{"id":15521,"date":"2013-05-16T11:50:42","date_gmt":"2013-05-16T09:50:42","guid":{"rendered":"http:\/\/revistacultura.ro\/nou\/?p=15521"},"modified":"2013-05-16T11:50:42","modified_gmt":"2013-05-16T09:50:42","slug":"un-alt-fel-de-voyeurism","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/un-alt-fel-de-voyeurism\/","title":{"rendered":"Un alt fel de voyeurism"},"content":{"rendered":"

Andra Rotaru, Lemu<\/em>r, Cartea Rom\u00e2neasca, Bucuresti, 2012.<\/strong><\/p><\/blockquote>\n

 <\/p>\n

Scriam, nu demult, despre ultimul volum al lui Dmitri Miticov, poet al carui parcurs suferea nu doar o evolutie, ci si o metamorfoza identitara. Acesta debuta \u00een 2006 la Editura Vinea, public\u00e2nd, mai apoi, \u00een 2010 la Paralela 45 cel de-al doilea volum al sau. \u00cen sf\u00e2rsit, ultima carte de poezie aparea, anul trecut, la Casa de Editura Max Blecher. Aproape identic, desi s-a mobilizat ceva mai repede, e si parcursul Andrei Rotaru. Poeta debuta, iata, \u00een 2005 tot la Editura Vinea cu volumul \u201e\u00centr-un pat sub cearsaful alb\u201c (volum tradus si \u00een limba spaniola \u2013 \u201eEn una cama bajo la s\u00e1bana blanco\u201c, Bassarai Ediciones \u00een 2008). Chiar daca, spre deosebire de cel al lui Dmitri Miticov, volumul ei a fost foarte bine primit si premiat (volum distins cu premiul Uniunii Scriitorilor din Rom\u00e2nia \u2013 filiala Sibiu, Premiul National \u201eMihai Eminescu\u201c \u2013 Opera prima, premiul Asociatiei Scriitorilor din Bucuresti si Premiul National \u201eTudor Arghezi\u201c), cel de-al doilea sau volum apare tot la Paralela 45 si tot \u00een 2010 (\u201eTinuturile sudului\u201c). Cel de-al treilea volum (\u201eLemur\u201c), \u00eensa, aparea anul trecut la Editura Cartea Rom\u00e2neasca. Probabil ca e vorba de vreo moda culturala sau de trenduri asupra carora nu vreau sa comentez. Merita \u00eensa notat un aspect: Casa de Pariuri Literare joaca acum rolul pe care \u00eel juca Editura Vinea la mijlocul deceniului trecut.<\/strong> <\/em>
\nPrimitivism<\/strong>
\nDa, e greu de ignorat \u00eencarcatura mitologica a titlului (remarcata de Emanuela Ilie \u00een revista \u201eConvorbiri literare\u201c, februarie 2013), dar, nevr\u00e2nd sa alunec \u00een redundanta, o voi trece sub tacere, \u00een spirit de solidaritate cu tonul general al volumului (\u201e\u00eesi legase o p\u00e2nza peste g\u00e2tlej sa nu se mai auda,\/ urmarind gesturile femelelor\/ si puilor leganati la piept\u201c), semnal\u00e2nd, \u00een schimb, aspectul de primitivism al acestuia. Se desprinde, din aproape fiecare vers, o morfologie disproportionata dintre un eu si un tu: \u201eera o diformitate nu mai \u00een v\u00e2rsta de 13 ani.\/ cu m\u00e2inile apuca partile sale moi. … a tipat prima data. apoi a pipait\u201c, \u201eavea un par blond, un par cenusiu, un par negru,\/ avea o piele moale, o piele uscata, o piele grea.\u201c. Desigur, nu avem de-a face cu un studiu, cu o punere \u00een pagina a unui exercitiu sau a vreunui experiment, ci cu \u00eent\u00e2lnirea nemediata a unei interioritati cu particularitatea sa animalica \u2013 \u201ene privim fata \u00een fata \u2013\/ crusta de s\u00e2nge ne leaga\/ p\u00e2na la \u00eencheieturile m\u00e2inilor,\/ buzele vor acolo,\/ pentru c\u00e2teva momente de incertitudine\u201c, \u201e\u00eesi apropie buzele de fruntea mea,\/ si buzele seamana cu niste piei de copil.\/ tin ochii \u00eenchisi, \u00eei deschid, si el se apropie tot mai mult\u201c. La limita putem vorbi si de o transpunere, dar, indiferent de cum alegem sa o numim, experienta transfigurativa e reusita. Visceralitatea, cu care Andra Rotaru ne-a obisnuit deja, constituie conditia pentru ca acest exercitiu imaginativ sa-i iasa bine. Efortul ei e sustinut si de faptul ca \u00eentelegerea se bazeaza aici pe o g\u00e2ndire ancorata \u00een prezent, \u00een moment, deci tot animalica: \u201eavem am\u00e2ndoi picioarele prea lungi:\/ c\u00e2nt tu ti le \u00eencolacesti \u00een jurul trupului,\/ eu fac la fel … c\u00e2nd \u00eeti asezi m\u00e2na pe umarul meu,\/ c\u00e2nd ma tragi \u00eenspre tine, iar corpul meu\/ se micsoreaza \u00eenspre trupul tau\/\/ apoi invers: simt cum devorarea \u00eencepe\/ acolo.\u201c. Comportamentul lemurului, vehementa sau \u00eend\u00e2rjirea agresiunii aduc aminte de William Carlos Williams din \u201eThe Desert Music and Other Poems\u201c. P\u00e2na la urma se negociaza \u2013 sigur, sub aspect poetic \u2013, granita cenusie dintre uman si non-uman.
