{"id":15568,"date":"2013-05-23T14:52:47","date_gmt":"2013-05-23T12:52:47","guid":{"rendered":"http:\/\/revistacultura.ro\/nou\/?p=15568"},"modified":"2013-05-23T14:52:47","modified_gmt":"2013-05-23T12:52:47","slug":"cazul-nicolae-breban-ii","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/cazul-nicolae-breban-ii\/","title":{"rendered":"Cazul Nicolae Breban (II)"},"content":{"rendered":"

Continuam dezbaterea pe marginea cazului Nicolae Breban (deschisa \u00een numarul anterior din \u201eCultura\u201c prin reproducerea Sentintei civile nr. 4430, data \u00een sedinta publica de la 02.07.2012, \u00een Dosarul nr. 3084\/2\/2012, \u00een care CNSAS cerea Curtii de Apel Bucuresti sa constate calitatea de \u201ecolaborator al Securitatii\u201c \u00een cazul lui Nicolae Breban), prin publicarea pledoariei de recurs, precedata de un scurt text introductiv, ambele semnate de Sergiu Andon, avocatul lui Nicolae Breban.<\/strong><\/em>
\n\u00cen numerele viitoare din \u201eCultura\u201c urmeaza sa tiparim texte de Paul Goma, Aura Christi, Virgil Nemoianu, Virgil Tanase, Basarab Nicolescu s.a.<\/strong><\/em>
\nInvitam specialistii \u00een domeniu, colegii de breasla, membri ai Academiei Rom\u00e2ne si ai USR, sa se pronunte pe marginea acestui caz.<\/strong><\/em><\/p>\n

 <\/p>\n

Mascarada<\/strong><\/p>\n

Sergiu ANDON<\/strong><\/p>\n

Mascariciul rom\u00e2n are mai multa influenta \u00een societate dec\u00e2t mascaricii altor neamuri. \u00cel ajuta, pesemne, \u00eenclinatia celor din jur de a reduce rolul principiilor la zeflemea. Principialitatea adevarata lucreaza discret si rezistent, zeflemeaua se potriveste cu galagia si cu improvizatia, face chiar diferenta \u00eentre chibzuinta si improvizatie.
\nMascariciul rom\u00e2n gaseste usor un postament, chiar si \u00eentr-o tara cu putine monumente, se cocoata pe soclu si, agatat de piciorul calului, \u00eesi umfla una-doua bojocii. Sigur ca valorile se cern cu timpul, dar pe mascarici asta nu-l sperie, pentru ca el vizeaza succese pe termen scurt si cunoaste m\u00e2ng\u00e2ierea prolificitatii, ca insectele. E sigur ca \u00eei succed alti mascarici ce vor avea succes, pentru ca derizoriul ne-a devenit demult a doua natura.
\nInteractiva, cultura precaritatii amesteca tragicul si comicul, r\u00e2sul cu pl\u00e2nsul \u00eentr-o vesnica dialectica a simulacrului. Cel mai tragic act al istoriei noastre de dupa navalirile barbare a fost distrugerea brutala a elitei nationale \u00een anii 1948-1955, cu final prelungit p\u00e2na \u00een 1964. Razboaiele cu otomanii au fost un fleac. Toata Europa se \u00eencaiera \u00een evul de mijloc si mai \u00eencoace. Razboaiele moderne ne-au saracit demografic, dar i-au saracit si pe altii: au \u00eensemnat pierderi de s\u00e2nge, dar nu pierderi de inteligenta, credinta si curaj. Chiar si mankurtizarea practicata de regimul Ceausescu a fost foarte grava, dar nu a suprimat fizic existenta elitelor, a lasat sansa subtilizarii si unor licariri protestatare \u00een masura \u00een care se mai gaseau apostoli.
\nDar apostolii si apostolatul fusesera eradicati \u00een perioada Rautu-Chisinevschi-Pauker, \u00eempreuna cu pojghita de principialitate \u00eenfiripata de la Trahanache \u00eencoace. Au ramas mascaricii si vocatia mascaradelor.
\nAcel capitol tragissim \u2013 eradicarea elitelor \u2013 trebuia cunoscut, condamnat si depl\u00e2ns. \u00centr-o addenda se putea cerceta si perioada mankurtizarii voluntar-obligatorii \u00een timpul careia locul tragicului ad\u00e2nc a fost luat de duplicitate, locul disperarii de oportunism, iar locul rezistentei d\u00e2rze de datul cu tifla si trasul pe sfoara.
\nSe justifica deci o lustratie serioasa, adevarata, care sa marcheze \u00eenceputul unei noi morale nationale, cu minimizarea josniciei, duplicitatii, delationismului, tradarii, cu renasterea demnitatii, \u00eencrederii, franchetei. Riscul principal era ca procesul sa nu \u00eencapa pe m\u00e2na mascaricilor \u2013 cocotati pe statuie ori disimulati \u00eentre gura-casca \u2013 sa nu se transforme \u00eentr-o reciclare a josniciei, duplicitatii, delationismului si tradarii, cu masti si veleitari noi.
\nDin pacate, exact asa s-a \u00eent\u00e2mplat. Mascaricii vechi si noi au acaparat si lustratia, transform\u00e2nd agheasma \u00een laturi. Derizoriul endemic a fost ajutat de interese institutionale oculte, dar si de disperarea vitejilor de dupa razboi si a corifeilor fara opera de a-si \u00eencropi merite din praful trecutului. \u00cen valmasagul creat, simtul valorilor s-a ratacit si mai mult, iar arta manipularii, modernizata si relansata cu ifose academice, a zapacit cu totul cunoasterea.
\nValmasagul de spirit justitiar si impostura, de victime si calai, de tortionari ai trecutului cu neo-tortionari ai cuv\u00e2ntului, a culcat \u00een noroi totul.
\nL-am cunoscut direct pe Constantin Ticu-Dumitrescu, promotorul legislatiei deconspirarii Securitatii, si risc cu placere sa \u00eei girez onestitatea si bunele intentii, pentru ca insinuarile, \u00eencercarile de discreditare, iar \u00een final marginalizarea nu l-au ocolit nici pe el, iar telul care-i aureola o viata de lupta s-a depreciat pe masura realizarii lui.
\nMascaricii au avut grija sa iasa o lege neghioaba, sa se infiltreze \u00een organismul specializat pentru aplicarea ei, sa cenzureze dovezile si sa timoreze justitia. Dupa 15 ani de la adoptarea primei reglementari, deconspirarea Securitatii apare ca un penibil esec. Rezultate exista, dar monstruoase. Marii delatori ram\u00e2n necunoscuti, reflectoarele s-au oprit pe c\u00e2teva figuri, dar surprinz\u00e2nd \u00een nuditatea lor modele venerate ale revansei au fost stinse cu jena, activitatea C.N.S.A.S. a devenit repede o sursa de santaj pentru unii si de rafuiala pentru altii, cabale externe si-au infiltrat oameni, tenebrele trecutului au fost reconstituite \u00een episoade ridicule, iar ca tragi-comedia sa fie completa, justitia a fost transformata dintr-un act de chibzuinta \u00eentr-un compostator de o simplicitate idioata.
\nCalitatea derizoriului e ca se prabuseste de la sine. Mascarada deconspirarii Securitatii a rezistat c\u00e2t un om de zapada. \u00cencet, \u00eencet, ram\u00e2n din el carbunii murdari, morcovul degerat si cratita gaurita ce s-a vrut palarie. \u00cen acest final lipsit de glorie al unei mascarade costisitoare se iveste si cazul Breban. Stupida, ca destule altele, noua isprava a C.N.S.A.S. are, \u00een plus, doza de rafuiala vanitoasa specifica lumii scriitoricesti. Si un adaos de ipocrizie. Marele P\u00e2r\u00e2t a fost asigurat \u00een soapta (ca pe vremuri!) de tartorul manipularilor din compromisa institutie, ca s-a retras \u2013 \u00een semn de protest, vezi Doamne! \u2013 de la votul din Colegiu. Dar de ce n-o fi ramas la vot, sa demonteze inteligent prostia initiata?!
\nSe pune totusi \u00eentrebarea cum de autorii \u00eencropirii unui asemenea caz nu se tem de judecata timpului. Pai, am aratat de ce nu se tem. Nu-i intereseaza viitorul. Ei traiesc, se complac, se solidarizeaza si triumfa \u00eentr-o perpetua solticarie, pe care o genereaza, o \u00eentretin si, cu voia noastra, o generalizeaza.<\/p>\n

