{"id":1562,"date":"2010-02-25T12:22:42","date_gmt":"2010-02-25T10:22:42","guid":{"rendered":"http:\/\/revistacultura.ro\/nou\/?p=1562"},"modified":"2010-02-25T12:24:54","modified_gmt":"2010-02-25T10:24:54","slug":"despre-anticomunism-in-mai-multe-feluri-comisia-prezidentiala-vs-iiccr","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/despre-anticomunism-in-mai-multe-feluri-comisia-prezidentiala-vs-iiccr\/","title":{"rendered":"Despre anticomunism in mai multe feluri: Comisia Prezidentiala vs IICCR"},"content":{"rendered":"<blockquote><p><em><strong>Nu putini amici m-au intrebat cu privire la \u201epozitionarea\u201c mea in scandalul din jurul IICCR. Si, pragmatic vorbind, orice pozitie as adopta, as \u201ecadea prost\u201c. Daca sustin \u201evarianta Tismaneanu\u201c, sustin implicit si demersul PDL de a controla politic tot ce se poate controla, in cazul acesta si&#8230; o cauza: anticomunismul.<\/strong><\/em><\/p><\/blockquote>\n<p><strong>Comisia Prezidentiala<\/strong><br \/>\nNici sa sustin, insa, varianta \u201eOprea\u201c nu as putea. Nu sunt de acord cu agresivitatea manifestata de acest personaj si il suspectez ca nu este cu toate \u201etiglele pe acoperis\u201c.<br \/>\nTotusi, din fericire pentru mine, sunt suficient de nemultumit de felul in care se manifesta anticomunismul rom\u00e2nesc ca sa nu sustin nici una din variante, deoarece ambele au pacatele lor, care se manifesta deja ca vicii, atunci c\u00e2nd este vorba despre o reactie sau despre alta a anticomunistilor rom\u00e2ni.<br \/>\nCei din jurul Comisiei Prezidentiale sunt&#8230; oamenii presedintelui. Anticomunismul lor se transforma, in perioadele campaniilor electorale, fie in anti-pesedism (cu lacune amnezice in privinta istoriei FSN atunci c\u00e2nd interesele partidului o cer), fie in apologetica a lui Traian Basescu, acest fost demnitar comunist, care, alaturi de o Elena \u201eCos\u00e2nzeana\u201c capitalista (e drept, capitalism \u201ede cumetrie\u201c, dar altul nu avem), a \u201econdamnat\u201c comunismul si lupta pe viata si pe moarte impotriva criptocomunistilor.<br \/>\nDesigur, se scriu carti bune (volumul despre Leonte Rautu, al lui Vladimir Tismaneanu si Cristian Vasile), se initiaza petitii de actualitate, precum cea de eliberare a disidentului chinez Liu Xiaobo, lucruri ce trebuie apreciate la justa lor valoare.<br \/>\n<strong>IICCR<\/strong><br \/>\nCei din jurul lui Marius Oprea nu au cazut in capcana partinica. Nu isi elogiaza patronii politici, asa cum o fac primii, ci&#8230; chiar se tin de treaba. Categoric, IICCR (Institutul de Investigare a Crimelor Comunismului din Rom\u00e2nia) face treaba fie si prin faptul ca nu lasa ingropate amintirile cu privire la crimele odioase din timpul fostului regim. Aduc\u00e2ndu-le, uneori la propriu, mortii inapoi, celor ce-si pierdusera si ultimele sperante, Marius Oprea si oamenii sai inving raul la un nivel pe care cercetarile teoretice nu il vor putea niciodata atinge.<br \/>\nDar dl. Oprea si ai sai ram\u00e2n prinsi in capcana luptei impotriva Securitatii. Pentru ei, dupa toate aparentele, oamenii responsabili de crimele comunismului ar fi comis aceste fapte independent de idee. Aceasta perspectiva este, cred eu, fundamental gresita. Ideea, ideologia, justificarea istorica, sociala sau economica a urii este cea care transforma oamenii in fiare.<br \/>\nDe aceea, cred eu, inainte de a ii condamna pe securisti trebuie sa ii condamnam pe comunisti si inainte de a ii condamna pe comunisti, trebuie sa condamnam comunismul. Caci nici una dintre crimele comise de comunisti, la Sighet sau in lagarele din Coreea de Nord sau Cuba, nu a fost straina de marxism-leninism.<br \/>\n<strong>Disidentii<\/strong><br \/>\nCa atare, nu cred ca vreuna dintre solutiile anticomuniste propuse oficial e si functionala. Comunistii pot doar sa continue sa cheltuiasca bani de la buget cu o eficienta minima, incuraj\u00e2nd chiar confuzii nefericite.<br \/>\nUn exemplu ar fi cel legat de folosirea termenului \u201edisident\u201c intr-un sens at\u00e2t de generos inc\u00e2t tinde sa il includa pe cel de \u201erezistent\u201c. Disidentul este cel care, in interiorul sistemului fiind, nutreste idei si conceptii diferite, sf\u00e2rsind prin a intra in conflict partial sau total cu sistemul.