{"id":15517,"date":"2013-05-16T11:46:44","date_gmt":"2013-05-16T09:46:44","guid":{"rendered":"http:\/\/revistacultura.ro\/nou\/?p=15517"},"modified":"2013-05-16T11:48:41","modified_gmt":"2013-05-16T09:48:41","slug":"cazul-nicolae-breban","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/cazul-nicolae-breban\/","title":{"rendered":"Cazul Nicolae Breban"},"content":{"rendered":"

Deschidem \u00een acest numar din \u201eCultura\u201c o ampla dezbatere pe marginea cazului Nicolae Breban. <\/strong><\/em>
\nCa prim episod (si totodata ca pretext, cauza, chiar ca punere \u00een context etc.) publicam Sentinta civila nr. 4430, data \u00een sedinta publica de la 02.07.2012, \u00een Dosarul nr. 3084\/2\/2012, \u00een care CNSAS cerea Curtii de Apel Bucuresti sa constate calitatea de \u201ecolaborator al Securitatii\u201c \u00een cazul lui Nicolae Breban. Sentinta a fost primita de Nicolae Breban \u00een data de 18 aprilie 2013, la peste circa 9 luni dupa pronuntare. \u00centre timp, a vazut lumina tiparului cartea \u201eCarturari, opozanti si documente. Manipularea Arhivei Securitatii\u201c (Editura Polirom, 2013), semnata de Gabriel Andreescu, \u00een care <\/strong><\/em>
\nse arata, \u00een baza lecturii celor 13 volume din Dosarul Breban de la ACNSAS, ca N. Breban nu a fost colaborator al Securitatii: \u201eNu se poate imagina ce complexitate, ce ciudatenie, ce contorsionari umane povestesc documentele despre viata lui Breban. Inclusiv \u00abminunea\u00bb ca nu a fost un \u00abom al organelor\u00bb, \u00een ciuda tuturor acelor situatii care puteau sugera contrariul\u201c.<\/strong> <\/em>
\n\u00cen reproducerea documentului care urmeaza, redactia pastreaza erorile de redactare. <\/em>
\n\u00cen numerele viitoare din \u201eCultura\u201c urmeaza sa publicam texte de Sergiu Andon, Aura Christi, <\/em>
\nPaul Goma, Virgil Nemoianu, Virgil Tanase, Basarab Nicolescu, Augustin Buzura s.a.<\/em>
\nInvitam specialistii \u00een domeniu, colegii de breasla, membri ai Academiei Rom\u00e2ne si ai USR, sa se <\/em>
\npronunte pe marginea acestui caz.<\/em><\/p>\n

 <\/p>\n

Dosar nr. 3084\/2\/2012
\nROM\u00c2NIA
\nCURTEA DE APEL BUCURESTI
\nSECTIA A VIII-A CONTENCIOS ADMINISTRATIV SI FISCAL
\nSENTINTA CIVILA NR. 4430
\nSEDINTA PUBLICA DE LA 02.07.2012
\nCompletul constituit din:
\nPRESEDINTE –
\nMIRELA MONICA CIOBOTARU
\nGREFIER – CRISTIAN ISTRATE<\/p>\n

Pe rol solutionarea actiunii \u00een contencios administrativ promovata de reclamantul CONSILIUL NATIONAL PENTRU STUDIEREA ARHIVELOR SECURITATII \u00een contradictoriu cu p\u00e2r\u00e2tul BREBAN NICOLAE ALEXANDRU, av\u00e2nd ca obiect constatarea calitatii de lucrator\/colaborator al securitatii.
\nDezbaterile \u00een cauza au avut loc \u00een sedinta publica din 18.06.2012, fiind consemnate \u00een \u00eencheierea de sedinta de la acea data, care face parte integranta din prezenta sentinta, c\u00e2nd Curtea, av\u00e2nd nevoie de timp pentru a delibera, a am\u00e2nat pronuntarea la data de 25.06.2012 si apoi \u00een data de astazi, 02.07.2012, c\u00e2nd \u00een aceeasi compunere a hotar\u00e2t urmatoarele:
\nCURTEA,
\nDeliber\u00e2nd asupra cauzei de fata, constata urmatoarele:
\nPrin cererea \u00eenregistrata pe rolul acestei instante sub nr. 3084\/2\/2011 la data de 04.04.2011 reclamantul Consiliul National pentru Studierea Arhivelor Securitatii a solicitat sa se aprecieze asupra calitatii de colaborator al Securitatii \u00een ceea ce priveste pe p\u00e2r\u00e2tul Breban Nicolae Alexandru \u00een temeiul prevederilor art. 2 lit. b din O.U.G. nr. 24\/2008 aprobata cu modificari si completari prin Legea nr. 293\/2008.
\n\u00cen motivare reclamantul a aratat ca pentru colaborarea prin furnizare de informatii trebuie \u00eendeplinite cumulativ urmatoarele conditii:
\n1. Informatiile furnizate Securitatii, indiferent sub ce forma, sa se refere la activitati sau atitudini potrivnice regimului totalitar comunist.