\nIluzia contactului<\/strong>
\nMult discutat, coregrafiat si premiat, volumul Andrei Rotaru se constituie ca o interogatie asupra a tot ceea ce \u00eenseamna pe de o parte exterioritate, chiar daca spatiul e, de cele mai multe ori, cel din proximitatea unui \u201etorso\u201c si, pe de alta parte, asupra a ceea ce poate fi numit o zona a sub-umanului \u2013 \u201ec\u00e2nd hranesc torsul, hranesc guri umede.\/ mihite, boturile adapostesc dinti deformati.\u201c, \u201esi iata, pentru prima data,\/ laptele se scurge din noi,\/ un s\u00e2nge rau,\/ \u00een trupuri \u00eendelung cunoscute.\u201c. Poate prea mult spus personaj, lemurul e o prezenta; lemurul e alteritatea ce traieste si atrage experiente stranii, inexplicabile. \u00centeles ca strain, instanta liminara si tutelara a volumului, lemurul este o entitate greu descifrabila, nu (doar) pentru ca e conturat prin intermediul coordonatelor unui regn animal, ci si pentru ca, prin aparitiile sale, pare a fi ceva mai mult si, totodata, mai putin dec\u00e2t o fiara; din unghi retoric, o placa turnanta \u00eentre o poetica modernista si una postmodernista. Spun asta pentru ca, dupa cum remarca si Ioan Es. Pop pe ultima coperta a cartii, criza e omniprezenta; ambiguitatea e de natura ontologica. Filonul existentialist acopera \u00eentreg volumul. Si da, Andra Rotaru e de plasat si \u00een neo-expresionism: \u201ec\u00e2nd greata, e si un trup.\/ din acesta nu mai poate fi dat la o parte.\u201c, \u201ete vad \u00eentr-o lumina albastra ca si cum ai aprins\/ o lanterna sub tesuturi.\/ stinge-o, e prea multa frica\u201c.
\nFara sa poti preciza care dintre cele trei cicluri ale volumului e mai bun, te poti pronunta, fara rezerve, asupra diferentelor specifice dintre acestea. Daca primul calup (I. 75de mg) decupeaza, prin concretetea lui, un anumit tip de sensibilitate tensionata, pe de o parte, de sentimente de frica, de angoasa (\u201em-a surprins \u00een pat, cu bluza de pijama largita,\/ cu genunchii la gura\u201c, \u201etremurul bratelor si al capului,\/ transpiratia emanata, d\u00e2ra de lapte care supureaza de la \u00eencheieturi.\u201c) si sectionata, pe de alta parte, \u00een ipostaze ale ipohondriei sau claustrofobiei (\u201ec\u00e2nd au \u00eenceput miscarile cu pumnii\/ de abia mai respira. I se spusese\/ ca acelea sunt gesturile unei pasari \u00een colivie.\u201c), cel de-al doilea grupaj (II. Astfel \u00eencepe) da seama, \u00een linii mari, de elementele constitutive ale acestei lumi destructurate si recompuse cu ajutorul unei harti interioare. Aici se exercita si capacitatea autoarei de \u201e\u00eembl\u00e2nzi\u201c (a se citi poetiza) lemurul: \u201eeram \u00eentr-o cusca \u00een care exersam miscari noi:\/ ne priveam organele \u00een oglinzi\/ si dezveleam pe r\u00e2nd\/ alte bucati de carne.\u201c). \u00cen sf\u00e2rsit, ultimul ciclu (III. Plimbarea) e parca o repetare, \u00een registru minor, a primelor doua, aici fiind reluata minimalist, sintetic, toata substanta lirica a volumului: \u201enu exista nici un pic de armonie.\/ mici broboane albe se str\u00e2ng \u00een jurul gurii\u201c, \u201ecorpurile mici le pun pe partea colorata.\/ pe cele mari, pe partea fara culoare\u201c.
