{"id":15604,"date":"2013-05-23T15:38:26","date_gmt":"2013-05-23T13:38:26","guid":{"rendered":"http:\/\/revistacultura.ro\/nou\/?p=15604"},"modified":"2013-05-23T15:39:07","modified_gmt":"2013-05-23T13:39:07","slug":"inventarea-tenisului-39","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/inventarea-tenisului-39\/","title":{"rendered":"Inventarea tenisului (39)"},"content":{"rendered":"<p>Orice eveniment important \u00eesi are consecintele pe care le merita&#8230; De la acest adevar invariabil am plecat si noi c\u00e2nd am pus \u00een relatie nevoia ca Franta sa posede \u00een Capitala un stadion de tenis pe masura rigorilor cerute de organizarea unui Challenge Round si afluenta de tenismeni anglo-saxoni la Roland Garros, altfel fiind cunoscute apetitul si preferinta acestora pentru turneele de pe Coasta de Azur. Asa s-a nascut ultima dintre cele patru competitii de Grand Slam. Dar de unde vine aceasta expresie, Grand Slam sau Mare Slem?<\/p>\n<p>Ei bine, iata povestea unei formule consacrate tocmai pentru a exprima \u00een tenis valoarea, amploarea si importanta unui turneu, aflat pe pragul de sus al excelentei&#8230; La \u00eenceputul anilor 1930 sportul alb era dominat pe plan mondial de un anume Jack Crawfod, un australian foarte talentat si elegant, care-si promisese sa nu ierte nici un adversar, nici un turneu. Suprematia \u201ecangurului\u201c nu putea fi pusa la \u00eendoiala. La drept vorbind, nimeni din epoca nu putea sa pretinda ca ar putea intra cu sanse pe teren alaturi de Big Jack. \u00cen acele sezoane, o jurnalista americana, mare amatoare de bridge, o figura a acelor ani \u00een mass media ianchee, a facut o comparatie \u00eentre situatia dintr-o partida de bridge \u00een care un jucator c\u00e2stiga toate sectiunile acesteia, domin\u00e2nd fara drept de apel confruntarea, si \u00eemprejurarea din tenisul international ce-l avea ca erou pe Crawford. Pentru Allison Danzig de la \u201eNew York Times\u201c campionul Australiei la tenis tocmai era pe cale sa realizeze un Grand Slam. \u00centr-adevar, \u00een 1933 Jack se impusese la Melbourne dupa o finala c\u00e2stigata \u00een fata americanului Keith Gledhill, c\u00e2stigase pe zgura la Roland Garros, cu un triumf \u00een fata francezului Henri Cochet, devenise campion la Wimbledon, \u00een urma finalei \u00een care-l \u00eenvinsese pe alt iancheu, Ellsworth Vines, ram\u00e2n\u00e2ndu-i de obtinut doar victoria de la US Open. Calificat \u00een finala, surprinzator si dramatic, Crawford pierde \u00een fata unui alt mare campion, englezul Fred Perry, la un scor greu de reprezentat: 3-6 13-11 6-4 0-6 1-6. Visul se destramase, iar Jack se \u00eenecase precum tiganul la mal, chiar pe gazonul pe care-l iubise at\u00e2t&#8230;<br \/>\nSi totusi, expresia \u201esa realizezi un Mare Slem\u201c nu a cazut cu totul \u00een desuetudine, \u00een ciuda eclatantului ghinion ce \u00eenfr\u00e2nsese p\u00e2na si cerbicia lui Crawford. Ea a tot fost vehiculata \u00een presa sportiva si mondena a vremii, timp de mai multi ani, caci nazuinta de a vedea un \u201ecampion al campionilor\u201c nu slabise \u00eentru nimic. \u00cen plus, aceasta expresie era si seducatoare, evoc\u00e2nd o excelenta asezata sub semnul latinescului dicton nec plus ultra (\u201emai mult nu se poate\u201c).<br \/>\nPeste cinci ani de la precedentul efort de a realiza Marele Slem iata-l pe alt mare campion american, Donald Budge, ca izbuteste aceasta at\u00e2t de r\u00e2vnita performanta. \u00cen 1938, Don domina at\u00e2t de copios tenisul mondial, \u00eenc\u00e2t el \u00eei zdrobeste pe r\u00e2nd pe australianul John Bromwich (la Melbourne), pe cehoslovacul Roderich Menzel (la Roland Garros), pe britanicul Bunny Austin (la Wimbledon) si pe compatriotul sau, Gene Mako (la Forrest Hills), abia cel din urma izbutind sa-i smulga un set! \u00centr-adevar, mai mult de-at\u00e2t nu se putea! Budge pasise pe drept cuv\u00e2nt \u00een Olimpul iubitorilor de tenis, \u00een calitatea sa de prim nemuritor&#8230;<br \/>\nFireste, \u00eenaintea lui Don, \u00een acest templu al geniilor tenisistice, sta doar \u201ecangurul\u201c Rodney Laver, care \u00een 1962 si 1969 a realizat Marele Slem \u2013 si \u00eenca de doua ori! \u00censa aceasta este deja o alta poveste.<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"<p>Orice eveniment important \u00eesi are consecintele pe care le merita&#8230; De la acest adevar invariabil am plecat si noi c\u00e2nd am pus \u00een relatie nevoia ca Franta sa posede \u00een Capitala un stadion de tenis pe masura rigorilor cerute de organizarea unui Challenge Round si afluenta de tenismeni anglo-saxoni la Roland Garros, altfel fiind cunoscute&hellip;&nbsp;<a href=\"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/inventarea-tenisului-39\/\" rel=\"bookmark\">Cite\u0219te mai mult &raquo;<span class=\"screen-reader-text\">Inventarea tenisului (39)<\/span><\/a><\/p>\n","protected":false},"author":3,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"neve_meta_sidebar":"","neve_meta_container":"","neve_meta_enable_content_width":"","neve_meta_content_width":0,"neve_meta_title_alignment":"","neve_meta_author_avatar":"","neve_post_elements_order":"","neve_meta_disable_header":"","neve_meta_disable_footer":"","neve_meta_disable_title":"","jetpack_post_was_ever_published":false,"_jetpack_newsletter_access":"","_jetpack_dont_email_post_to_subs":false,"_jetpack_newsletter_tier_id":0,"_jetpack_memberships_contains_paywalled_content":false,"_jetpack_memberships_contains_paid_content":false,"footnotes":"","jetpack_publicize_message":"","jetpack_publicize_feature_enabled":true,"jetpack_social_post_already_shared":false,"jetpack_social_options":{"image_generator_settings":{"template":"highway","default_image_id":0,"font":"","enabled":false},"version":2}},"categories":[1],"tags":[8902,8901,898],"class_list":["post-15604","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-mozaic","tag-jack-crawfod","tag-rodney-laver","tag-tenis"],"views":1268,"jetpack_publicize_connections":[],"jetpack_featured_media_url":"","jetpack_sharing_enabled":true,"jetpack-related-posts":[],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/15604","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/users\/3"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=15604"}],"version-history":[{"count":0,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/15604\/revisions"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=15604"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=15604"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=15604"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}