Andreea Dragomir, Filosofia, psihanaliza juridica si cercetarea criminologica la Petre Pandrea,\u00a0 Craiova, Editura Aius, 2012<\/p>\n
<\/p>\n
Rasfoind la Muzeul Literaturii ultimele aparitii si, \u00een particular, o carte recenta despre Petre Pandrea, semnata Dr. Andreea Dragomir si intitulata \u201eFilosofia, psihanaliza juridica si cercetarea criminologica la Petre Pandrea\u201c (Editura Aius, Craiova, 2012), am avut un puternic sentiment de d\u00e9j\u00e0 lu. Pe scurt, stilul Andreei Dragomir \u00eemi aducea aminte de stilul Martei Petreu; si nu doar stilul \u00een genere, ci si fraze \u00eentregi sunau ca acelea citite \u00een culegerea de studii din 2011 a Martei Petreu \u201eDe la Junimea la Noica\u201c (Editura Polirom).
\nCa atare, am facut o confruntare si am gasit fara prea mari eforturi probele unui plagiat destul de grosolan. Reproduc \u00een continuare (doar) c\u00e2teva esantioane:<\/p>\n
Andreea Dragomir: \u201eGeneratia de la 27 a fost un fenomen bucurestean, care a avut centrul \u00een Universitate la Facultatea de Filozofie si Litere, fenomen ce a luat nastere la initiativa cursantilor lui Nae Ionescu si colaboratorii lui de la \u00abCuv\u00e2ntul\u00bb\u201c (Andreea Dragomir, \u201eFilosofia, psihanaliza juridica si cercetarea criminologica la Petre Pandrea\u201c, Editura Aius, Craiova, 2012, p. 78).
\nMarta Petreu: \u201eGeneratia ’27 a fost \u00een primul r\u00e2nd un fenomen bucurestean, cu centrul \u00een Universitate, \u00een Facultatea de Filozofie si Litere. Nucleul dur al generatiei este format din cursantii lui Nae Ionescu si din colaboratorii lui de la \u00abCuv\u00e2ntul\u00bb\u201c (Marta Petreu, \u201eDe la Junimea la Noica. Studii de cultura rom\u00e2neasca\u201c, Editura Polirom, 2011, p. 253).<\/p>\n
Andreea Dragomir: \u201eLa \u00eenceput, \u00eentre membrii generatiei au existat relatii puternic personalizate, fac\u00e2nd-o sa semene din ce \u00een ce mai mult cu Junimea, cu Cercul literar de la Sibiu sau cu Echinoxul. Pe parcursul afirmarii sale tot mai puternic \u00een viata culturala rom\u00e2neasca, ea se extinde cuprinz\u00e2nd tineri si din alte domenii ale culturii. Asadar \u00een scurt timp se transforma dintr-un fenomen bucurestean \u00eentr-unul national, cuprinz\u00e2nd toate centrele culturale din tara\u201c (Andreea Dragomir, op. cit., p. 79).
\nMarta Petreu: \u201eLa \u00eenceput, \u00eentre membrii generatiei au existat relatii puternic personalizate, ceea ce o si face sa semene, \u00een prima ei faza, cu Junimea, cu Cercul Literar de la Sibiu ori cu Echinoxul. Pe masura ce generatia s-a afirmat tot mai zgomotos \u00een viata culturala rom\u00e2neasca, ea a \u00eenglobat tineri din alte domenii ale culturii (scriitori, actori, regizori, pictori, balerini, jurnalisti, teologi, avocati etc.). \u00cen acelasi timp, ea s-a transformat, prin contagiune, dintr-un fenomen mai larg, care cuprinde, dupa cum observa Mircea Vulcanescu, \u00abpentru \u00eent\u00e2ia oara \u00een istoria culturii rom\u00e2nesti\u00bb, toate centrele culturale din tara\u201c (Marta Petreu, op. cit., p. 253).<\/p>\n
Andreea Dragomir: \u201eGeneratia de la 27 nu s-a despartit \u00een doua, ci \u00een trei: unii au luat-o spre extrema dreapta legionara, unii au luat-o spre st\u00e2nga comunista, unii au ramas pe pozitii apolitice, culturale, iar \u00een momentele de presiune s-au manifestat ca democrati; \u00een aceasta ultima categorie sunt mai multe nuante politice, de la centru-dreapta la centru-st\u00e2nga, cum si partidele politice traditionale, democrate, au mai multe nuante\u201c (Andreea Dragomir, op. cit., p. 86).