 <\/p><\/blockquote>\n

BAROUL BUCURESTI
\nCabinet de avocatura
\nSERGIU ANDON
\nStr.Dr.Paul Orleanu nr.6 ap.6 sector 5 cod postal 050742
\nTel.fax: 021.3366911;
\nE mail : avocat_sergiuandon@yahoo.fr<\/p>\n

CURTEA DE APEL BUCURESTI
\nSectia VIII-a de contencios
\nadministrativ si fiscal
\nDosar nr.3084\/2\/2011
\nPe antetul hotar\u00e2rii atacate este
\nscris gresit anul 2012
\nDoamna Presedinte,
\nSubsemnatul BREBAN NICOLAE ALEXANDRU \u2013 prin avocat \u2013 domiciliat \u00een Bucuresti, (\u2026) \u00een calitate de p\u00e2r\u00e2t \u00een pricina ce formeaza obiectul dosarului nr.3084\/2\/2011, (consemnat gresit \u00een antetul hotar\u00e2rii ca fiind nr.3084\/2\/2012), reclamant fiind CONSILIUL NATIONAL PENTRU STUDIEREA ARHIVELOR SECURITATII (C.N.S.A.S.), cu sediul \u00een Bucuresti, sectorul 3, str.Matei Basarab nr.55-57,
\n\u00cen conformitate cu dispozitiile art.299 si urm., \u00een conditiile art.3041 din Codul de procedura civila (1865) aplicabil spetei, declar
\nRECURS
\n\u00cen termenul legal \u00eempotriva Sentintei civile nr.4430 pronuntata \u00een cauza la data de 02.07.2012 de Curtea de Apel Bucuresti, Sectia a VIII-a de contencios administrativ si fiscal, hotar\u00e2re pe care o consider netemeinica si nelegala pentru urmatoarele<\/p>\n

Doamnei Presedinte a sectiei a VIII-a, de contencios administrativ si fiscal, complet 26 fond, Curtea de Apel Bucuresti
\nMOTIVE
\n1. Hotar\u00e2rea se \u00eentemeiaza pe o norma legala abrogata ( motiv aflat sub incidenta art.304 pct.9 teza I, art.3041 Cod proc.civ.)<\/p>\n

