{"id":15536,"date":"2013-05-16T12:03:12","date_gmt":"2013-05-16T10:03:12","guid":{"rendered":"http:\/\/revistacultura.ro\/nou\/?p=15536"},"modified":"2013-05-16T12:03:12","modified_gmt":"2013-05-16T10:03:12","slug":"c-stere-si-aplanarea-conflictului-dintre-tinerii-oteliti-si-comitetul-partidului-national-roman-din-transilvania-iv","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/c-stere-si-aplanarea-conflictului-dintre-tinerii-oteliti-si-comitetul-partidului-national-roman-din-transilvania-iv\/","title":{"rendered":"C. Stere si aplanarea conflictului dintre \u201etinerii oteliti\u201c si comitetul Partidului National Roman din Transilvania (IV)"},"content":{"rendered":"<p>Ziarele \u201eRom\u00e2nul\u201c si \u201eTribuna\u201c au informat fiecare despre \u201eagapa\u201c data \u00een onoarea celui pe care \u00eel sustinea, sub forma unor \u201escrisori\u201c din Budapesta. Cea din primul, prin subtitlul sau \u2013 \u201e\u00centrunirea tinerimii din Budapesta \u00een onoarea fruntasilor nostri\u201c \u2013 \u00eei atribuie \u201eagapei\u201c semnificatia unei manifestatii de solidaritate cu respectivii \u201efruntasi ai nostri\u201c, deci, cu membrii comitetului national, ce se opuneau \u201etribunistilor\u201c \u00een frunte cu Goga. Cuv\u00e2ntarile tinute de Al. Vaida, C. Stere, Iuliu Maniu, Teodor Mihali s.a. sunt rezumate \u00een ideea sustinerii pe care o au din partea tineretului studios, \u00eenc\u00e2t imaginea, destul de neclara, da si impresia de aranjament \u00een vederea efectului.<br \/>\nMai detaliata e, \u00een schimb, darea de seama pe care o face corespondentul ziarului bucurestean \u201eMinerva\u201c (\u00een nr. din 28 ianuarie) \u201eagapei\u201c \u00een onoarea lui Al. Vaida. Si aceasta e partizana, dar ea cuprinde si transcrierea cuv\u00e2ntarilor rostite. Primul vorbitor a fost sarbatoritul, care a \u00eenceput prin a face pe scurt istoricul conflictului, fara sa se \u00eendeparteze de naratiunea din \u201eRaportul\u201c lui Stere. \u201eAti asistat\u201c \u2013 spune el \u2013 \u201ela o lupta pe viata si pe moarte \u00eentre mine si d. Goga. Lumea se astepta ca sau eu sa decapitez pe d. Goga, sau d. Goga sa ma decapiteze pe mine si, spre surprinderea tuturora, nu s-a \u00eent\u00e2mplat nici una, nici alta\u2026\u201c Ajung\u00e2nd la declaratiile lui Krist\u00f3ffy \u201eca s-a \u00eenselat asupra persoanei d-lui Goga si ca acel Goga care s-a prezentat la d\u00e2nsul a fost un pseudo-Goga\u201c, Vaida face observatia ca \u201ear fi fost firesc sa sustin(a) acuzarea si sa duc(a) lupta si mai departe\u201c, fara sa dea alte explicatii, \u00een conditiile \u00een care cu adevarat firesc ar fi fost contrariul. \u00cen continuare, este descris demersul lui C. Stere: \u201eIata \u00eensa ca d. Stere, prieten al d-lui Goga si al meu, prieten si un mare devotat al cauzei rom\u00e2ne, a \u00eenduplecat pe d. Goga sa recunoasca ca eu, bazat pe dovezi \u00een sustinerea acuzarei si de buna credinta, aveam dreptate. Eu, \u00een fata acestei situatii, am renuntat sa sustin acuzarea, conving\u00e2ndu-ma de imposibilitatea ei. Cei care ma cunosc pe mine si pe d. Goga trebuie sa constate ca, daca s-a putut face aceasta imposibilitate, apoi aceasta este o adevarata minune. Stadiul \u00eenversunat al luptei si temperamentul nostru explica faptul de ce d. Stere a trebuit sa munceasca 12 zile si 12 nopti pentru a putea \u00eendeplini opera de \u00eempacare. D. Stere a trebuit sa-si ia \u00een ajutor toata energia si perseverenta pentru a putea duce la izb\u00e2nda pacea. \u00cen aceasta opera, d\u00e2nsul a fost calauzit de o idee de ordin superior, anume ca \u00een fata unor vremuri cu adevarat istorice, \u00een care traim, toti fii neamului trebuie sa ne str\u00e2ngem si sa fim solidari. De aceasta mare idee am fost calauzit si eu, si d. Goga, c\u00e2nd am primit propunerea d-lui Stere. Am renuntat la interese personale, av\u00e2nd \u00een vedere interesele neamului. \u00cen fata dusmanului milenar trebuie sa \u00eencetam lupta dintre frati. (\u2026) Sunt convins ca acesta va fi terenul \u00een care va \u00eencolti solidaritatea \u00eentregului neam. Dupa scurt timp va veni ziua luptei marete si \u00een care ne vom aduce aminte de serviciul facut de d. Stere.\u201c<br \/>\nNegresit, duc\u00e2nd elogierea mediatorului la extrem, cu pretul exagerarilor (\u201epertractarile\u201c nu durasera \u201e12 zile si 12 nopti\u201c), Vaida Voevod furniza o explicatie, avantajoasa pentru el, a \u201econcesiei\u201c facute prin admiterea \u00eenchiderii incidentului.<br \/>\nC\u00e2t despre cel astfel elogiat, el si-a \u00eenceput cuv\u00e2ntul amintind ca venea de la agapa data \u00een onoarea d-lui Goga si ca acolo \u201e(a) primit o rasplata stralucita pentru sfortarile depuse \u00een serviciul adevarului\u201c, \u00eentruc\u00e2t \u201e(a) iesit \u00een strigatele: Traiasca Vaida!\u201c (Era, de fapt, un patent neadevar!) Retin\u00e2nd, \u00een continuare, afirmatia lui Vaida ca \u201ea facut o minune\u201c, Stere nu o respinge nici macar de forma (\u201edin modestie\u201c), ci declara scurt: \u201eMinunile se fac de o forta divina: credinta\u201c, a sa fiind \u201e\u00een viitorul neamului\u201c. Ea l-a calauzit \u00een demersurile sale, pe care le-a rezumat \u00eenca o data, pentru a \u00eencheia toast\u00e2nd \u201e\u00een sanatatea scepticilor (?) batr\u00e2ni, a fruntasilor comitetului national, care au raspunderea neamului \u00eentreg, si a tinerilor.\u201c<br \/>\nAm vazut ca, si la v\u00e2rsta redactarii memoriilor, Vaida considera ca \u201ea avut dreptate\u201c, chiar si dupa ultimele declaratii ale lui Krist\u00f3ffy, si ca putea continua lupta \u00eempotriva lui Goga. Atunci, \u00eensa, mai preciza \u00een treacat ca a acceptat \u00eenchiderea incidentului, pentru ca Stere \u00eesi luase un \u201eangajament fata de (el)\u201c, anume ca \u201e\u00abTribuna poporului\u00bb \u00eesi va sista aparitia\u201c.<br \/>\nAcest angajament nu este, \u00een niciun caz, o inventie t\u00e2rzie a memorialistului Vaida. C. Stere, cum s-a vazut, marturisise \u00een \u201eRaportul\u201c sau ca venise la Brasov, \u00een 9 ianuarie, \u201espre a mijloci restabilirea vietii normale si a disciplinei de partid\u201c, ceea ce, si pentru el, \u00eensemna subordonarea neconditionata a \u201eTribunei\u201c fata de comitetul national, singura alternativa fiind \u201eun razboi de exterminare \u00eentre taberele \u00eenvrajmasite\u201c.<br \/>\nAcelasi bine informat corespondent al \u201eMinervei\u201c comunica peste trei zile (la 2 februarie) ca \u201ed. C. Stere a fost chemat telegrafic la Iasi, unde prezenta sa e reclamata de interese familiale\u201c, dar ca \u201ese va \u00eenapoia peste opt zile la Arad\u201c, fireste, pentru etapa a doua a demersurilor, implicit, pentru \u00eendeplinirea angajamentului luat. \u00cen legatura cu acesta s-ar putea sa fie si o scurta deplasare a lui Al. Vaida la Bucuresti \u00een 10 sau 11 februarie 1912.