\nSub acest aspect, a relevat reclamantul semnalarile facute de p\u00e2r\u00e2t, prin convorbirile telefonice derulate \u00eentre acesta si generalul de Securitate Nicolae Plesita (la acel moment detinea functia de prim – adjunct al ministrului de Interne), ale caror transcrieri au fost identificate \u00een volumul 10 al dosarului fond informativ nr. I 6625 (cota C.N.SAS.) si sunt datate 18.02.1977, 21.02.1977, respectiv 22.02.1977, respectiv: nota de transcriere a convorbirii p\u00e2r\u00e2tului cu generalul Plesita din 18.02.1977: \u201e\u201cBALTAG\u201c, ora 14.09 chemat; nota de transcriere a convorbirii p\u00e2r\u00e2tului cu generalul Nicolae Plesita din 21.02.1977: \u201e\u201cBALTAG\u201c, ora 11.10 chemat; nota de transcriere a convorbirii p\u00e2r\u00e2tului cu generalul PLESITA din 22.02.1977: \u201e\u201cBALTAG\u201c, ora 14.09 cheama (n.n. p\u00e2r\u00e2tul telefona generalului).
\nA mai aratat reclamantul ca retine ca material probator \u00een sustinerea actiunii semnalarile p\u00e2r\u00e2tului, consemnate \u00een Raportul ofiterului, datat 30.09.1982.
\nSubliniind definitia legala a sintagmei de colaborator al Securitatii, reclamantul a aratat ca legiuitorul a dat o forta probanta egala at\u00e2t notelor olografe provenite de la persoana verificata, c\u00e2t si \u201erelatarilor verbale consemnate de lucratorii Securitatii\u201c. Sintagma \u201eindiferent sub ce forma\u201c, c\u00e2t se poate de elocventa \u00een acest sens, arata, \u00een primul r\u00e2nd, faptul ca niciuna dintre cele doua modalitati de evidentiere a informarilor furnizate Securitatii – informatiile retinute \u00een materialele olografe provenite de la persoana verificata sau cele furnizate verbal si retinute \u00een rapoartele lucratorilor Securitatii – nu se bucura de un tratament privilegiat.<\/p>\n

De asemenea, formularea \u201eindiferent sub ce forma\u201c demonstreaza ca o astfel de informatie are valoare probanta \u00een mod independent, nefiind necesara coroborarea acesteia cu datele provenite din alt \u00eenscris sau rezultate din administrarea altui mijloc de proba.
\nA precizat reclamantul faptul ca \u00eentre metodele de lucru ale Securitatii se regaseste asa-numita \u201econtactare\u201c, identificata si \u00een cazul de fata. Aceasta era o metoda mult mai eficienta dec\u00e2t o recrutare sau o urmarire propriu-zisa. Rolul pe care 1-a avut aceasta tehnica \u00een munca de culegere de informatii este unul major, deoarece astfel se obtineau informatii importante prin care se puteau schimba destinele unor oameni, se produceau delatiuni grave. Pe de alta parte, persoanele aflate \u00een contact, care, de cele mai multe ori, aveau un anumit statut social, erau folosite de catre Securitate pentru a exercita \u201einfluentarea pozitiva\u201c a altor persoane urmarite de structurile represive ale statului de la acea vreme. Ceea ce este relevant \u00een aceasta situatie, este faptul ca, indiferent de forma \u00een care s-au furnizat informatiile, acestea au avut o importanta deosebita \u00een munca de Securitate.
\nP\u00e2r\u00e2tul este titularul dosarelor fond informativ nr. I 6625 si I 187868, precum si ai dosarului fond SIE nr. 8680. \u00een perioada 1972 – 1988, acesta s-a aflat \u00een atentia Securitatii pentru \u201emanifestari ostile si relatii suspecte cu cetateni straini\u201c si a avut numele conspirativ de urmarit \u201eBALTAG\u201c; \u00een anul 1972, \u00een timpul unei calatorii \u00een strainatate, la Festivalul de Film de la Cannes, a demisionat din functiile detinute \u00een tara si a dat \u201eo serie de interviuri cu caracter calomnios la adresa partidului si statului\u201c; \u00een cursul aceluiasi an, a revenit \u00een tara, fiind urmarit pentru \u201eclarificarea pozitiei fata de politica partidului si statului\u201c. A \u00eenvederat reclamantul faptul ca sub cotele arhivistice amintite, se regasesc documente care certifica faptul ca, \u00een supravegherea p\u00e2r\u00e2tului, organele de Securitate au folosit aproape toate masurile specifice activitatii acestora: dirijarea retelei informative, filajul, interceptarea corespondentei si a convorbirilor telefonice, dar si ambientale, etc.
\n\u00cen legatura cu acest aspect, este total lipsit de relevanta \u00een cazul dedus judecatii, deoarece acesta nu este cauza de exonerare \u00een stabilirea calitatii de colaborator al Securitatii, acestea fiind expres si limitativ prevazute de lege. Mai mult, arata reclamantul, tocmai ca urmare a interceptarii convorbirilor telefonice ale p\u00e2r\u00e2tului de catre Securitate, \u00een transcrierea acestora au fost identificate aspectele de care \u00eentelege sa se prevaleze \u00een prezenta actiune.