\u00cen pofida aspectului voluminos al dosarului, cererea introductiva de instanta se bazeaza pe numai 4 \u00eenscrisuri.
\nToate cele 4 \u00eenscrisuri sunt consemnari ale ofiterilor de securitate. Trei dintre ele privesc transcrierea in extenso a unor convorbiri telefonice cu generalul Plesita, transcriere realizata, bine\u00eenteles, de un lucrator al securitatii, iar al 4-lea este o nota raport \u00een urma unei contactari impuse.
\nActiunea a fost formulata de institutia reclamanta \u00een perioada anterioara Deciziei Curtii Constitutionale a Rom\u00e2niei nr.672 din 26 iunie 2012. P\u00e2na la aceasta importanta decizie, practica judiciara a cunoscut raspunsuri diferite \u00een evaluarea fortei probante a \u00eenscrisurilor provenind de la lucratorii securitatii. Unele instante au interpretat extensiv doua dintre formularile \u00eenscrise \u00een art.2 lit.b din O.U.G. nr.24\/2008 (\u201eindiferent sub orice forma\u201c si \u201erelatarile verbale consemnate de lucratorii Securitatii\u201c) , \u00een vreme ce alte instante au interpretat aceleasi formulari prin prisma nevoii de a corobora \u00eenscrisurile respective cu alte probe.
\nA doua interpretare parea cea logica si conforma principiilor dreptului, menirii actului de justitie. Materia reglementata priveste deconspirarea unei componente importante a aparatului de stat dintr-o anumita perioada, fiind fara precedent \u00een istoricul vietii institutionale din Rom\u00e2nia. Aceasta demolare nu putea avea dec\u00e2t o justificare pe masura. Justificarea a fost ca institutia \u00een cauza a lucrat preponderent abuziv. Abuzul nu a existat \u00een abstract, metafizic, ci a \u00eensumat abuzurile de fiecare zi ale, ipotetic cel putin, fiecarui lucrator. Pentru asta, si nu pentru un joc politic, survine deconspirarea.
\n\u00cen pofida logicii simple a deconspirarii, institutia reclamanta, cu aplombul paraconstitutional \u00een care si-a \u00eenceput activitatea, a mers p\u00e2na la a sustine cu insistenta teza ca sintagmele \u201eindiferent sub orice forma\u201c si \u201erelatarile verbale consemnate de lucratorii Securitatii\u201c instituie, nici mai mult nici mai putin dec\u00e2t… \u201eo prezumtie legala\u201c de veridicitate! Adica \u00eenscrisurile provenind de la lucratorii abuzivi ai unei institutii abuzive, desfiintate si, iata, deconspirate tocmai pentru abuzuri, au o forta probanta mai puternica dec\u00e2t \u00eenscrisurile emanate de alti functionari, ai altor institutii, nedesfiintate si nedeconspirate!
\nInstantele \u00eenclinate spre o receptivitate apriorica la actiunile C.N.S.A.S. au acceptat bizara ipoteza a fortei probante indubitabile.
\nCurtea Constitutionala a constatat ca respectivele doua sintagme sunt neconstitutionale. Cum Parlamentul Rom\u00e2niei nu a dat o noua redactare formularilor neconforme cu legea fundamentala, cele doua sintagme si-au \u00eencetat eficacitatea legislativa \u00eencep\u00e2nd cu data de 22 septembrie 2012.
\nSentinta pe care o atacam a fost pronuntata la 02.07.2012, deci ulterior Deciziei Curtii Constitutionale nr.672 (26.06.2012) si anterior publicarii \u00een Monitorul Oficial (08.08.2012) precum si expirarii termenului prevazut de art.147 din Constitutia Rom\u00e2niei.
\nSuccesiunea cronologica a momentelor jurisdictionale analizate nu schimba realitatea ca hotar\u00e2rea recurata este lipsita de temei legal pentru ca:
\n4 anterior \u00eencetarii aplicabilitatii celor doua sintagme, hotar\u00e2rea s-a bazat pe un text neconstitutional;
\n4 ulterior \u00eencetarii aplicabilitatii sintagmelor hotar\u00e2rea a ramas fara niciun temei legal;
\n4 norma desfiintata, care priveste raporturi de drept procesual (valorizarea probelor) fiind afectata de neconstitutionalitate, \u00eencetarea efectelor ei este aplicabila tuturor proceselor nesolutionate irevocabil.
\nObserv\u00e2nd, pe semne , aceasta vulnerabilitate a judecatii fondului, \u00een motivarea hotar\u00e2rii (survenita dupa 9 luni si jumatate de la pronuntare) prima instanta recurge la 2 stratageme.
\nMai \u00eent\u00e2i aduce \u00een discutie aspectul ca p\u00e2r\u00e2tul nu a contestat realitatea discutiilor purtate. De aici, sugestia ca \u00eenscrisurile care probeaza convorbirile sunt veridice. Eroarea instantei este usor de observat. Nu realitatea existentei discutiilor o contestam, ci aspectele consemnate, nuantele discutiilor care, \u00een mod inerent, apartin celui care consemneaza unilateral. Iar c\u00e2nd autorul consemnarii e marcat de prejudecati de natura celor care-l definesc, istoriceste si legal, ca promotor de abuzuri, detaliile, nuantele consemnarilor sale nu pot fi dec\u00e2t afectate de prejudecati, de subiectivism. Iar verdictul pe citarea nuantelor se bazeaza.
\nFacem abstractie \u00een expunerea acestui motiv de recurs de extrapolarile instantei \u00eensasi. Le vom \u00eenvedera infra. Problema ce se pune \u00een context este aceea ca nu i se pot reprosa lui NICOLAE BREBAN amanuntele, detaliile, nuantele consemnate ca atare exclusiv \u00een \u00eenscrisuri apartin\u00e2nd fostilor lucratori ai Securitatii.
\nA doua stratagema este de-a dreptul nedemna. Instanta \u00eencearca sa coroboreze cele 4 \u00eenscrisuri ale lucratorilor de securitate cu mentionarea unei declaratii olografe, datata 30.08.1974. Este un act pe care p\u00e2na si autorii cererii introductive l-au trecut sub tacere si a carui autenticitate nu a fost confirmata. Independent \u00eensa de problema autenticitatii, remarcam urmatoarele:
\nReferirea la \u00eenscris este preluata de instanta din Nota de constatare a Directiei de Investigatii a C.N.S.A.S. nr.473\/15.02.2010 pag.11. Desigur, notele de constatare ale Directiei de investigatii nu constituie probe, ele av\u00e2nd functia de lucrari pregatitoare pentru deciziile Colegiului. Problema e \u00eensa mult mai grava. Declaratia nu-l prezinta nicicum pe BREBAN \u00een postura de colaborator, ci \u00een aceea de achetat. Citam integral:
\n\u201eDeclaratie, olografa, semnata olograf de catre titular, cu numele real, la 30.08.174 (sic!), \u00een care acesta face precizari \u00een legatura cu un manuscris al sau care i-a fost confiscat la granita cetateanului suedez RENE COCKELBERGHS. Titularul da detalii privind modul \u00een care l-a cunoscut pe cetatenul sudez, circumstantele calatoriei turistice \u00eempreuna cu acesta \u00een Maramures, \u00eempreuna cu poeta GABRIELA MELINESCU, preciz\u00e2nd faptul ca nu a avut intentia de a scoate ilicit manuscrise peste granita si nici sa \u00eencalce \u00een vreun fel legea. (vol.3, f.315-317)\u201c .
\nAsadar Declaratia a fost data \u00een cadrul unei anchete. Nu \u00eent\u00e2mplator cererea introductiva de instanta a ignorat-o. Si totusi, Curtea o mentioneaza \u2013 fara a-i reda continutul \u2013 ca dovada a colaborarii.
\nRezumam:
\n4 continutul \u00eenscrisului nu cuprinde delatiuni de natura celor vizate prin art.2 lit.b din O.U.G. nr.24\/2008;
\n4 nici Sentinta nu mentioneaza continutul \u00eenscrisului, ci numai existenta acestuia, care nu poate semnifica prin ea \u00eensasi confirmarea sustinerilor din \u00eenscrisurile ofiterilor.<\/p>\n

