{"id":15546,"date":"2013-05-16T12:20:24","date_gmt":"2013-05-16T10:20:24","guid":{"rendered":"http:\/\/revistacultura.ro\/nou\/?p=15546"},"modified":"2013-05-16T12:20:24","modified_gmt":"2013-05-16T10:20:24","slug":"oaspeti-in-elixirul-dragostei-la-bucuresti","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/oaspeti-in-elixirul-dragostei-la-bucuresti\/","title":{"rendered":"Oaspeti in \u201eElixirul dragostei\u201c la Bucuresti"},"content":{"rendered":"<p><em><strong>Se pare ca prima scena lirica nationala este decisa sa puna \u00een aplicare planul de atragere a c\u00e2ntaretilor rom\u00e2ni care activeaza \u00een strainatate, asa cum l-a initiat prin Gala Verdi-Wagner. Iata ca la numai doua saptam\u00e2ni un spectacol cu \u201eElixirul dragostei&#8221; de Donizetti i-a avut ca protagonisti pe clujenii de origine Stefan Pop (\u00een rolul Nemorino) si Alin Anca (Dulcamara), carora li s-a adaugat Tatiana Lisnic (Adina), artista din Republica Moldova catre care se \u00eendreapta o substantiala&#8230; posesie afectiva rom\u00e2neasca, date fiind studiile de specialitate facute la Academia de Muzica \u201eGheorghe Dima&#8221; din orasul de pe Somes. Li s-au alaturat alti doi tineri, rezidenti \u00een Rom\u00e2nia, Serban Vasile (Belcore) si Cristina Eremia (Giannetta).<\/strong><\/em><br \/>\nSpectacolul a prilejuit si debutul \u00een fosa Operei al italianului David Crescenzi, un nume cunoscut si apreciat \u00een tara, prin prestatiile de pe scena lirica timisoreana si nu numai. Prezenta \u00een fata instrumentistilor bucuresteni a fost unul dintre marile c\u00e2stiguri ale seratei. Sunt convins ca orchestrantii s-au bucurat la \u00eent\u00e2lnirea cu o bagheta specialista \u00een lirica italiana, \u00een cea donizettiana \u00eendeosebi. S-a simtit placerea de a c\u00e2nta \u00eentr-o lectura alerta, bine cumpanita ca tempi, colorata si plina de umor, fara abandonarea \u00een nicio clipita a esentelor belcantiste, pe care le-a redat cu savoare. Familiarizarea cu ansamblurile bucurestene a fost progresiva pe parcursul spectacolului, odata depasite usoarele decalaje cu un cor lenes la \u00eenceputul operei. Cred ca diriguitorii Operei Nationale au luat nota de plusurile serii si se g\u00e2ndesc sa centreze legat de numele lui Crescenzi viitoare evenimente.<br \/>\nGlasul tenoral al lui Stefan Pop farmeca de la prima nota emisa, de la prima fraza, printr-o timbralitate fasta si o italianit\u00e0 \u00een prezentarea desenului melodic, a recitativelor, emergenta din intuitie si simt artistic deosebit. Celebra arie \u201eUna furtiva lagrima&#8221; s-a derulat linistit, limpede si expresiv, cu nuante de crescendo-diminuendo la final, aproape fara repros. Artistul este simpatic si dezinvolt \u00een scena, desi&#8230; c\u00e2teva kilograme \u00een minus nu i-ar strica. \u00cen plan vocal, ram\u00e2n c\u00e2teva&#8230; bemoluri care ar trebui sa-i stea \u00een atentie t\u00e2narului si valorosului tenor, posesor al unui potential care \u00eel poate duce \u00een mod constant, nu sporadic, pe cele mai \u00eenalte culmi, pe scenele lirice celebre. Exista o anumita lipsa de omogenitate a vocii, reperabila printr-un usor tremolo (ma feresc sa folosesc termenii vibrato sau capreto), care altereaza cursivitatea proiectiei sonore, altminteri valabila. Se poate corija prin studiu potrivit. Odata cu acesta va veni si disciplinarea construirii arcelor melodice, care mai sufera pe alocuri.<br \/>\nUn cuplu scenic impecabil au realizat Stefan Pop si Tatiana Lisnic, deliciosi \u00een jocurile de dragoste care dau suculenta tramei. Aflata pentru prima oara pe scena din Splai, soprana si-a \u00eenfatisat cu atractivitate lirismul si lejeritatile vocii, accentele subtile si acutele stralucitoare. O artista pe deplin experimentata si sigura pe ea, care si-a validat cartea de vizita formata \u00een mari teatre ale lumii.