\nDrept urmare, toate informatiile furnizate de catre p\u00e2r\u00e2t si pe care \u00eentelege sa le foloseasca \u00een probatiunea cazului de fata fac referire la atitudini si manifestari potrivnice regimului.
\nPentru argumentele expuse, prima conditie impusa de legiuitor \u00een constatarea calitatii de colaborator, este asigurata.
\n2. Informatiile prevazute la punctul 1 sa vizeze \u00eengradirea drepturilor si libertatilor fundamentale ale omului. Si aceasta conditie este asigurata deoarece, nu se poate retine ca furnizarea unor informatii de asemenea natura nu a fost facuta constient, av\u00e2nd reprezentarea clara a faptului ca relatari ca cele prezentate anterior nu ram\u00e2neau fara urmari. Altfel spus, prin furnizarea acestor informatii, p\u00e2r\u00e2tul a constientizat ca asupra persoanelor la care s-a referit \u00een delatiunile sale se pot lua masuri de urmarire si verificare (\u00eencalcarea dreptului la libera exprimare si a dreptului la viata privata), si, prin urmare, a vizat aceasta consecinta.
\n\u00cen sustinerea concluziilor formulate, reclamantul a citat din Raportul Final al Comisiei Prezidentiale pentru Analiza Dictaturii Comuniste din Rom\u00e2nia aspectele legate de metoda de lucru a organelor de Securitate \u00een mediul Arta – Cultura: \u201eO categorie distincta \u00een ierarhia celor care alcatuiau reteaua informativa o constituiau sursele nerecrutate, adica sursele speciale provenite din r\u00e2ndul oamenilor de cultura, al persoanelor cu functii oficiale si al membrilor de partid. Asa cum am aratat, \u00een primii ani de functionare a Securitatii, din r\u00e2ndul acestora din urma se recruta \u201eelita\u201c, adica rezidentii si informatorii, fiind \u00eenscrisi \u00een evidente si utilizati fara nici un fel de restrictii. Dupa emiterea Hotar\u00e2rii C.C. al P.C.R. nr. 119 din 16 martie 1968, pentru recrutarea si \u00eenscrierea \u00een evidente a informatorilor \u201eproveniti din r\u00e2ndul oamenilor de stiinta, arta si cultura sau cei ce intra \u00een nomenclatura organelor de partid (desi nu sunt membri de partid)\u201c, avizul introducerii \u00een retea intra exclusiv \u00een sarcina sefilor directiilor centrale si teritoriale sau a loctiitorilor acestora, precum si a sefilor de servicii independente. Semnificatia acestei avizari la nivel foarte \u00eenalt tine \u00een principal de cerinta unei mai mari conspirativitati privind infiltrarea mediilor politice si profesionale speciale: sursele membri de partid, persoanele cu functii de conducere sau oamenii de cultura se recrutau de catre ofiteri cu grad superior, erau dirijati catre obiective urmarite prin actiuni supravegheate de conducerea unitatii si mai ales erau introdusi \u00een retea numai cu acordul prealabil al factorilor politici, \u00een speta, al conducerii de partid la nivel central sau local. \/\u2026\/. \u00cen rest, regulile muncii operative erau aceleasi: \u201epunctarea\u201c si studiul \u00een vederea recrutarii, stabilirea \u00een concret a sarcinilor pe care sursa le avea de rezolvat, analizele si evaluarile periodice erau identice.
\nValoarea informatiilor primite de la o sursa speciala era direct proportionala cu reputatia profesionala, prestigiul social si credibilitatea persoanei. O dovada a tratamentului preferentia acordat de Securitate informatorilor membri de partid sau surse speciale o constituie faptul ca acestia nu erau obligati sa semneze un angajament sau sa furnizeze informatii \u00een scris. Relatia cu ofiterul nu debuta niciodata de pe pozitii de forta, metoda constr\u00e2ngerii nu putea fi folosita, \u00eent\u00e2lnirile aveau loc de comun acord, iar informatiile puteau fi furnizate verbal, caz \u00een care ofiterul \u00eentocmea rapoarte informative detaliate. Acest tip de document consemna cu maxima acuratete activitatea surselor speciale, av\u00e2nd prin continut o valoare similara notelor informative obisnuite, dar prezent\u00e2nd \u00een plus avantajul ca asigura conspirarea perfecta a informatorului fata de alti ofiteri operativi care ar fi avut acces la informatiile obtinute. Supravegherea mediului cultural, \u00een special a celui literar si artistic, a presupus introducerea \u00een retea a unor surse de rang \u00eenalt, \u00een mare parte membri de partid, dirijate \u00een mediul lor profesional mai ales \u00een scop preventiv. Daca \u00een alte medii informatorii erau instruiti astfel \u00eenc\u00e2t sa se asigure cunoasterea \u00een profunzime a starii de fapt, \u00een mediile protejate (arta, cultura, presa, \u00eenvatam\u00e2nt, culte, justitie