2. Verdictul este pronuntat cu \u00eencalcarea legii (motiv aflat sub incidenta art.304 pct.9 teza a II-a, art.3041 Cod proc.civ.) .<\/p>\n

Dupa spatiul consacrat istoricului dezbaterilor, prima instanta \u00eencepe segmentul de analiza a actelor dosarului (pag.7) cu prezentarea dispozitiilor art.2 lit.b din O.U.G. nr.24\/2008, care constituie sediul materiei.
\nDe la \u00eenceput atrage atentia ca se face o expunere si excesiva si incompleta. Excesiva pentru ca, dupa redarea frazei initiale a textului de lege se trece inutil la enuntul frazei finale din art.2 lit.b care nu are absolut nici o legatura cu speta (Este ipoteza \u201egazdei\u201c, irelevanta \u00een pricina). Aceasta \u00eencarcare generoasa a considerentelor contrasteaza cu parcimonia de a se trece sub uitare frazele intermediare ale normei evocate, \u00eentre care fraza a treia privea \u00een mod direct cauza, respectiv aspectul retinut de instanta cu excesul de zel descis \u00een finalul Motivului 1. Reproducem norma legala, complinind surprinzatoarea ei evitare de catre prima instanta (sublinierile ne apartin):
\n\u201ePersoana care a furnizat informatii cuprinse \u00een declaratii, procesele verbale de interogatoriu sau de confruntare, date \u00een timpul anchetei si procesului, \u00een stare de libertate, de retinere ori de arest, pentru motive politice privind cauza pentru care a fost fie cercetata, fie judecata si condamnata nu este colaborator al Securitatii, potrivit prezentei definitii, iar actele si documentele care consemnau aceste informatii sunt considerate parte a propriului dosar\u201c.
\nDar sa analizam acest \u00eenscris olograf asa cum \u00eencearca si prima instanta, adica \u00een coroborare cu notele scrise de ofiterii de securitate.
\nDin probe rezulta cu certitudine ca :
\n4 NICOLAE BREBAN era chemat la conducerea Securitatii;
\n4 convocarea s-a facut \u00een mod oficial, cu o programare stricta, prin intermediul unui ofiter trimis sa \u00eendeplineasca actul procedural;
\n4 scopul convocarii era avertizarea p\u00e2r\u00e2tului, timorarea lui si aplicarea unei amenzi sau a unui avertisment de amenda;
\n4 este de notorietate ca, dupa decretele de gratiere generalizata a detinutilor politici, adoptate \u00een anii 1965-1968, avertizarea si amenda constituiau \u2013 \u00eempreuna cu punerea \u00een discutia colectivului de munca ori compromiterea oculta \u2013 principalele modalitati de neutralizare a adversarilor;
\n4 tin\u00e2nd seama de evolutia metodelor securitatii reglementarea cuprinsa \u00een art.2 lit.b) fraza a III-a precizeaza ca exceptia priveste si anchetele \u201e\u00een stare de libertate\u201c fara a face vreo distinctie \u00een functie de pornirea sau nu a procesului penal ori de trimiterea \u00een judecata.
\nConditiile ce rezulta din lege pentru \u00eendeplinirea conditiilor exceptarii de la calitatea de colaborator sunt:
\n4 sa fi fost declaratii facute \u00een timpul unei anchete, deci al unor convocari si audieri impuse, adica sa nu fi fost benevole, \u00een cadrul unei relatii colaborationiste;
\n4 un criteriu implicit de distinctie este caracterul neconspirat al relatiei, cu identitate reala si nu ocultata;
\n4 persoana sa fi fost interogata \u201epentru motive politice\u201c.
\nProbele nu lasa loc nici unei \u00eendoieli ca NICOLAE BREBAN a fost convocat la conducerea Securitatii pentru ca era permanent urmarit pentru motive care, \u00een mentalitatile si practicile perioadei, erau considerate politice:
\n4 continutul protestatar mai mult sau mai putin criptat \u00een scrierile sale;
\n4 luarile de pozitie perseverente si transante \u00een favoarea libertatii de creatie;
\n4demisia motivata politic de la conducerea principalei reviste literare si mai ales din Comitetul Central al P.C.R.;
\n4ram\u00e2nerea fara permisiune \u00een Occident si dob\u00e2ndirea cetateniei vest-germane;
\n4 scandalul politic international declansat de exilul sau temporar.
\nNumai prestigiul literar considerabil (\u00een care se \u00eenscria si o posibila candidatura la premiul Nobel ), asociat temerii regimului de a nu \u00eenmulti protestele internationale si dizidentele deja manifeste, ca si pozitia sociala a persecutatului (demisionat din Comitetul Central) au dictat ca ancheta administrativ-politieneasca sa se desfasoare cu anumite masuri de tact si aparente de minim protocol. Rezultatele ei o definesc \u00eensa limpede ca actiune represiva:
\n– i s-a impus promisiunea scrisa a unei conduite mai retinute;
\n– s-a expus alternativa unei riposte mai severe.
\nTonul civilizat nu poate fi privit altfel dec\u00e2t expresia perfidiei, cinismului si sigurantei de sine ale autoritatilor.
\nC\u00e2t priveste Declaratia din 30.08.1974, atribuita lui NICOLAE BREBAN nu poate fi privita dec\u00e2t ca act al unei anchete administrativ-politienesti, aflate sub incidenta art.2 lit.b) fraza a III-a din O.U.G. nr.24\/2008 cu modificari.
\nConditia prevazuta de textul de lege ca ancheta sa se fi efectuat \u201epentru motive politice\u201c este validata prin minima nevoie de coerenta a actiunii institutiei reclamante si a verdictului primei instante. Acelasi grad de relevanta privind opozitia fata de regim afecteaza at\u00e2t explicatiile cerute lui NICOLAE BREBAN pentru comportamentul propriu, c\u00e2t si comportamentul, atitudinile si opiniile personalitatilor despre care a relatat.
\nConvingerea noastra este ca afirmatiile si informatiile nu \u00eentrunesc conditiile stabilite prin teza principala a definitiei \u201ecolaboratorului Securitatii\u201c (art.2 lit.b) fraza I-a), iar pretinsa Declaratie olografa din 30.08.1974 se situeaza \u00een sfera de aplicare a art.2 lit.b) fraza a III-a, deci consemnarile si declaratia facute cu acel prilej excepteaza de la aplicarea calificativului de colaborator al Securitatii.<\/p>\n