<br \/>\nNu toti disidentii sunt, asadar, frecventabili de catre anticomunisti. Si Lev Trotki, G. Tamas, Adam Michnik sau Slavoj Zizek (sau, ca sa dam exemple rom\u00e2nesti, Ion Iliescu si Silviu Brucan) au fost disidenti. Insa disidenta lor nu a presupus o ruptura de marxism, ci doar de niste realitati partinice sau ideologice care nu mai constituiau pentru ei ortodoxia comunista. Alti disidenti, precum Leszek Kolakowski, au renuntat complet la marxism, denunt\u00e2ndu-l in ansamblul sau.<br \/>\nC\u00e2t despre \u201erezistenti\u201c, acestia nu au fost niciodata comunisti si anticomunismul lor a fost parte constanta a existentei. Monica Lovinescu, Virgil Ierunca, Corneliu Coposu sau Petre Tutea au rezistat cum au putut comunismului.<br \/>\n<strong>Informatorii cei rai<\/strong><br \/>\nO alta confuzie nefericita este provocata de obsesia fata de Securitate. Cum din pacate unica realizare concreta a anticomunistilor rom\u00e2ni a fost aparitia CNSAS-ului, a aparut si o obsesie a deconspirarii. Obsesie care ar fi amuzanta, daca nu ar fi tragica.<br \/>\nTraian Basescu, care a fost inalt functionar al statului comunist, beneficiar al unui rang de secretar de stat in timpul guvernului Dascalescu, este laudat de anticomunistii sai ca&#8230; nu a avut dosar la Securitate. La fel, un Corneliu Vadim Tudor este transformat in \u201edisident\u201c pentru simplul motiv ca era&#8230; urmarit de Securitate!<br \/>\nCe sa mai spunem despre o alta consecinta tragica a acestei fixatii pe Securitate? Conform ei, vinovati de raul comunist ar fi fost&#8230; Mona Musca, Constantin Balaceanu-Stolnici, Alexandru Paleologu si Nicolae Corneanu.<br \/>\nExista insa si un al treilea tip de anticomunism, manifestat cultural. La Berlin, in ciuda protestelor unor cripto si neomarxisti, s-a prezentat filmul \u201ePortretul luptatorului in tinerete\u201c, av\u00e2nd ca personaj principal pe badia Ioan Gavrila Ogoranu, cel care imi spunea, la unica int\u00e2lnire avuta cu el, ca (citez din memorie): \u201eam facut ca, fie si pe c\u00e2teva piscuri din muntii Fagaras, sa dainuie Regatul Rom\u00e2niei si nu o republica populara\u201c.<br \/>\nFilmul, prima parte dintr-o trilogie dedicata rezistentei anticomuniste din munti, este dupa pelicula \u201eUndeva in Est\u201c (ecranizare ce porneste de la un roman al lui Augustin Buzura), al doilea film care, in 20 de ani, trateaza acest subiect. Sa speram ca acest film va fi si difuzat, inlocuind \u201ecapodoperele\u201c comuniste (despre fabrici, uzine si activisti harnici) cu care diverse posturi de televiziune (intre care cel favorabil lui Basescu exceleaza) impuie retinele si mintile telespectatorilor mai tineri.<br \/>\n<strong>Don Camillo<\/strong><br \/>\nIn 2008, desi abia acum mi-a fost dat sa o vad in librarii, a aparut la Editura Vellant o carte care prin umorul sau intelept ne arata ca ideologia comunista a fost si este inca sortita esecului, chiar daca, renunt\u00e2nd la Lenin, adeptii ei devin&#8230; mai gramscieni si mai intelectuali. Este vorba despre un prim volum din seria \u201eDon Camillo\u201c, a autorului italian Giovannino Guareschi.<br \/>\nVolumul \u201eDon Camillo. Lume marunta\u201c ne prezinta istoriile amuzante si impresionante (eu cel putin am alternat r\u00e2sul cu lacrimi citind, cu multi ani in urma, aceste povestiri) ale confruntarilor dintre un preot catolic si primarul comunist al unui sat italian.<br \/>\nOameni de toata isprava, care nu se sfiesc sa foloseasca violenta fizica pentru a isi sublinia argumentele teoretice, personajele principale, don Camillo si primarul Peppone, sunt vegheati (si corijati) in bataliile dintre ei de&#8230; insusi Iisus Hristos.<br \/>\nRecomand din toata inima lecturarea acestei carti, precum si traducerea celorlalte volume (dublata, poate, de difuzarea si pe posturile tv rom\u00e2nesti a savuroaselor comedii inspirate din aceste istorisiri: Fernandel isi are, cred eu, rolul vietii sale in pielea preotului anticomunist).<br \/>\n<strong>Camillo vs Peppone<\/strong><br \/>\nVa voi da si un scurt citat din carte. Batut (la propriu) de Peppone (care isi mai si marturiseste bataia la spovedanie), don Camillo negociaza cu Iisus posibilitatea unei razbunari pe masura:<br \/>\n\u201e\u2013 Iisuse, spuse don Camillo, iertati-ma, dar ii ard c\u00e2teva.