<br \/>\nSpre deosebire de antagonistul sau, O. Goga nu a dezvaluit, \u00een cuv\u00e2ntul rostit la \u201eagapa\u201c din 26 ianuarie, ceva din felul cum au decurs \u201epertractarile\u201c cu profesorul iesean. De la el, iarasi, nu s-a pastrat vreo scrisoare, nici vreo pagina memorialistica, \u00een care sa existe macar o aluzie. O idee ne putem face totusi dintr-o scrisoare trimisa lui de catre C. Stere tocmai \u00een momentul plecarii de la Budapesta spre Iasi. Epistola aceasta e din \u201e11 februarie\/Vagon\u201c, dupa noi, \u00een stil nou, \u00een stil vechi fiind din 29 ianuarie. \u201eIubite,\u201c \u2013 scria directorul revistei iesene \u2013 \u201eRamas singur \u00een vagon, nu pot dormi. G\u00e2ndul mi se \u00eendreapta \u00eentre ce ma asteapta acasa si ceea ce am lasat \u00een urma. Si nu pot avea liniste c\u00e2nd \u00eemi aduc aminte de tortura la care te-am supus. Nu am nicio remuscare, iau raspunderea \u00eentreaga \u00een fata viitorului, sunt convins ca te-am scapat de un grozav zbucium, care, fatal, te-ar fi zdrobit, chiar daca ai fi reusit, dupa ani de zile, sa aduci \u00abproba\u00bb despre care vorbeste Iorga ca trebuie s-o cauti singur, ca sa poti vorbi cu at\u00e2t mai tare. Iarta-mi deci amaraciunea trecatoare si nejustificata \u00een fond, pentru acest mare rezultat\u201c. \u00cen continuare, \u00eel informa ca a vorbit \u201edespre \u00abTribuna\u00bb si solutia de dat acestui conflict\u201c cu Maniu, acesta neav\u00e2nd \u00eenca \u201eo formula\u201c, dar fiind de acord cu principiul rezolvarii, \u201efara jertfe omenesti\u201c, astfel ca \u201eCiorogaru si ai lui sa fie \u00eempacati, si nu distrusi\u201c, afirmatie \u00een temeiul careia \u00eel sfatuia, \u00een final, \u201esa fie linistit\u201c.<br \/>\n\u00cendemnul era greu de pus \u00een practica de Goga, \u00een conditiile \u00een care, \u00een zilele urmatoare, \u201eRom\u00e2nul\u201c \u00eei cerea socoteala pentru articolul \u201ePacate nationale\u201c, pe care \u00eel publicase Oct. C. Taslauanu \u00een numarul din 29 ianuarie al \u201eLuceafarului\u201c, iar \u201eUniversul\u201c, de la Bucuresti, \u00eei comenta cu rea-vointa spusele si nu-i admitea \u201edreptul la replica\u201c. Dupa ce, \u00een 29 ianuarie, poetul anunta reluarea colaborarii sale la \u201eTribuna\u201c, pe care declara ca o sistase c\u00e2ta vreme acuzatia planase asupra sa, raspundea celor doua atacuri prin notele \u201ePentru ziarul \u00abUniversul\u00bb\u201c si \u201ePentru \u00abRom\u00e2nul\u00bb\u201c. Aceasta din urma aparea \u00een ziua de 7\/20 februarie 1912, c\u00e2nd autorul ei intra \u00een temnita din Seghedin, pentru a-si ispasi pedeapsa ce i se daduse \u00een urma procesului de presa din 1910.