3. Normele legale invocate sunt aplicate \u00een mod gresit (motiv aflat sub incidenta art.304 pct.9 teza a III-a, art.3041 Cod proc.civ.)<\/p>\n

Procedura deconspirarii judiciare av\u00e2nd ca obiect \u201econstatarea calitatii de colaborator al Securitatii\u201c este, prin \u00eensusi scopul ei, limitativa de drepturi si libertati fundamentale. Acest aspect va fi dezvoltat infra, \u00een cadrul Motivului 4 de recurs. \u00cen context marcam caracterul invaziv al procedurii pentru a sublinia necesitatea maximei rigori \u00een pronuntarea verdictului, care trebuie sa aiba la baza interpretarea stricta si precisa a textului de lege.
\nDefinitia pe care legea o stabileste pentru calificativul blamant are menirea sa excluda orice interpretare subiectiva, politicianista, retorica, metaforica, revansarda sau chiar etica. Interpretarea judecatorului trebuie sa fie exacta \u00een raport cu exprimarea legiuitorului. \u00cen redactarea aprobata prin Legea nr.293\/2008 (care se restr\u00e2nge si mai mult \u00een urma Deciziei Curtii Constitutionale nr.672\/26.06.2012) \u2013 a se vedea sintagmele reproduse cu litere mai mici \u2013 norma de drept are urmatorul cuprins (sublinierile ne apartin):
\n\u201eart.2 lit.b) \u2013 colaborator al Securitatii \u2013 persoana care a furnizat informatii, indiferent sub ce forma, precum note si rapoarte scrise, relatari verbale consemnate de lucratorii Securitatii, prin care se denuntau activitatile si atitudinile potrivnice regimului totalitar comunist si care au vizat \u00eengradirea drepturilor si libertatilor fundamentale ale omului (…)\u201c.
\nAm subliniat cuvintele-cheie, reperele interpretarii corecte, din a caror prezenta \u00een textul de lege rezulta urmatoarele conditii obligatorii:<\/p>\n

a) persoana \u00een cauza sa fi furnizat informatii, deci informatiile sa nu fi fost obtinute fara voia sau stirea sa (prin sustragere, interceptare, \u00een stare de necunostinta, inclusiv de eroare asupra persoanei etc);<\/p>\n

b) informatiile furnizate sa fi avut caracterul de denuntare. Conform Dictionarului explicativ al limbii rom\u00e2ne editat de Academia Rom\u00e2na, continutul notiunilor de denunt si a denunta este urmatorul:
\n\u201eDENUNT, denunturi, s.a. informatii adresate unui organ de jurisdictie sau de urmarire penala cu privire la sav\u00e2rsirea unei infractiuni de catre o persoana.
\nA DENUNTA, v.tranz.1A aduce la cunostinta unei autoritati sav\u00e2rsirea unei infractiuni, a face un denunt\u201c.
\nSe observa ca elementul penal este indispensabil continutului notiunii de denunt, cel putin din perspectiva denuntatorului. Restr\u00e2ngerea notionala din textul legii nu afecteaza adevarata deconspirare a Securitatii pentru ca \u00eensasi politiei politice \u00eei este specifica extinderea incidentelor legii penale. Deci deconspirarea poate urma tendinta extensiva a activitatii politiei politice din regimul dictatorial, tin\u00e2nd seama de tintele represive ale acesteia, dar nu poate depasi limitele pe care nici institutia abuziva nu le-a depasit, incluz\u00e2nd \u00een sfera denunturilor orice informatie captata de Securitate.
\nLimita are \u00een vedere si caracteristica Securitatii de a fi colectat orice fel de informatii, ceea ce nu \u00eenseamna ca si deconspirarea poate cadea \u00een capcana de a sanctiona orice fel de relatie cu Securitatea, asimil\u00e2nd-o denuntarii. Ar fi calea sigura de discreditare a lustratiei ce se \u00eencearca, bagateliz\u00e2nd-o, vulgariz\u00e2nd-o si transform\u00e2nd-o \u00eentr-o competitie de abuzuri ce ar perpetua psihoza generalizata \u00eentretinuta de partea deconspirabila a Securitatii.<\/p>\n

c) Denuntarea trebuie sa fi privit activitati sau atitudini. Si aceste vocabule obliga la interpretarea stricta a legii. Enumerarea ipotezelor este clara si cu rost limitativa, excluz\u00e2nd alte categorii de informatii, \u00een primul r\u00e2nd cele care divulgau pareri, opinii.
\nDesi, fata de caracterul explicit al limitarii, nu prezinta mare importanta care a fost intentia legiuitorului c\u00e2nd a limitat continutul informatiilor (la activitati sau atitudini) , nu este cu totul inutil sa observam ca restr\u00e2ngerea se coreleaza cu alte doua interpretari. Una este cea legata de conotatia penala a notiunii de denunt, analizata supra la pct.b). Cealalta are \u00een vedere efectul restrictiv de drepturi al deconspirarii, pe care \u00eel vom analiza pe larg \u00een Motivele 4 de recurs.
\nRelevant pentru critica hotar\u00e2rii instantei de fond este aspectul ca informatiile pretins a fi fost furnizate de NICOLAE BREBAN privesc exclusiv opinii, caracterizari, pareri ale unor persoane, deci nu activitati sau atitudini. Diferentierea e foarte necesara deoarece numai activitatile sau atitudinile cu continutul analizat infra la pct.d) puteau avea o finalitate represiva, opiniile si caracterizarile aliment\u00e2nd alte tronsoane ale activitatii Securitatii (spre exemplu monitorizarea starii de spirit a populatiei) care nu formeaza obiectul deconspirarii. \u00cen plus, cum \u00eenvederam, interpretarea restrictiva este impusa de caracterul procedurii, care vizeaza restr\u00e2ngeri ale exercitiului unor drepturi si libertati fundamentale, de data aceasta \u00een conditiile statului de drept.<\/p>\n

