{"id":15618,"date":"2013-05-30T14:54:51","date_gmt":"2013-05-30T12:54:51","guid":{"rendered":"http:\/\/revistacultura.ro\/nou\/?p=15618"},"modified":"2013-05-30T14:54:51","modified_gmt":"2013-05-30T12:54:51","slug":"povesti-despre-romania","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/povesti-despre-romania\/","title":{"rendered":"Povesti despre Romania"},"content":{"rendered":"<p><em><strong>Povestita celor curiosi si dispusi sa asculte cu un oarecare interes \u2013 si compatriotii mai mult sau mai putin multumiti de a se fi ratacit \u00een \u201eparadisul\u201c canadian, atinsi de o cumplita plictiseala, nu sunt prea numerosi \u2013 Rom\u00e2nia de azi enerveaza p\u00e2na la greata, e pl\u00e2nsa cu lacrimi de crocodil, blestemata din ad\u00e2ncul sufletului sau e harazita, pur si simplu, disparitiei. Se \u00eent\u00e2mpla, cel mai adesea, ca proaspatul revenit din tara sa se trezeasca povestind si sa nu-l asculte nimeni sau sa i se spuna de la obraz ca nu e nevoie de traversat oceanul pentru a afla ce-i cu Rom\u00e2nia, cu rom\u00e2nii si, \u00een general, cu Europa falimentara.<\/strong> <\/em><br \/>\nMa trezesc, deci, povestind. Nu de mult, pe prima pagina a unui cotidian care oscileaza \u00eentre adevar si dilematic, era relatata cu entuziasm povestea unui militar rom\u00e2n care si-a pierdut o m\u00e2na si picioarele \u00een Afganistan. Un erou, se spunea \u00een titlu. Un erou al natiunii, se nuanta patriotic ceva mai jos. Un mercenar, de fapt, \u00eentr-un razboi absurd, de mult pierdut, spitalizat \u00een Statele Unite pe cheltuiala Rom\u00e2niei (350.000 de dolari), vizitat si felicitat de doua ori de \u201ecel mai puternic om al planetei\u201c si de prima sa doamna (Barack Obama si Michelle) si decorat cu Emblema de Onoare a Armatei Rom\u00e2ne. De-a lungul anilor, nici politicienii, nici comentatorii atitrati si nici, cum s-ar fi cuvenit, elita \u00een voga, alintata, prospera si colonizata n-au \u00eendraznit niciodata sa-si puna \u00eentrebari serioase despre ce cauta s\u00e2rmanii militari rom\u00e2ni \u00een Irak si \u00een Afganistan si de ce se cheltuiesc milioane de dolari \u00eemprumutati pentru a servi doar interesele geo-politice ale Americii belicoase, care c\u00e2stiga razboaie doar \u00een filme.<br \/>\nCu c\u00e2teva zile \u00eenainte, c\u00e2nd \u00eenca mai plutea \u00een aer mirosul micilor salvati de un prim-ministru a carui maturitate si viziune politica se rezuma la tunsoare, la obraznicii si glumite, treceau la televizor imagini cutremuratoare de handicapati chemati umilitor \u00een fata unei comisii medicale pentru a-si re\u00eennoi certificatul pe baza caruia sa-si primeasca ajutorul lunar de 240 de lei. Tot cam atunci s-a consumat, cu revolta de rigoare, si s-a \u00eengropat rapid si fara niciun rezultat concret episodul aiuritor al \u201esalariilor nesimtite\u201c de mii de euro ale directorilor agentiilor si companiilor de stat. Iar c\u00e2teva zile mai t\u00e2rziu, platiti cu salarii de mizerie si \u00eenfricosati de perspectiva privatizarii impusa de Fondul Monetar International, postasii protestau cu disperarea trista si neputincioasa a celor care se stiau condamnati. Jaful programat al privatizarii CFR Marfa si al altor c\u00e2torva ramasite a ceea ce a fost odata bogatia tarii, alte cerinte fara drept de apel ale FMI-ului, e \u00een plina desfasurare.<br \/>\nO, dar c\u00e2te nu se pot povesti, bune si rele, sinistre si \u00eenduiosatoare, grotesti si rizibile despre Rom\u00e2nia din aceasta primavara si poate dintotdeauna si pentru totdeauna! Cum sa nu te prapadesti de r\u00e2s, sa nu-ti iesi din fire sau sa nu fii stupefiat c\u00e2nd o femeiusca de o frumusete \u00eendoielnica, \u00eencurcata p\u00e2na mai de cur\u00e2nd, se pare, cu un actor american, e plimbata pe platourile de televiziune ca o dovada de reusita \u00een viata? Cum sa nu fii tulburat c\u00e2nd doua tinere judecatoare oficiau \u00een functie de sumele enorme pretinse si \u00eencasate de la cei pe care ar fi trebuit sa-i condamne la ani grei de \u00eenchisoare? Cum sa nu te enervezi si sa nu suspectezi de ur\u00e2t aranjament, de prostire \u00een fata a plebei coabitarea dintre un presedinte dezavuat, guvernator impus coloniei de coloni, si un prim-ministru imberb si de o suficienta abisala, pregatit si sprijinit sa-i ia locul de cei care au tras, trag si vor trage vesnic sforile! Cum sa nu bagi de seama, pierindu-ti cheful de a mai vota vreodata, ca nu exista nici cea mai mica deosebire \u00eentre guvernantii pretinsi de dreapta din urma cu un an si coalitia struto-camila, socialist-liberala, instalata la putere de atunci \u00eencoace! Nicio deosebire fundamentala, de altfel, \u00eentre presedintii, parlamentele si guvernele care s-au succedat de douazeci si trei de ani sub stindardul faimos al capitalismului si al democratiei liberale, care au \u00eengaduit si \u00eengaduie o patura de jefuitori si de privilegiati. Ca pluralismul, campaniile electorale dezmatate, urnele si participarea resemnata la circul alegerilor n-au schimbat si nu vor schimba nimic \u00een tara! Vremea iluziilor democratice a trecut!