<br \/>\n\u2013 Nici prin g\u00e2nd sa nu-ti treaca, raspunse Iisus. Eu l-am iertat si tu de asemenea trebuie sa-l ierti. De fapt, e un om de nadejde.<br \/>\n\u2013 Iisuse, nu va bizuiti pe cei din partidul rosilor, toti incearca sa va pacaleasca&#8230; Uitati-va bine la el, nu vedeti ce fata de t\u00e2lhar are?<br \/>\n\u2013 O fata ca toate celelalte. Don Camillo, inima ta e otravita!<br \/>\n\u2013 Iisuse, daca v-am slujit cum se cuvine, faceti-mi o favoare: lasati-ma cel putin sa-l altoiesc cu lum\u00e2narea cea groasa. O lum\u00e2nare, nu altceva.<br \/>\n\u2013 Nu, raspunse Iisus. M\u00e2inile tale sunt facute sa binecuv\u00e2nteze, nu sa loveasca.<br \/>\nDon Camillo suspina. Se inchina si iesi din incinta. Se indrepta spre altar sa se mai inchine o data si iata-l in spatele lui Peppone care, ingenunchiat fiind, statea cufundat in rugaciunile sale.<br \/>\n\u2013 Bine, gemu don Camillo, impreun\u00e2ndu-si palmele si privind spre Isus. M\u00e2inile sunt facute pentru binecuv\u00e2ntare, dar nu si picioarele!<br \/>\n\u2013 Asta-i adevarat, spuse Iisus din inaltul Altarului. Dar te rog mult, don Camillo: doar unul!<br \/>\nSutul se declansa precum un fulger, Peppone il incasa fara sa cr\u00e2cneasca, dupa care se scula de jos si ofta impacat.<br \/>\n\u2013 De zece minute asteptam sa vina, spuse. Acum ma simt mai bine.<br \/>\n\u2013 Si eu, exclama don Camillo, a carui inima era acum limpede si luminoasa precum cerul senin.<br \/>\nIisus n-a zis nimic. Dar se vedea ca era multumit si el\u201c.<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"<p>Nu putini amici m-au intrebat cu privire la \u201epozitionarea\u201c mea in scandalul din jurul IICCR. Si, pragmatic vorbind, orice pozitie as adopta, as \u201ecadea prost\u201c. Daca sustin \u201evarianta Tismaneanu\u201c, sustin implicit si demersul PDL de a controla politic tot ce se poate controla, in cazul acesta si&#8230; o cauza: anticomunismul. Comisia Prezidentiala Nici sa sustin,&hellip;&nbsp;<a href=\"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/despre-anticomunism-in-mai-multe-feluri-comisia-prezidentiala-vs-iiccr\/\" rel=\"bookmark\">Cite\u0219te mai mult &raquo;<span class=\"screen-reader-text\">Despre anticomunism in mai multe feluri: Comisia Prezidentiala vs IICCR<\/span><\/a><\/p>\n","protected":false},"author":3,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"neve_meta_sidebar":"","neve_meta_container":"","neve_meta_enable_content_width":"","neve_meta_content_width":0,"neve_meta_title_alignment":"","neve_meta_author_avatar":"","neve_post_elements_order":"","neve_meta_disable_header":"","neve_meta_disable_footer":"","neve_meta_disable_title":"","jetpack_post_was_ever_published":false,"_jetpack_newsletter_access":"","_jetpack_dont_email_post_to_subs":false,"_jetpack_newsletter_tier_id":0,"_jetpack_memberships_contains_paywalled_content":false,"_jetpack_memberships_contains_paid_content":false,"footnotes":"","jetpack_publicize_message":"","jetpack_publicize_feature_enabled":true,"jetpack_social_post_already_shared":false,"jetpack_social_options":{"image_generator_settings":{"template":"highway","default_image_id":0,"font":"","enabled":false},"version":2}},"categories":[3],"tags":[1184,1186,102,1185,98],"class_list":["post-1562","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-politica","tag-anticomunism","tag-comisia-prezidentiala","tag-pdl","tag-scandalul-iiccr","tag-tismaneanu"],"views":2832,"jetpack_publicize_connections":[],"jetpack_featured_media_url":"","jetpack_sharing_enabled":true,"jetpack-related-posts":[],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/1562","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/users\/3"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=1562"}],"version-history":[{"count":0,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/1562\/revisions"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=1562"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=1562"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=1562"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}