d) Limitarea denunturilor supuse deconspirarii la cele care priveau activitati sau atitudini rezulta si mai limpede din cealalta conditie stabilita prin norma legala, anume ca activitatile sau atitudinile sa fi fost potrivnice regimului totalitar.
\nTermenul potrivnic deriva din \u00eempotrivire, deosebindu-se de alti termeni pe care legiuitorul i-a evitat. Asadar, analiz\u00e2nd obiectiv si nu demagogic raul Securitatii, legiuitorul statului de drept nu a cuprins \u00een procedura deconspirarii divulgarea oricarei atituidini critice la adresa regimului totalitar, ci numai acelea care marcau cel putin un \u00eenceput de \u00eempotrivire. Ratiunile sunt aceleasi cu ratiunile care nu au cuprins \u00een sfera divulgarilor si simplele opinii. Chiar daca jurisprudenta difera \u00een aceasta privinta, legea ofera premisa unei practici judiciare rezonabile, conforme statului democratic, cu evitarea exceselor, a repetarii practicilor statului totalitar, cu etichetari si sub pretexte noi.<\/p>\n

e) Mai exista si conditia din nefericire invocata uneori stereotip \u00een spetele de acest gen, ca informatiile sa fi vizat \u00eengradirea drepturilor si libertatilor fundamentale. Adesea, discutarea pe marginea acestei conditii esentiale a notiunii se rezuma la distinctia ca legea nu prevede ca \u00eengradirea drepturilor sa fi fost realizata, suficienta fiind vizarea. Interpretarea este literal corecta, dar nu acopera ceea ce \u00eenseamna vizarea, \u00een ce consta ea si care \u00eei sunt limitele.
\nNe\u00eendoielnic ca legiuitorul a avut \u00een vedere un minimum de intentie de producere a efectului opresiv, ceea ce presupune ca efectul opresiv sa fi fost posibil cel putin ipotetic.
\nDin acest punct de vedere, hotar\u00e2rea atacata este descoperita p\u00e2na la ridicul. Exemplele pe care le enunta vizeaza restr\u00e2ngeri de drepturi si libertati imposibil de imaginat. \u00cen primul r\u00e2nd ca majoritatea se refera la cetateni straini, rezidenti \u00een alte tari, cu drepturile si libertatile garantate si protejate de legislatia respectivelor state. \u00cen al doilea r\u00e2nd ca informatiile cuprindeau nu activitati sau atitudini, ci puncte de vedere sau caracterizari, ce nu atrageau nici pentru cetatenii rom\u00e2ni restr\u00e2ngeri de libertati, ci cel mult monitorizarea lor. \u00cen al treilea r\u00e2nd ca exemplele vizau fie opinii de cea mai larga notorietate, fie truisme, fie banalitati. Cu tot respectul pentru actul de justitie, dar nu putem considera ca fiind de prestigiul acestuia exemple cum sunt cele din paragraful al 2-lea al paginii 8: ca NOEL BERNARD l-a invitat pe BREBAN la o masa \u00een oras, ca i-a oferit sa-l angajeze la Europa libera sau ca MONICA LOVINESCU este \u201emarcata de un anticomunism primitiv\u201c.
\nDuc\u00e2nd si noi efortul de contra-argumentare p\u00e2na la absurd, mentionam ca toate opiniile si caracterizarile privind personalitatile literare si publicistice din diaspora occidentala, citate ca exemple \u00een Sentinta, erau notorii pentru ca alcatuiau \u00eensasi substanta emisiunilor radiofonice \u00een limba rom\u00e2na, pe care Securitatea le monitoriza mult mai minutios dec\u00e2t \u00eentr-una sau \u00een c\u00e2teva convorbiri cu NICOLAE BREBAN.<\/p>\n

4. Hotar\u00e2rea este data cu \u00eencalcarea legii fundamentale a statului (motiv aflat sub incidenta art.304 pct.9 teza a II-a, art.3041 Cod proc.civ.)<\/p>\n