\nMarta Petreu: \u201e\u00cen felul acesta, rezulta ca generatia ’27 s-a despartit nu \u00een doua, ci s-a spart, la propriu, \u00een trei: unii au luat-o spre extrema dreapta legionara, unii au luat-o spre extrema st\u00e2nga comunista, unii au ramas pe pozitii apolitice, iar \u00een momentele de presiune politica s-au manifestat fie ca democrati (Eugen Ionescu, Bucur Tincu), fie ca extremisti (Constantin Noica)\u201c (Marta Petreu, op. cit., p. 264).<\/p>\n
Andreea Dragomir: \u201eSpre extrema dreapta legionara au mers: Mihail Polihroniade, primul legionarizat, despre care Eugen Ionescu scrie ca a fost \u00eent\u00e2i comunist; Emil Cioran, care se contamineaza \u00een noiembrie 1933, dar care combina \u00een doctrina colectivismului national elemente de extrema dreapta cu elemente de factura comunista, av\u00e2nd o declarata pretuire pentru Rusia bolsevica, egala cu pretuirea pentru Germania lui Hitler; Mircea Eliade \u00een 1935; Constantin Noica, legionarizat t\u00e2rziu, dar cu acte \u00een regula, \u00een 1938; Haig Acterian, despre care se spunea initial ca a fost comunist; Alexandru Tell; Petre Tutea, comunist fanatic p\u00e2na \u00een 1933, legionar dupa; Arsavir Acterian; Marietta Sadova; Dan Botta, iar din afara \u00abCriterionului\u00bb, de la marginea generatiei,Vintila Horia, Radu Gyr, P.P. Panaitescu, Ernest Bernea, Traian Herseni (initial banuit de comunism, caci colabora la ziarul \u00abAzi\u00bb a lui Zaharia Stancu, apoi legionar dupa cum scrie Nicolae Margineanu\u201c (Andreea Dragomir, op. cit., p. 86).
\nMarta Petreu: \u201eDin generatia ’27 spre legionari au mers:
\n\u2013 Mihail Polihroniade, membru \u00een grupul de elita de la \u00abAxa\u00bb, primul care s-a legionarizat, dar despre care Eugen Ionescu scrie ca a fost \u00eent\u00e2i comunist;
\n\u2013 Emil Cioran, care se contamineaza de morbul politic \u00een noiembrie 1933, \u00een Germania hitlerista, si care combina \u00een proiectul sau de colectivism national at\u00e2t elemente de extrema dreapta, c\u00e2t si elemente de factura comunista, el av\u00e2nd admiratie pentru Rusia bolsevica si pentru Germania lui Hitler \u00een mod simultan;
\n\u2013 Mircea Eliade, \u00een noiembrie-decembrie 1935 (\u2026)
\n\u2013 Constantin Noica, critic din 1937 cu democratia care \u00abatomizeaza\u00bb si chestion\u00e2ndu-se asupra colectivismului care \u00ab\u00eensufleteste, pare-se, lumea contemporana\u00bb, a devenit legionar t\u00e2rziu, \u00een 1938, \u00eensa cu acte \u00een regula; (\u2026)
\n\u2013 Haig Acterian, despre care doua surse, Sebastian si Eugen Ionescu, spun ca initial a fost comunist;
\n\u2013 Alexandru Christian Tell, unui dintre conducatorii Criterion-ului, cum scrie Eliade si cum confirma H.H. Stahl;
\n\u2013 Petre Tutea, \u201ecare se stie ca \u00een junete a fost patimas de st\u00e2nga, nu altminteri dec\u00e2t patimas de dreapta la maturitate si balmajit reactionar la batr\u00e2nete\u201c, deci care a balansat de la comunismul fanatic, de p\u00e2na \u00een 1933, la legionarismul de dupa aceasta data;
\n\u2013 Arsavir Acterian, Marietta Sadova, Dan Botta (\u201eun fel de legionar cu totul\u2026 ciudat\u201c, cum \u00eel caracterizeaza Stahl, un om aerian), iar din afara Criterionului, de la marginea generatiei, Vintila Horia, Radu Gyr, P.P. Panaitescu, Ernest Bernea, Traian Herseni (acesta din urma, initial banuit de comunism, colaborator la publicatia \u00abAzi\u00bb a lui Zaharia Stancu, apoi migr\u00e2nd la legionari pentru ca nu fusese facut profesor, dupa cum scrie Nicolae Margineanu)\u201c (Marta Petreu, op. cit., pp. 272-274).<\/p>\n
Andreea Dragomir: \u201ePetre Pandrea, fost elev al lui Nae Ionescu, om de st\u00e2nga comunista la \u00eenceput, dupa cum se declara singur \u00een \u00abManifestul Crinului Alb\u00bb (1928) e pe pozitii national-autohtoniste; dupa 1931 e aparatorul tuturor proceselor comuniste, deci evolutia lui dinspre nationalism este spre extrema st\u00e2nga comunista; \u00een 1938, Pandrea devine taranist\u201c (Andreea Dragomir, op. cit., p. 86).