si sanatate) ei aveau ca sarcina principala prevenirea unor situatii indezirabile pentru regim; aparitia de lucrari literare sau stiintifice \u201ecu continut necorespunzator\u201c sau \u201einterpretabil\u201c, transmiterea de manuscrise \u00een strainatate, schimbul de publicatii sau de informatii cu colegi de breasla din afara tarii, redactarea unor texte cu caracter protestatar (memorii, petitii, scrisori deschise), initierea oricaror forme de disidenta etc. Informatorii din mediile protejate primeau sarcini mult mai complexe din partea ofiterilor de legatura, function\u00e2nd, \u00een special dupa desfiintarea Directiei Generale a Presei si Tipariturilor, ca veritabili agenti ai cenzurii: obtineau informatii despre proiecte editoriale, despre textele \u00een curs de redactare sau de aparitie, sustrageau manuscrise din redactii pentru a permite Securitatii o lectura \u00een avanpremiera, recenzau \u00een note informative extinse operele confratilor, recomand\u00e2ndu-le sau, dimpotriva, semnal\u00e2nd mesajul lor \u00eendoielnic (pasaje obscure, trimiteri ideologice subversive, \u201esop\u00e2rle\u201c), modificau planurile editoriale dupa indicatiile ofiterilor, propuneau retragerea de manuscrise sau tiraje \u00eentregi din circulatie si mai ales duceau munca de lamurire pe l\u00e2nga cei urmariti. Action\u00e2nd ca agenti de influenta \u00een cadrul breslei, sursele speciale \u00eendeplineau sarcina principala a Securitatii \u00een mediile protejate, si anume prevenirea opozitiei deschise fata de regim si obtinerea unor produse culturale perfect integrate, ideologic. Frecvent, recrutarea informatorilor din r\u00e2ndul oamenilor de cultura avea ca unic scop influentarea pozitiva a unei persoane suspectate ca pregateste texte cu continut ostil sau interpretabil, memorii adresate autoritatilor, scrisori deschise catre institutii din tara sau din strainatate, lucrari de sertar, proiecte artistice neautorizate oficial (chiar si in r\u00e2ndul miscarii artistice de amatori), ori simple teze de doctorat discutabile sub aspect ideologic.
\nFolosirea surselor informative \u00een mediile protejate respecta principiile de baza ale muncii \u00een retea, cu observatia ca semnarea angajamentului si furnizarea de note scrise nu erau obligatorii: sursele speciale erau si ele verificate periodic prin alti informatori sau prin mijloacele specifice (\u00eenregistrari, filaj, controlul corespondentei), dar contactele, legendele si variantele de retragere erau pregatite minutios, cu mai multa prudenta, iar relatia cu ofiterul se construia la un nivel mai degraba protocolar, dupa contacte profesionale repetate la locul de munca\u201c.
\n\u00cen concluzie, informatiile furnizate de p\u00e2r\u00e2t au vizat \u00eengradirea dreptului la libertatea de exprimare si libertatea opiniilor, prevazut de art. 28 din Constitutia Rom\u00e2niei din 1965, coroborat cu art. 19 din Pactul International privind Drepturile Civile si Politice, precum si a dreptului la viata privata, prevazut de art. 17 din Pactul International privind Drepturile Civile si Politice.
\n\u00cen drept, au fost invocate disp. art. art. 2 lit. b, art. 3 lit. y, art. 8 lit. a, art. 11 alin. 1, ale Ordonantei de Urgenta a Guvernului nr. 24\/2008 privind accesul la propriul dosar si deconspirarea Securitatii aprobata cu modificari si completari prin Legea 293\/2008, coroborate cu art. 30, art. 31 alin. 2 si art. 35 alin. 5, lit. a din Regulamentul de organizare si functionare al C.N.S.A.S. adoptat prin Hotar\u00e2rea nr. 2\/2008, precum si pe dispozitiile articolului 112 al Codului de Procedura Civila.
\nLa primul termen de judecata, 12.09.2011, reclamantul a depus la dosar \u00eenscrisuri \u00een sustinerea cererii de chemare \u00een judecata.
\nLa termenul din 24.10.2011, p\u00e2r\u00e2tul Breban Nicolae Alexandru a formulat \u00eent\u00e2mpinare prin care a solicitat respingerea actiunii ca ne\u00eentemeiata pentru urmatoarele considerente:
\nReclamantul nu a prezentat la dosar documente relevante care sa justifice calitatea p\u00e2r\u00e2tului de colaborator al securitatii, acuzatiile aduse sunt pentru pretinse fapte petrecute cu aproape 35 de ani \u00een urma neav\u00e2nd corespondent \u00een realitate si fiind lipsite de un real suport probator. Reclamantul scoate din context o serie de discutii la care p\u00e2r\u00e2tul era permanent provocat de catre organele represive ale securitatii si care nu au urmarit \u00een esenta altceva dec\u00e2t compromiterea sa at\u00e2t \u00een tara c\u00e2t mai ales \u00een strainatate.