Desi se numesc, aparent inofensiv, actiuni \u00een constatare, pricinile din aceasta categorie vizeaza restr\u00e2ngerea unor drepturi si libertati fundamentale: dreptul la onoare, la reputatie, la imagine corecta, libertatea exercitarii anumitor profesii si activitati etc. Scopul actiunilor este atragerea oprobriului public pentru cei vinovati de a fi contribuit \u00een mod direct si real la opresiune.
\nGenerata de nevoi si principii de etica civica, exercitata \u00een virtutea dreptului populatiei de a se cunoaste adevarul asupra trecutului, deconspirarea prin justitie trebuie sa respecte totusi rigorile actului de justitie, nu numai impulsurile sau trairile emotive ale atitudinii civice sau morale. Raportat la adevar, actul de justitie trebuie sa egaleze, cel putin, rigoarea istoricilor, iar raportat la lege trebuie sa aiba permanent \u00een grija ca limitarea exercitiului drepturilor susmentionate sa se \u00eenscrie \u00een cerintele rezonabile ale unei societati democrate.
\nArticolul 53 din Constitutia Rom\u00e2niei stabileste limpede limitele unui asemenea demers:
\n\u201eArt.53 (1) Exercitiul unor drepturi sau al unor libertati poate fi restr\u00e2ns numai prin lege si numai daca se impune, dupa caz, pentru: apararea securitatii nationale, a ordinii, a sanatatii ori a moralei publice, a drepturilor si a libertatilor cetatenilor; desfasurarea instructiei penale; prevenirea consecintelor unei calamitati naturale, ale unui dezastru ori ale unui sinistru deosebit de grav.
\n(2) Restr\u00e2ngerea poate fi dispusa numai daca este necesara \u00eentr-o societate democratica. Masura trebuie sa fie proportionala cu situatia care a determinat-o, sa fie aplicata \u00een mod nediscriminatoriu si fara a aduce atingere existentei dreptului sau a libertatii.\u201c
\nNiciodata un verdict \u00een actiunile \u00een constatare initiate de C.N.S.A.S. nu va putea fi corect daca instanta va ignora \u00een mod deliberat si sententios conditiile istorice concrete si comportamentul de ansamblu al p\u00e2r\u00e2tului respectiv. Desigur, au existat si vor exista de-a pururi cazuri de duplicitate derutanta, falsi eroi au putut fi si pot fi delatori abjecti si periculosi, meritele ocazionale nu pot sterge amintirea pacatelor tot ocazionale. Ceea ce vrem sa subliniem nu este oportunitatea exceptarii de la deconspirare a unor delatori cu merite, ci obligatia de a distinge, \u00eentr-un material probator echivoc sau incomplet, ceea ce este real \u00een personalitatea si comportamentul celui vizat, pentru a reconstitui adevarata sa pozitie fata de autoritatile represive. Privirea obiectiva si de ansamblu e cu at\u00e2t mai necesara cu c\u00e2t jurisprudenta (\u00een concordanta cu istoriografia \u00een materie) releva ca metodele de lucru ale Securitatii cuprindeau \u00eenscenarea, contrafacerea probelor si compromiterea inamicilor politici, inclusiv m\u00e2njirea lor cu suspiciunea ca ar fi \u201ecolaboratori ai Securitatii\u201c c\u00e2nd de fapt nu erau.
\nInstanta de fond nu numai ca a respins ritos cea mai mare parte din cererile de probe propuse \u00een apararea p\u00e2r\u00e2tului (\u00eencalc\u00e2nd si prevederile art.24 alin.(1) din Constitutia Rom\u00e2niei) si dreptul la un proces echitabil (consfintit prin art.23 alin.(3) teza I din Constitutie), dar a ignorat muntele de \u00eenscrisuri contrare versiunii acceptate de ea. Cea mai mare parte din aceste \u00eenscrisuri au ramas necercetate \u00een arhiva C.N.S.A.S., iar \u00eenscrisurile aduse totusi la dosar probeaza coplesitor ca:
\n4 Nicolae Breban nu a cautat sau dorit sa se afle \u00een compania v\u00e2rfurilor Securitatii sau a lucratorilor ei de orice grad si cu orice functie. Cea care a initiat convocarile si discutiile cu N.B. a fost conducerea Ministerului de Interne, reprezent\u00e2nd autoritatea statului, pentru a-l sanctiona (amenda), timora (amenintari) si tine sub control (promisiuni). Coordonatorul discutiilor era chiar generalul Nicolae Plesita (evocat \u00een actiune), prezentarea la acesta fiind obligatorie dupa lege. Unele \u00eenscrisuri erau \u00eentocmite de Securitate pentru conducerea partidului si a statului (concepute de ministru si dactilografiate la masina de scris pentru \u00eenalti demnitari). Nimic din continutul convorbirilor nu permite concluzia ca scriitorul BREBAN s-ar fi pretat la delatiuni.
\n8 NICOLAE BREBAN a ramas inflexibil, neintimidat de chemarile la Ministerul de Interne, de sanctiunile aplicate si amenintarile proferate, pastr\u00e2ndu-si atitudinea patriotica dar intransigenta fata de practicile regimului totalitar. El nu numai ca nu a respectat niciun moment practicile de confidentialitate specifice Securitatii, dar facea imediat cunoscute public presiunile la care era supus.
\n8 Pe urmele lui NICOLAE BREBAN, considerat deosebit de periculos prin creatia, atitudinile si relatiile sale a fost pus un amplu si complex mecanism de supraveghere si interventie operativa.
\n8 Acest gen de relatie cu Securitatea era diametral opus colaborarii.
\nSecuritatea este cea care a conceput si pus \u00een practica planul de compromitere a lui NICOLAE BREBAN prin rasp\u00e2ndirea minciunii ca ar fi colaborator al institutiei. C.N.S.A.S. nu face dec\u00e2t sa continue planul de compromitere a scriitorului.
\nDin dosare \u00eensum\u00e2nd peste 13 volume, privindu-l pe NICOLAE BREBAN, urmarit de Securitate timp de aproape 2 decenii, dosare totaliz\u00e2nd sute si sute de pagini, institutia reclamanta a selectat pentru sustinerea actiunii doar 4 documente. Dintre acestea, 3 sunt convorbiri cu generalul NICOLAE PLESITA, purtate \u00een zile succesive, iar al 4-lea este raportul unui ofiter superior de Securitate care, de asemenea, a stat de vorba cu persoana p\u00e2r\u00e2ta.
\nAspectul ca, din peste 1000 de pagini, institutia reclamanta a retinut numai 4 convorbiri reflecta neputinta C.N.S.A.S. de a identifica informatii \u00een sensul legislatiei deconspirarii care sa fi fost furnizate Securitatii de NICOLAE BREBAN.
\nDar cine ar fi mai \u00een masura dec\u00e2t Securitatea \u00eensasi sa aprecieze daca NICOLAE BREBAN i-a furnizat informatii denuntatoare \u00een sustinerea activitatii ei ocult-represive ?! Cea mai \u00een masura sa aprecieze daca a primit informatii-denuntatoare de la BREBAN, daca l-a folosit pe acesta pentru a o informa \u2013 explicit sau implicit \u2013 ram\u00e2ne Securitatea. Nota de constatare \u00eentocmita de Directia de investigatii a C.N.S.A.S. citeaza, pe l\u00e2nga \u00eenscrisurile mentionate \u00een cererea introductiva de instanta, 9 rapoarte si note-raport \u00eentocmite de ofiteri. Din continutul lor rezulta ca pentru Securitate NICOLAE BREBAN era fie obiectiv dat \u00een urmarire fie persoana prin care se urmarea influentarea pozitiva a altor persoane.
\nConcluzia matematic exacta a raporturilor dintre p\u00e2r\u00e2t si fosta Securitate o ofera cercetarea exhaustiva a arhivelor acelei institutii cu mijloacele moderne ale detinatoarei arhivei \u2013 C.N.S.A.S. \u00cen finalul Notei de constatare \u00eentocmite de Directia de investigatii se conchide:
\n\u201eS-au efectuat interogari \u00een bazele de date, categoriile \u00abinformator\u00bb si \u00abdelator\u00bb, pe numele NICOLAE BREBAN si prenumele conspirativ \u00abBALTAG\u00bb. Nu s-au identificat informatii sau documente privitoare la colaborarea persoanei verificate cu Securitatea\u201c (sublinierile apartin D.I. a C.N.S.A.S.)<\/p>\n