<br \/>\nFapt care era de prevazut. Nu se \u00eent\u00e2mpla numai \u00een Rom\u00e2nia, ci pretutindeni pe planeta capitalista. Spre amintire sau luare la cunostinta, \u00een 1975, \u00eentr-o perioada de efervescenta politica, de optimism colectiv, de solidaritate internationala si de utopii sociale, intelectualul conservator Samuel Huntington estima ca eficienta unui sistem democratic pretinde \u00een general \u201eun nivel de apatie si de neparticipare a unor indivizi si grupuri\u201c. Nu s-a \u00eenselat. De treizeci de ani, neoliberalii care domina ideologic \u00een Europa si \u00een Statele Unite se inspira din teoria economistului James Buchanan a \u201ealegerilor publice\u201c. Dispretul fata de democratie si tirania majoritatii fac jocul predispozitiei alesilor politici de a sacrifica interesul general \u00een favoarea clientelei financiare si a asigurarii propriei realegeri. Este, de altfel, rolul mecanismelor coercitive care inspira constructia europeana, aplicate de guvernantii rom\u00e2ni cu zelul eternelor slugi din vocatie si cu versatilitatea mostenita din convulsiile istoriei si adusa la zi cu o rara pricepere.<br \/>\nSi totusi! Cum sa nu gusti tihna unei cafele si a unei tigari pe o terasa, la un sf\u00e2rsit de saptam\u00e2na c\u00e2nd, abandonat de automobile si de agitatii galagiosi agatati de telefoane, Bucurestiul si poate \u00eentreaga tara se transforma miraculos \u00eentr-un oras si o lume pasnica de provincie, unde se aude p\u00e2na si fosnetul copacilor \u00eenverziti!<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"<p>Povestita celor curiosi si dispusi sa asculte cu un oarecare interes \u2013 si compatriotii mai mult sau mai putin multumiti de a se fi ratacit \u00een \u201eparadisul\u201c canadian, atinsi de o cumplita plictiseala, nu sunt prea numerosi \u2013 Rom\u00e2nia de azi enerveaza p\u00e2na la greata, e pl\u00e2nsa cu lacrimi de crocodil, blestemata din ad\u00e2ncul sufletului&hellip;&nbsp;<a href=\"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/povesti-despre-romania\/\" rel=\"bookmark\">Cite\u0219te mai mult &raquo;<span class=\"screen-reader-text\">Povesti despre Romania<\/span><\/a><\/p>\n","protected":false},"author":3,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"neve_meta_sidebar":"","neve_meta_container":"","neve_meta_enable_content_width":"","neve_meta_content_width":0,"neve_meta_title_alignment":"","neve_meta_author_avatar":"","neve_post_elements_order":"","neve_meta_disable_header":"","neve_meta_disable_footer":"","neve_meta_disable_title":"","jetpack_post_was_ever_published":false,"_jetpack_newsletter_access":"","_jetpack_dont_email_post_to_subs":false,"_jetpack_newsletter_tier_id":0,"_jetpack_memberships_contains_paywalled_content":false,"_jetpack_memberships_contains_paid_content":false,"footnotes":"","jetpack_publicize_message":"","jetpack_publicize_feature_enabled":true,"jetpack_social_post_already_shared":false,"jetpack_social_options":{"image_generator_settings":{"template":"highway","default_image_id":0,"font":"","enabled":false},"version":2}},"categories":[3],"tags":[8906],"class_list":["post-15618","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-politica","tag-democratia-romaneasca"],"views":1047,"jetpack_publicize_connections":[],"jetpack_featured_media_url":"","jetpack_sharing_enabled":true,"jetpack-related-posts":[],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/15618","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/users\/3"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=15618"}],"version-history":[{"count":0,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/15618\/revisions"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=15618"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=15618"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=15618"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}