress.com\/2011\/09\/09\/procesul-caragiale-caion\/).
\nDe la \u00eenceputul secolului trecut sinonimul absolut al verbului a terfeli este a caioniza. Ne \u00eentrebam sinonimul carui verb sau substantiv va deveni \u00een timp numele dnei presedinta Ciobotaru? Scriitorul Tesu Solomovici a afirmat ca procesul \u00eenscenat romancierului Breban si toata campania de calomniere si terfelire care a urmat este una dintre cele mai mari porcarii \u2013 da, acesta e cuv\u00e2ntul folosit de scriitorul israelit \u2013 care i s-au facut vreodata unui mare scriitor rom\u00e2n. Si nu sunt multi romancieri \u00een istoria literaturii rom\u00e2ne care au opera acestui creator. Cineva afirma \u2013 cred ca dl D. Tudoran, daca nu ma trage pe sfoara memoria \u2013 ca la tribunal e trimis nu autorul \u201eBuneivestiri\u201c, ci omul Breban. De c\u00e2nd unii scriitori rom\u00e2ni recurg la acest cliseu stalinist schizoid: scriitorul si omul? Cine crede ca un turnator ordinar ar fi capabil sa scrie macar un r\u00e2nd din \u201eBunavestire\u201c sau din \u201eSingura cale\u201c \u2013 primul roman al stalinismului, scris \u00een libertate?
\nProfesorul, istoricul si criticul literar Ion Simut mentioneaza, \u00eentr-o ampla cronica la cartea domnului Gabriel Andreescu: \u201ePentru Securitate, Nicolae Breban aparea ca un balaur cu sapte capete, periculos si imprevizibil, greu de \u00eenfruntat, imposibil de \u00eenfr\u00e2nt. De aceea, regia confruntarii e impresionanta, Securitatea pregatind o multitudine de scenarii si variante de lucru, tesute \u00eentr-o plasa \u00eenvaluitoare. Alerta Securitatii e maxima c\u00e2nd e vorba de Nicolae Breban, redactor sef la \u00abRom\u00e2nia literara\u00bb, fost membru CC, demisionat \u00een 1971, d\u00e2nd interviuri \u00een presa occidentala si \u00een curs de a obtine cetatenia germana. Lupta se desfasoara \u00een anii urmatori pe toate fronturile, din tara si din exil, la toate vitezele, cu toate mijloacele: tehnica operativa de ascultare la domiciliu, intoxicare prin intermediari cu diverse zvonuri, supravegherea si exploatarea vietii intime, prelucrarea editoriala prin forurile de raspundere, munca de partid, amenintare cu procese, preconizarea arestarii sub acuza de tradare de patrie (masura propusa de Paul Everac). Cel mai eficient \u00een dezamorsarea disidentei incipiente a lui Nicolae Breban a fost zvonul rasp\u00e2ndit \u00een exil ca prozatorul cu ambitii de afirmare europeana ar fi agent al Securitatii. \u00centors \u00een tara, scriitorul are \u00een 1977 discutii cu generalul Plesita (argument mult invocat) si cu alti reprezentanti ai Securitatii sau ai partidului comunist, cere sa i se publice cartile, i se publica dupa am\u00e2nari si negocieri, sunt bine pl\u00e3tite, sunt bine primite de critica (cu unele exceptii de contestari comandate), se \u00eentoarce \u00een strainatate, cauta traducatori si editori, pledeaza acasa si \u00een exil pentru afirmarea culturii rom\u00e2ne. De ce a putut sa faca toate acestea? De la CNSAS a primit verdictul de colaborare cu Securitatea \u00een actiuni de politie politica. Intoxicarea mediului literar i-a reusit Securitatii nu numai \u00een anii ’70-’80, ci si \u00een 2011-2012. Gabriel Andreescu citeste \u00eenca o data atent toate dosarele si dezvaluie mecanismul compromiterii scriitorului si al manipularii opiniei publice \u00een cazul Nicolae Breban. E un fapt important de istorie literara. Nu ne e indiferent cum se scrie un capitol senzational, acela al relatiilor cu Securitatea, din biografia unuia dintre cei mai importanti scriitori rom\u00e2ni postbelici\u201c (Ion Simut, \u201eAgenti de influenta, cu sau fara voie\u201c, \u00een \u201eCultura\u201c din 21 februarie 2013)
\nDupa lectura sentintei date \u00een cazul
\nN. Breban, poetul Liviu Ioan Stoiciu ne scrie, sub semnul unei \u00eendreptatite revolte, urmatoarele: \u201eE groaznic, sa te fereasca Dumnezeu sa \u00eencapi pe m\u00e2na unor asemenea judecatori. \u00ceti dau dreptate \u00een totalitate \u00een ceea ce scrii. Din nenorocire, justitia \u00eenseamna \u00een Rom\u00e2nia interpretare, rea-credinta si bun plac, judecatorul taie si sp\u00e2nzura dupa propriile hachite si optiuni (inclusiv politice). E extrem de grav ca scriitorii sunt judecati de te miri cine, amatorismul judecatoarei e batator la ochi. I se face o mare nedreptate lui N. Breban, e strigator la ceruri. Pur si simplu sunt stupefiat ca se poate \u00eent\u00e2mpla asa ceva, ca un judecator sa minimalizez<\/p>\n

\n

\n

 <\/p>\n

 <\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

Continuam dezbaterea pe marginea cazului Nicolae Breban, public\u00e2nd texte de Paul Goma si Aura Christi. \u00cen numerele anterioare din \u201eCultura\u201c am reprodus Sentinta civila nr. 4430, data \u00een sedinta publica de la 02.07.2012, \u00een Dosarul nr. 3084\/2\/2012, \u00een care CNSAS cerea Curtii de Apel Bucuresti sa constate calitatea de \u201ecolaborator al Securitatii\u201c \u00een cazul lui… Cite\u0219te mai mult »Cazul Nicolae Breban (III)<\/span><\/a><\/p>\n","protected":false},"author":3,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"neve_meta_sidebar":"","neve_meta_container":"","neve_meta_enable_content_width":"","neve_meta_content_width":0,"neve_meta_title_alignment":"","neve_meta_author_avatar":"","neve_post_elements_order":"","neve_meta_disable_header":"","neve_meta_disable_footer":"","neve_meta_disable_title":"","jetpack_post_was_ever_published":false,"_jetpack_newsletter_access":"","_jetpack_dont_email_post_to_subs":false,"_jetpack_newsletter_tier_id":0,"_jetpack_memberships_contains_paywalled_content":false,"_jetpack_memberships_contains_paid_content":false,"footnotes":"","jetpack_publicize_message":"","jetpack_publicize_feature_enabled":true,"jetpack_social_post_already_shared":false,"jetpack_social_options":{"image_generator_settings":{"template":"highway","default_image_id":0,"font":"","enabled":false},"version":2}},"categories":[3],"tags":[8876,8908],"class_list":["post-15622","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-politica","tag-cazul-nicolae-breban","tag-declaratie-paul-goma"],"views":2870,"jetpack_publicize_connections":[],"jetpack_featured_media_url":"","jetpack_sharing_enabled":true,"jetpack-related-posts":[],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/15622","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/users\/3"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=15622"}],"version-history":[{"count":0,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/15622\/revisions"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=15622"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=15622"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=15622"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}