Asadar, computerul asigura ca Securitatea nu l-a considerat pe NICOLAE BREBAN informator sau delator. Oare pe ce logica, temei legal sau principiu al statului democratic i s-a putut aplica un calificativ pe care institutia abuziva a statului totalitar nu-l avea \u00een vedere? Evident \u2013 pe niciunul.
\nRelevanta pentru lipsa dorintei instantei de fond de a judeca \u00een mod impartial, fara convingeri preconcepute, este si respingerea probei cu interogatoriul solicitat a fi luat institutiei reclamante. Reproducem \u00eentrebarile ce urmau a fi puse pentru a se observa relevanta acestora, faptul ca ar fi fost de natura sa demonstreze netemeinicia actiunii: \u201e1.C\u00e2te volume si c\u00e2te file cuprind \u00een total dosarele din arhiva Dvs. care-l privesc pe NICOLAE BREBAN? (Aditionarea filelor e simpla, fiecare volum fiind numerotat si sigilat). 2. Dintre aceste mii si mii de file, puteti prezenta macar un \u00eenscris apartin\u00e2ndu-i lui N.BREBAN, altul dec\u00e2t scrisorile care i-au fost interceptate sau manuscrisele care i-au fost sustrase \u00een secret ?
\n3. Puteti prezenta cel putin o fila scrisa de NICOLAE BREBAN care sa contina o delatiune sau angajamentul de a comite delatiuni ori de a colabora cu Securitatea? 4. Recunoasteti ca detineti \u00eenscrisuri din care rezulta ca PAUL GOMA si alti scriitori neagreati de regimul totalitar insistau pe l\u00e2nga NICOLAE BREBAN sa intervina pentru ei, cu notorietatea sa, la autoritati ca sa le atenueze regimul de marginalizare? 5. Este adevarat ca NICOLAE BREBAN a fost urmarit ne\u00eentrerupt timp de 15 ani (1972-1987) dar nu a avut nicio zi dosar de retea? 6. Cunostea NICOLAE BREBAN ca i s-a atribuit numele de cod \u00abBALTAG\u00bb sau alt nume de cod?\u201c<\/p>\n

Dar cel mai elocvent indiciu pentru lipsa dorintei instantei de fond de a afla si \u00eentelege adevarul, prefer\u00e2nd prizioneratul cererii introductive, este respingerea integrala a probei testimoniale, cu toate ca tezele probatorii erau diverse si prezentate explicit, iar martorii erau propusi dintre personalitatile care se aflasera \u00een pozitii cheie \u00een acea epoca.
\nComplinim aceasta lacuna a judecatii de fond, propun\u00e2nd \u00een recurs \u00eenscrisuri noi, la care facem sumare referiri \u00een motivul de recurs urmator si ultim.<\/p>\n

5. Verdictul \u00eencalca dreptul fundamental la libertatea convingerilor, este periculos pentru cultura si contrar unei societati democratice (motiv aflat sub incidenta art.29 alin.(art.304 pct.9 teza a II-a, art.3041 Cod proc.civ.)
\nDin cultura generala dar si din cuprinsul dosarului, NICOLAE BREBAN se contureaza ca o personalitate proeminenta, de top, a constiintei nationale. Constitutia Rom\u00e2niei sart.29 al.(1)t garanteaza fiecarui cetatean libertatea convingerilor sale. Cu at\u00e2t mai scandalos este sa se \u00eencerce limitarea libertatii convingerilor unui mare purtator de constiinta.
\nPrintre convingerile constante, promovate cu ardoare de NICOLAE BREBAN \u00eentreaga viata, \u00een trecut ca si acum, sub dictatura ca si \u00een regimul actual de presupusa libertate, se situeaza ca meridiane fara abatere dragostea pentru Rom\u00e2nia si \u00eend\u00e2rjirea de a apara libertatea creatorului de cultura, statutul scriitorului.
\n\u00cen numele acestor valori a acceptat si convorbiri cu ofiterii de Securitate, inclusiv cele 3 convorbiri telefonice cu un general din conducerea ins<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

Continuam dezbaterea pe marginea cazului Nicolae Breban (deschisa \u00een numarul anterior din \u201eCultura\u201c prin reproducerea Sentintei civile nr. 4430, data \u00een sedinta publica de la 02.07.2012, \u00een Dosarul nr. 3084\/2\/2012, \u00een care CNSAS cerea Curtii de Apel Bucuresti sa constate calitatea de \u201ecolaborator al Securitatii\u201c \u00een cazul lui Nicolae Breban), prin publicarea pledoariei de recurs,… Cite\u0219te mai mult »Cazul Nicolae Breban (II)<\/span><\/a><\/p>\n","protected":false},"author":3,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"neve_meta_sidebar":"","neve_meta_container":"","neve_meta_enable_content_width":"","neve_meta_content_width":0,"neve_meta_title_alignment":"","neve_meta_author_avatar":"","neve_post_elements_order":"","neve_meta_disable_header":"","neve_meta_disable_footer":"","neve_meta_disable_title":"","jetpack_post_was_ever_published":false,"_jetpack_newsletter_access":"","_jetpack_dont_email_post_to_subs":false,"_jetpack_newsletter_tier_id":0,"_jetpack_memberships_contains_paywalled_content":false,"_jetpack_memberships_contains_paid_content":false,"footnotes":"","jetpack_publicize_message":"","jetpack_publicize_feature_enabled":true,"jetpack_social_post_already_shared":false,"jetpack_social_options":{"image_generator_settings":{"template":"highway","default_image_id":0,"font":"","enabled":false},"version":2}},"categories":[3],"tags":[8876,1722,6730],"class_list":["post-15568","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-politica","tag-cazul-nicolae-breban","tag-cnsas","tag-colaboratori-ai-securutatii"],"views":2386,"jetpack_publicize_connections":[],"jetpack_featured_media_url":"","jetpack_sharing_enabled":true,"jetpack-related-posts":[],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/15568","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/users\/3"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=15568"}],"version-history":[{"count":0,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/15568\/revisions"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=15568"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=15568"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=15568"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}