\nMulte din presupusele convorbiri cu securitatea au reprezentat \u00een realitate transpunerea scriptica a unor veritabile anchete la care a fost supus personal de catre securitate \u00een cadrul cercetarilor dintr-un dosar ce s-a vrut a fi penal, demarat \u00eempotriva sa \u00een acea perioada cu intentia declarata de a-1 intimida. Ulterior, dosarul penal a fost \u00eenchis \u00eentruc\u00e2t conducerea PCR a considerat ca este mai periculos pentru ei sa trimita dupa gratii un scriitor cu dubla cetatenie (rom\u00e2na si germana) ce se opunea public at\u00e2t \u00een tara c\u00e2t si \u00een strainatate unor initiative legislative ale regimului din anii 70.
\n\u00cen aceste conditii toata motivarea actiunii s-a construit numai pe c\u00e2teva note de raport si trei convorbiri telefonice dintre p\u00e2r\u00e2t si gen. Nicolae Plesita avute \u00een 1977.
\nSe reproseaza p\u00e2r\u00e2tului ca ar fi purtat aceste discutii telefonice. Subliniaza p\u00e2r\u00e2tul ca pe generalul Plesita 1-a cunoscut \u00een anchetele demarate de securitate \u00eempotriva sa, acesta fiind \u00een atentia securitatii \u00een toata perioada 1972 – 1988 (asa cum arata \u00eensasi reclamantul) \u00een petitul actiunii.
\nDin 1971 p\u00e2na \u00een 1989 p\u00e2r\u00e2tul a criticat politica culturala a partidului si statului si a refuzat compromisul de a-si mutila cartile, pentru a le vedea publicate. Lupta sa reala a fost cea cu cenzura, iar securitatea stia sa \u00eel loveasca acolo unde nu te poti apara – refuz\u00e2nd publicarea cartilor \u00een tara. \u00cen realitate, urmeaza a se constata ca p\u00e2r\u00e2tul nu a fost un colaborator al securitatii ci un contestatar al acesteia, unul care a luat pozitie oficiala \u00eempotriva sistemului si pentru care a fost anchetat, filat, urmarit cu scopul declarat de a \u00eel compromite iremediabil.
\nArata p\u00e2r\u00e2tul ca trebuie retinute amenintarile directe sau indirecte la care a fost supus, precum si \u00eentrebarile tracasante ale Securitatii pe care oricum nu le putea evita. Cu at\u00e2t mai mult p\u00e2r\u00e2tul \u00eensusi a fost urmarit de organele represive ale statului din 1972 si p\u00e2na aproape de revolutie, av\u00e2nd nume conspirativ de urmarit \u201eBaltag\u201c.
\nP\u00e2r\u00e2tul a fost anchetat si interogat de securitatea regimului comunist \u00een conditiile \u00een care: \u00eencep\u00e2nd cu anul 1971 si-a dat demisia din functia de redactor sef al Rom\u00e2niei Literare.
\n\u00cen sedinta comuna a Comitetului organizatiei de partid si a Biroului Uniunii Scriitorilor este incriminat faptul ca p\u00e2r\u00e2tul a refuzat \u00eentoarcerea \u00een tara, motiv pentru care a fost exclus din r\u00e2ndurile membrilor PCR.
\nLa \u00eentoarcerea \u00een tara, desi obtinuse cetatenia germana a fost \u00eempiedicat sa mai paraseasca RSR aproape 5 ani de zile.
\nSecuritatea a ajuns p\u00e2na acolo \u00eenc\u00e2t i s-a pus interdictia pe pasaport de a intra \u00een Franta – fiind nevoit sa foloseasca documentele care atestau calitatea sa de cetatean german.
\n\u00cen perioada 1986 si p\u00e2na la revolutie a locuit mai mult in Franta, revenind \u00een tara abia \u00een martie 1990.
\nNotele de raport fabricate la adresa sa contin inexactitati evidente printre c\u00e2teva fr\u00e2nturi de adevar, denaturat si acesta de opiniile personale ale securistului ce le-a \u00eentocmit. Astfel, documentele din dosarul \u201eBALTAG\u201c sunt fabricate si toate converg spre aceeasi finalitate – compromiterea sa \u00een mediul: profesional, \u00een Franta si RFG unde statea perioade \u00eendelungate si nu \u00een ultimul r\u00e2nd \u00een plan familial.
\nDin studiul complet al dosarului de urmarit \u201eBALTAG\u201c reiese ca cel supus interogatoriilor si \u00eentrebarilor securistilor era p\u00e2r\u00e2tul, iar de partea cealalta era supus unui veritabil plan de compromitere at\u00e2t \u00een tara c\u00e2t si exil.
\nCNSAS nu face nicio referire la aceste eforturi conjugate de discreditare a sa ci doar mentioneaza \u00een nota din 1987 ca Securitatea considera ca poate fi folosit \u00een influentarea pozitiva si ca se recomanda si pe viitor compromiterea sa at\u00e2t \u00een exil, c\u00e2t si \u00een tara.
\nDocumentele ce se gasesc \u00een Dosarul I 187868 (si de care CNSAS nu pomeneste nimic) arata anvergura si detaliile la care se pretau securistii vremii pentru a-1 discredita si a-1 compromite.