\nMarta Petreu: \u201ePetre Pandrea, fostul elev al lui Nae Ionescu la Liceul de elita de la Manastirea Dealu, a fost un caz de-a dreptul dramatic. \u00cen \u00abManifestul Crinului Alb\u00bb (1928) se afla pe pozitii national-autohtoniste; un stagiu de studii \u00een Germania, \u00eentre ianuarie 1927 si 1 august 1931, \u00eel apropie de miscarea comunista si \u00eel determina sa se manifeste ca antihitlerist, \u00eenc\u00e2t dupa \u00eentoarcerea \u00een tara publica volumul, critic la adresa nazismului, \u00abGermania hitlerista\u00bb (1933). \u00cen perioada interbelica a fost avocatul apararii \u00een numeroase procese intentate comunistilor; iar \u00een 1932 se apropie de taranisti, asa ca evolutia lui e dinspre nationalism spre extrema st\u00e2nga comunista si apoi \u00eenspre centrul democrat\u201c (Marta Petreu, op. cit., p. 276).<\/p>\n
Din c\u00e2te am gasit la o cautare rapida pe Google, Andreea Dragomir a fost doctorand al Institutului de Filosofie si Psihologie \u201eC. Radulescu-Motru\u201c al Academiei Rom\u00e2ne, Bucuresti. \u00cen cazul \u00een care cartea din care am citat p\u00e2na acum reprezinta fructul final al stagiului d-sale de studii postuniversitare, Institutul ar trebui sa se autosesizeze.
\n\u00cen fine, fie-mi permisa urmatoarea observatie: dat fiind ca Marta Petreu este autoarea cartii \u201eDiavolul si ucenicul sau\u201c, am gustat coincidenta ca plagiatoarea d-sale, Andreea Dragomir, \u00eesi dedica lucrarea \u201eMentorului meu, Dlui profesor dr. Adrian MICHIDUTA\u201c.<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"
Andreea Dragomir, Filosofia, psihanaliza juridica si cercetarea criminologica la Petre Pandrea,\u00a0 Craiova, Editura Aius, 2012 Rasfoind la Muzeul Literaturii ultimele aparitii si, \u00een particular, o carte recenta despre Petre Pandrea, semnata Dr. Andreea Dragomir si intitulata \u201eFilosofia, psihanaliza juridica si cercetarea criminologica la Petre Pandrea\u201c (Editura Aius, Craiova, 2012), am avut un puternic sentiment… Cite\u0219te mai mult »Un nou caz de plagiat<\/span><\/a><\/p>\n","protected":false},"author":3,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"neve_meta_sidebar":"","neve_meta_container":"","neve_meta_enable_content_width":"","neve_meta_content_width":0,"neve_meta_title_alignment":"","neve_meta_author_avatar":"","neve_post_elements_order":"","neve_meta_disable_header":"","neve_meta_disable_footer":"","neve_meta_disable_title":"","jetpack_post_was_ever_published":false,"_jetpack_newsletter_access":"","_jetpack_dont_email_post_to_subs":false,"_jetpack_newsletter_tier_id":0,"_jetpack_memberships_contains_paywalled_content":false,"_jetpack_memberships_contains_paid_content":false,"footnotes":"","jetpack_publicize_message":"","jetpack_publicize_feature_enabled":true,"jetpack_social_post_already_shared":false,"jetpack_social_options":{"image_generator_settings":{"template":"highway","default_image_id":0,"font":"","enabled":false},"version":2}},"categories":[17],"tags":[],"class_list":["post-15609","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-cultura-ideilor"],"views":1302,"jetpack_publicize_connections":[],"jetpack_featured_media_url":"","jetpack_sharing_enabled":true,"jetpack-related-posts":[],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/15609","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/users\/3"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=15609"}],"version-history":[{"count":0,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/15609\/revisions"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=15609"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=15609"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=15609"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}