\nUneori, simplitatea stilistica, fixata pe teme grave, crude, da nastere unui registru delicat las\u00e2nd impresia ca, oric\u00e2t de corporale, poemele ei \u201ecocheteaza\u201c doar cu iluzia contactului: cu epiderma, cu blana ce se naste \u00eentre trupuri: \u201e\u00eentre doua trupuri care se ating cu bl\u00e2ndete,\/ o blana aspra\u201c. Sartre poate fi invocat si atunci c\u00e2nd trupul\u00a0 (ghipsul) e vazut ca o \u00eenchisoare ce produce nimic altceva dec\u00e2t greata.
\nPalimpsestic, poeta se traduce, de fiecare data, \u00een aproape acelasi limbaj. Spun aproape pentru ca, de fiecare data, ceva e inedit \u2013 combinatiile sintagmatice tin\u00e2nd parca de o logica a hazardului: \u201enu poate sa stie, iar atunci nu raspunde.\/ pare sa fie unul dintre jocurile periculoase\/ \u00een care animalele stau de o parte si de alta\/ a s\u00e2rmei ghimpate\u201c, \u201edizolva pe pam\u00e2ntul de frunze 75 de mg\/ si adulmeca.\/ \u00een aer mirosul de medicament.\/ \u00eesi apropie capul de peretii putului,\/ pastilele se aud \u00eenfundat,\/ sunt macerate \u00eempreuna cu compostul\u201c, \u201e\u00eentinde o haina pe pam\u00e2nt, o batatoreste. textura\/ frunzelor putrede. lignit se face, \u00een timp ce\/ duce un deget\/ la gura, \u00eel umezeste. un gust nou, de hoit\u201c. Ultimul ciclu al volumului transeaza, prin reducere eidetica, carnea poemelor. Custi, colivii, trupuri, torso-uri, s\u00e2nge, \u00eencheieturi, genunchi, lapte, par, blana, dimineti, zile, guri, lapte (din nou) \u2013, iata caramizile lingvistice si sonore ale Andrei Rotaru.
\nChiar daca nu e o capodopera, \u201eLemur\u201c e, \u00een schimb, un volum usor exportabil si \u2013 dupa cum s-a vazut din experienta americana \u2013 extrem de usor coregrafiabil.<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

Andra Rotaru, Lemur, Cartea Rom\u00e2neasca, Bucuresti, 2012.   Scriam, nu demult, despre ultimul volum al lui Dmitri Miticov, poet al carui parcurs suferea nu doar o evolutie, ci si o metamorfoza identitara. Acesta debuta \u00een 2006 la Editura Vinea, public\u00e2nd, mai apoi, \u00een 2010 la Paralela 45 cel de-al doilea volum al sau. \u00cen sf\u00e2rsit,… Cite\u0219te mai mult »Un alt fel de voyeurism<\/span><\/a><\/p>\n","protected":false},"author":3,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"neve_meta_sidebar":"","neve_meta_container":"","neve_meta_enable_content_width":"","neve_meta_content_width":0,"neve_meta_title_alignment":"","neve_meta_author_avatar":"","neve_post_elements_order":"","neve_meta_disable_header":"","neve_meta_disable_footer":"","neve_meta_disable_title":"","jetpack_post_was_ever_published":false,"_jetpack_newsletter_access":"","_jetpack_dont_email_post_to_subs":false,"_jetpack_newsletter_tier_id":0,"_jetpack_memberships_contains_paywalled_content":false,"_jetpack_memberships_contains_paid_content":false,"footnotes":"","jetpack_publicize_message":"","jetpack_publicize_feature_enabled":true,"jetpack_social_post_already_shared":false,"jetpack_social_options":{"image_generator_settings":{"template":"highway","default_image_id":0,"font":"","enabled":false},"version":2}},"categories":[8],"tags":[3186,8851],"class_list":["post-15521","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-cultura-literara","tag-andra-rotaru","tag-lemur"],"views":1311,"jetpack_publicize_connections":[],"jetpack_featured_media_url":"","jetpack_sharing_enabled":true,"jetpack-related-posts":[],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/15521","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/users\/3"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=15521"}],"version-history":[{"count":0,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/15521\/revisions"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=15521"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=15521"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=15521"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}