\nDupa referirea la contactele p\u00e2r\u00e2tului cu cei din strainatate, la relatiile cu angajati ai Europei Libere etc., planul anunta masuri pentru clarificarea suspiciunilor si neutralizarea activitatii lui \u201eBaltag\u201c prin compromiterea sa \u00een mediul scriitorilor din tara si din strainatate.
\nPe scurt securitatea a lansat zvonuri false care sa consolideze suspiciunea ca N. Breban este un agent al legionarilor \u00een exterior sau \u00een slujba unor servicii de informatii, iar \u00een interior ca fiind colaborator al securitatii.
\nSecuritatea avea urmatorul plan:
\n1. \u201e\u00eenainte de plecarea sa \u00een strainatate vom organiza anumite momente operative care sa \u00eentareasca suspiciunea persoanelor din tara mentionate mai sus. Scontam ca cele planificate sa fie preluate si devenind un zvon, sa parvina \u00een strainatate pe canalele normale (cercuri diplomatice, ziaristi, turisti etc.) s\u2026t
\nVom selecta dintre cetatenii rom\u00e2ni, care vor calatori \u00een Occident pe cei care \u00een mod normal vor intra \u00een contact cu v\u00e2rfurile emigratiei reactionare si vom face sa cunoasca din tara
\n2. Cunosc\u00e2nd adversitatile dintre \u201eBaltag\u201c si Eugen Barbu vom stimula aceste adversitati, furnizandu-i ultimului pe cale acoperita, date compromitatoare despre \u201eBaltag\u201c, date pe care Eugen Barbu le-ar putea folosi \u00eentr-o actiune de defaimare a acestuia \u00een fata scriitorilor.
\n3. Totul culmineaza cu urmatorul plan securist: (citat din dosarul de urmarit Baltag) \u201eUnor membri ai familiei, concret sotiei lui \u201eBaltag\u201c vom face sa le parvina aspecte ur\u00e2te din comportamentul lui \u201eBaltag\u201c, influent\u00e2ndu-i totodata sa difuzeze aceasta \u00een mediul scriitorilor. (…) Identificarea tuturor legaturilor de natura intima ale lui \u201eBaltag\u201c s\u2026t \u00een scopul \u00eenstiintarii unuia dintre sotii acestora pentru a-i surprinde la un moment dat, intention\u00e2nd ca si \u00een acest fel sa se contribuie la compromiterea lui \u00een r\u00e2ndul scriitorilor.
\n4. \u00cen exil compromiterea sa era planificata p\u00e2na \u00een cele mai mici detalii. Citat din dosar Baltag \u201ePe calea unor scrisori expediate dintr-o alta tara de unii \u201ebinevoitori\u201c sa transmitem organelor de politie din cele doua tari (RFG si Franta) suspiciunea ca \u201eBaltag\u201c ar ti agent al securitatii rom\u00e2ne, c\/ Prin sotia lui \u201eBusuioc\u201c, aflat actualmente \u00een RFG si relatii cu cercurile legionare sa transmitem si acestora \u201eaceasta suspiciune care ar circula \u00een tara\u201c .
\n5. Din documentele dosarului \u201eBaltag\u201c reiese ca securitatea a reusit sa instaleze masuri ITX la domiciliu. Aceste masuri constau \u00een: interceptarea convorbirilor telefonice, controlarea corespondentei si un filaj permanent prin identificarea si verificarea legaturilor subiectului cu exteriorul.
\n\u00cen conditiile \u00een care \u00een acesti ani s-a dat o lupta \u00eentre teama sa de represaliile securitatii si revolta ‘\u00eempotriva acesteia ce \u00eencerca prin orice mijloce sa \u00eel \u201e\u00eembl\u00e2nzeasca\u201c dar tin\u00e2nd seama si de faptul ca cei din v\u00e2rful securitatii se temeau la r\u00e2ndul lor de acesta si de rezonanta ideilor sale \u00een strainatate a avut nenumarate discutii cu cei din conducerea PCR ori din conducerea Securitatii.
\nReferitor la discutiile telefonice cu gen. Plesita, a solicitat p\u00e2r\u00e2tul sa se aprecieze ca acestea reprezinta simple discutii anodine, lipsite de orice importanta si fara consecinte, precum si opinii personale vizavi de talentul ori opera vreunui coleg jurnalist sau scriitor. Aceste convorbiri telefonice, avute \u00een urma cu 34 de ani, nu pot fi asimilate unor fapte care sa vizeze \u00cengradirea drepturilor si libertatilor fundamentale ale omului \u2013 respectiv \u00eencalcarea dreptului la libera exprimare si a dreptului la viata privata. Acestea nu au urmarit denuntarea unor activitati sau atitudini potrivnice regimului totalitar comunist de catre anumite persoane.
\nSe insista pe faptul ca p\u00e2r\u00e2tul a solicitat gen. Plesita o viza de America pentru mama prietenului sau Matei Calinescu care 1-a rugat sa intervina pentru a-i scoate mama din Rom\u00e2nia ceausista unde avea de suferit pentru ca fiul plecase \u00een exil.