<br \/>\nCum ziarele iesene nu informeaza despre nicio \u00eent\u00e2mplare \u201egrozava\u201c petrecuta \u00een familia lui C. Stere, motivul chemarii lui acasa va fi fost de ordin politic, probabil, \u00een legatura cu declansarea de catre liberali a unei viguroase campanii de rasturnare a guvernului condus de P.P. Carp. \u00centre timp, sugestionat de agapele budapestane ori, poate, chiar d\u00e2nd curs unui cuv\u00e2nt de ordine, \u201eDelegatia Rom\u00e2nilor Ardeleni din Iasi\u201c, \u00een numele careia semnau profesorii S. Halita, I. Ursu si C. Sporea, lansa, la 4 februarie, ideea unui banchet \u00een onoarea lui C. Stere, cu ocazia \u00eempacarii dintre Goga si Vaida Voevod, idee la care sunt invitate sa adere personalitatile din localitate. Cei trei \u00eel rugau de \u00eendata, printr-o scrisoare, pe directorul \u201eVietii rom\u00e2nesti\u201c sa accepte cinstea si sa participe la banchet, la care primeau raspuns afirmativ, \u00een ziarul \u201eMiscarea\u201c. C. Stere accepta, subliniind ca o face numai pentru ca sa se releve faptul ca, \u00een \u00eempacarea celor doi \u201eluptatori\u201c ardeleni, rolul principal nu l-a jucat el, mediatorul, ci \u00eensusi Iasul intelectual&#8230; <em><strong>(Va urma)<\/strong><\/em><\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"<p>Ziarele \u201eRom\u00e2nul\u201c si \u201eTribuna\u201c au informat fiecare despre \u201eagapa\u201c data \u00een onoarea celui pe care \u00eel sustinea, sub forma unor \u201escrisori\u201c din Budapesta. Cea din primul, prin subtitlul sau \u2013 \u201e\u00centrunirea tinerimii din Budapesta \u00een onoarea fruntasilor nostri\u201c \u2013 \u00eei atribuie \u201eagapei\u201c semnificatia unei manifestatii de solidaritate cu respectivii \u201efruntasi ai nostri\u201c, deci, cu membrii&hellip;&nbsp;<a href=\"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/c-stere-si-aplanarea-conflictului-dintre-tinerii-oteliti-si-comitetul-partidului-national-roman-din-transilvania-iv\/\" rel=\"bookmark\">Cite\u0219te mai mult &raquo;<span class=\"screen-reader-text\">C. Stere si aplanarea conflictului dintre \u201etinerii oteliti\u201c si comitetul Partidului National Roman din Transilvania (IV)<\/span><\/a><\/p>\n","protected":false},"author":3,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"neve_meta_sidebar":"","neve_meta_container":"","neve_meta_enable_content_width":"","neve_meta_content_width":0,"neve_meta_title_alignment":"","neve_meta_author_avatar":"","neve_post_elements_order":"","neve_meta_disable_header":"","neve_meta_disable_footer":"","neve_meta_disable_title":"","jetpack_post_was_ever_published":false,"_jetpack_newsletter_access":"","_jetpack_dont_email_post_to_subs":false,"_jetpack_newsletter_tier_id":0,"_jetpack_memberships_contains_paywalled_content":false,"_jetpack_memberships_contains_paid_content":false,"footnotes":"","jetpack_publicize_message":"","jetpack_publicize_feature_enabled":true,"jetpack_social_post_already_shared":false,"jetpack_social_options":{"image_generator_settings":{"template":"highway","default_image_id":0,"font":"","enabled":false},"version":2}},"categories":[1],"tags":[],"class_list":["post-15536","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-mozaic"],"views":1000,"jetpack_publicize_connections":[],"jetpack_featured_media_url":"","jetpack_sharing_enabled":true,"jetpack-related-posts":[],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/15536","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/users\/3"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=15536"}],"version-history":[{"count":0,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/15536\/revisions"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=15536"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=15536"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=15536"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}