<br \/>\nTot \u00een premiera la Bucuresti a c\u00e2ntat si basul Alin Anca, posesorul unei timbralitati absolut minunate: glas bogat, rotund, cald, plin de armonice placut rezonante, omogen pe \u00eentreg ambitusul. Fiind extrem de t\u00e2nar, o cariera semnificativa \u00eei sta \u00een fata. Numai ca rolul Dulcamara, prin compozitiile de culori si expresii, de variatii \u00een atitudinile scenice, reclama o aprofundare care tine de maturizarea artistica. Alin Anca si-a c\u00e2ntat impecabil vocea si a preferat sa ram\u00e2na cvasi-static, fara sa se preocupe de toate acestea. Cu alte cuvinte a c\u00e2ntat plat, a jucat putin, las\u00e2ndu-ne sa-i admiram virtutile de glas. Care, cum spuneam, nu sunt putine. \u00cen plus, concentrarea asupra ritmicii (\u00een arie) si intonatiei (pe ici, pe colo) ar trebui sa fie sporita.<br \/>\nTot o culoare de voce remarcabil de frumoasa a afisat la fel de t\u00e2narul bariton Serban Vasile. Este un artist inteligent, dar care s-a lasat prins \u00een dezordinea si bufoneria din jocul scenic impus de regizor (Marco Gandini), cu reflexii asupra abandonarii preocuparilor pentru frazarea belcantista donizettiana, fluenta si eleganta.<br \/>\n\u00cen fine, personajul Giannetta a fost \u00eentruchipat de soprana Cristina Eremia, \u00een evidenta forma, chiar \u00een putinele portative pe care le are de c\u00e2ntat.<br \/>\nAsadar, un spectacol al tineretii, al vocilor proaspete, un anunt de bune perspective pentru constructia distributiilor la Opera Nationala Bucuresti. Asteptam \u00een continuare.<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"<p>Se pare ca prima scena lirica nationala este decisa sa puna \u00een aplicare planul de atragere a c\u00e2ntaretilor rom\u00e2ni care activeaza \u00een strainatate, asa cum l-a initiat prin Gala Verdi-Wagner. Iata ca la numai doua saptam\u00e2ni un spectacol cu \u201eElixirul dragostei&#8221; de Donizetti i-a avut ca protagonisti pe clujenii de origine Stefan Pop (\u00een rolul&hellip;&nbsp;<a href=\"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/oaspeti-in-elixirul-dragostei-la-bucuresti\/\" rel=\"bookmark\">Cite\u0219te mai mult &raquo;<span class=\"screen-reader-text\">Oaspeti in \u201eElixirul dragostei\u201c la Bucuresti<\/span><\/a><\/p>\n","protected":false},"author":3,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"neve_meta_sidebar":"","neve_meta_container":"","neve_meta_enable_content_width":"","neve_meta_content_width":0,"neve_meta_title_alignment":"","neve_meta_author_avatar":"","neve_post_elements_order":"","neve_meta_disable_header":"","neve_meta_disable_footer":"","neve_meta_disable_title":"","jetpack_post_was_ever_published":false,"_jetpack_newsletter_access":"","_jetpack_dont_email_post_to_subs":false,"_jetpack_newsletter_tier_id":0,"_jetpack_memberships_contains_paywalled_content":false,"_jetpack_memberships_contains_paid_content":false,"footnotes":"","jetpack_publicize_message":"","jetpack_publicize_feature_enabled":true,"jetpack_social_post_already_shared":false,"jetpack_social_options":{"image_generator_settings":{"template":"highway","default_image_id":0,"font":"","enabled":false},"version":2}},"categories":[66],"tags":[8865,2594,8864],"class_list":["post-15546","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-arte-media","tag-elixirul-dragostei","tag-opera-din-bucuresti","tag-spectacol-de-opera"],"views":959,"jetpack_publicize_connections":[],"jetpack_featured_media_url":"","jetpack_sharing_enabled":true,"jetpack-related-posts":[],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/15546","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/users\/3"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=15546"}],"version-history":[{"count":0,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/15546\/revisions"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=15546"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=15546"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=15546"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}