\nDin perspectiva \u201ecolaborationismului\u201c cu regimul vremii, episodul amintit nu are absolut nicio relevanta, iar acest aspect se impune a fi clarificat. Stenogramele de mai sus vorbesc \u00een fond despre implicarea sa \u00eentr-o actiune cu caracter umanitar, sau cel putin astfel reiese din studiul Arhivei CNSAS \u2013 nu doar din extrasele si ruperile din context a discutiilor avute permanent.
\n\u00cen cel mai rau caz atitudinea p\u00e2r\u00e2tului poate ridica \u00eentrebari asupra stap\u00e2nirii de sine dar \u00een niciun caz nu constituie politie politica.
\nStenogramele \u00een cauza mai \u00eenregistreaza declaratii ale p\u00e2r\u00e2tului de genul: \u201eChiar si Paul Goma a spus ca batr\u00e2nul sEugen Ionescut s-a scr\u00e2ntit\u201c, \u201eSi-a permis sa ia un ton, fata de tovarasul Ceausescu, inadmisibil pentru \u2026 sa discuti asa cu un sef de stat!\u201c etc. Aceste discutii nu sunt \u00een masura sa aduca vreo vatamare disidentului Paul Goma.
\n\u00cen urma analizarii textelor \u00een cauza a solicitat p\u00e2r\u00e2tul sa se constate ca aceste comunicari telefonice nu sunt de natura sa \u00eendeplineasca nici celelalte cerinte ale legii referitoare la scopul comunicarii acestor date respectiv \u00eengradirea drepturilor sau libertatilor fundamentale ale omului.
\nDin sustinerile CNSAS reiese ca p\u00e2r\u00e2tul nu numai ca nu a denuntat pe nimeni dar a \u00eencercat (uneori cu succes) sa ajute si sa prezinte pe unii colegi scriitori \u00een termeni pozitivi, desi \u00een opinia sa nu aveau talentul si vocatia unor \u201emari scriitori\u201c.
\nA mai solicitat p\u00e2r\u00e2tul sa se aprecieze ca nota de constatare nr. Dl\/1\/473\/15-02.2010 nu este sustinuta nici macar de un singur \u00eenscris doveditor din care sa rezulte vreun angajament, raport declaratie sau ori ce altceva care sa demonstreze ca ar fi denuntat pe cineva securitatii.
\n\u00cen ceea ce priveste rapoartele cu consemnarile ofiterilor de securitate care \u00eel anchetau sau \u00eel chestionau periodic cu privire la activitatile sale \u00een exil si \u00een tara, a solicitat sa se constate ca cele prezentate de CNSAS \u00een dosar \u00een cea mai mare masura nu au corespondent \u00een realitate.
\nInexactitati, informatii false, neconforme cu realitatea, depistate \u00een rapoartele notele informative, delatiunile angajatilor securitatii statului dictatorial, folosite, nejustiticat, tendentios, ca \u201epiese de acuzare\u201c de catre CNSAS:
\nAstfel \u00een ce priveste rapoartele privind contactul cu \u201eBaltag\u201c din 19.06.1972, \u00eentocmit si semnat dactilo de col. Tabacaru, din 30.08.1982, \u00eentocmit si semnat olograf de cpt Florea Luchian, din 28.08.1983, \u00eentocmit si semnat olograf de cpt. Florea Luchian, din 04 08 1984 \u00eentocmit si semnat olograf de cpt. Florea Luchian, Nota Raport privind cazul Baltag din 01.06.1972, \u00eentocmita dactilo, semnata dactilo si olograf de col. Tabacaru D, Nota Raport privind masurile ce vor fi luate \u00een legatura cu Nicolae Breban din 05.06.1975, \u00eentocmita dactilo, semnata dactilo si olograf de It. col. Nicolae Mihai, Nota Raport din 08.07.1977, \u00eentocmita si semnata dactilo de lt. col. Nicolae Mihai, acestea contin informatii false, neconforme cu realitatea si niciuna din prevederile O.U.G. nr. 24\/2008 nu acopera activitatile reprosate p\u00e2r\u00e2tului.
\n\u00cen sf\u00e2rsit, \u00een ce priveste declaratia olografa, semnata olograf de catre titular, cu numele real, la 30.08.1974, p\u00e2r\u00e2tul a aratat ca nu a dat nicio declaratie \u00een data de 30.08.1974 cu numele real. Nota urmatoare reprodusa (declaratie din octombrie 1975), de asemenea, vizeaza o declaratie data, detaliu greu de trecut cu vederea \u00een timpul unei anchete.
\nReferitor la raportul cu propunere de \u00eenchidere a DUI \u201eBaltag\u201c din 09.05.1987, lt col Achim Victor, p\u00e2r\u00e2tul a mentionat ca este vorba de o informatie neconforma cu realitatea. La pag. cu nr. 12 p. C, sub rubrica numele conspirativ si perioada utilizarii este notat \u00een mod inadmisibil, \u201enume conspirativ: neprecizat\u201c. \u201ePerioada 1988 -1989\u201c. A precizat p\u00e2r\u00e2tul ca niciodata n-a avut niciun nume conspirativ, nici \u00een perioada invocata, nici \u00een \u00eentreaga sa existenta de romancier prin vocatie.
\n\u00cen legatura cu urmatoarea nota, la aceeasi pagina, 12, la capitolul \u201eAlte documente care descriu relatia cu securitatea\u201c, p\u00e2r\u00e2tul a precizat ca este greu de apreciat daca sub dictatura exista vreun cetatean rom\u00e2n care n-a avut relatii cu securitatea.
\nA aratat p\u00e2r\u00e2tul \u00een concluzie ca toate discutiile nu sunt de natura a \u00eendeplini cerintele legii referitoare la scopul comunicarii, respectiv denuntarea activitatilor potrivnice regimului totalitar comunist si \u00eengradirea drepturilor si libertatilor fundamentale ale omului. Faptul ca la un moment dat si-a exprimat acordul vizavi de politica interna a PCR sau declararea lui Goma si Tudoran drept scriitori minori, sustinerea \u00een fata lui Paul Goma ori Monica Lovineseu ca \u201enu procedeaza bine c\u00e2nd fac declaratii ostile tarii\u201c nu constituie \u201edenunturi care vizeaza\u201c afectarea drepturilor si libertatilor fundamentale.
\nDin niciun material pe care reclamantul \u00eesi \u00eentemeiaza actiunea nu rezulta o fapta de natura sa incrimineze pe p\u00e2r\u00e2t, cererea reclamantului fiind total ne\u00eentemeiata, astfel \u00eenc\u00e2t se impune respingerea ei.
\n\u00cen dovedirea celor \u00eenvederate, p\u00e2r\u00e2tul a solicitat proba cu \u00eenscrisuri precum si orice alta proba va reiesi din dezbateri.
\n\u00cen drept, au fost invocate disp. OUG 24\/2008 modificata si completata de Legea nr. 293\/2008, art. 115 si urma. C.pr. civ.
\nLa acelasi termen de judecta, p\u00e2r\u00e2tul a depus la dosar un \u00eenscris intitulat completare a \u00eent\u00e2mpinarii prin care s-au relevat \u00een esenta urmatoarele:
\n1. Nu sunt \u00eentrunite conditiile prevazute de art. 2 lit. b din O.U.G. nr. 24\/2008.
\nPotrivit acestui text legal, trebuie \u00eentrunite, cumulativ, cel putin urmatoarele conditii:
\n– persoana \u00een cauza sa fi furnizat informatii;
\n– informatiile sa fi avut caracterul de denuntare;
\n– denuntarea sa fi privit activitati sau atitudini potrivnice regimului totalitar;
\n– activitatile sau atitudinile sa fi fost susceptibile de a viza \u00eengradirea drepturilor si libertatilor fundamentale.
\nFaptul \u00een sine de a conversa cu un reprezentant al Securitatii, ne\u00eensotit de transmiterea de informatii care sa aiba cel putin conditiile sus aratate, nu poate conduce instanta de iudecata la atribuirea calificativului blamant.
\nEste indiscutabil ca informatia denuntata trebuie sa priveasca acte sau atitudini de o minima gravitate, cu un minim risc represiv. La aceasta idee conduce de altfel si conditia prevazuta de legislatia incidenta de a fi fost vizata \u00eengradirea unor drepturi si libertati.
\n2. C.N.S.A.S. nu poate eticheta mai represiv dec\u00e2t Securitatea \u00eensasi.
\nInstitutia reclamanta a selectat pentru sustinerea actiunii doar 4 documente. Dintre acestea 3 sunt convorbiri cu generalul Nicolae Plesita, purtate \u00een zile succesive, iar al 4-lea este raportul unui ofiter superior de Securitate care, de asemenea, a stat de vorba cu persoana p\u00e2r\u00e2ta.
\nNiciuna dintre cele 4 convorbiri nu a continut informatii cu caracter de denunt viz\u00e2nd \u00eengradirea unor drepturi si libertati. Relatarile p\u00e2r\u00e2tului contineau explicatii ale propriilor comportari si atitudini, precizari privind comportamentul sau civic, interventii \u00een favoarea altor persoane, aprecieri asupra unor fapte sau relatii interumane notorii, fara valoarea de denunt, precum si informatii despre influentarea pozitiva a unor terti (deci favorabile acestora). Niciuna dintre convorbiri nu a continut informatii cu caracter delator si perspectiva represiva, asa cum este prevazut \u00een norma legala ce constituie sediul juridic al materiei.
\n3. Legislatia deconspirarii nu prevede blamarea agentilor de influenta.
\n4. Deconspirarea Securitatii nu poate sluji ca pretext pentru limitarea nerezonabila si disproportionata a drepturilor si libertatilor.
\n5. Persoana p\u00e2r\u00e2ta nu a vizat \u00eengradirea unor drepturi si libertati, ci relaxarea exercitiului acestora.
\nCompromisul de a accepta convorbiri cu generalul Plesita, volubilitatea benigna fata de acesta, aveau, pe l\u00e2nga scopuri personale identificabile cu libertatea de creatie si 2 scopuri altruiste precise: obtinerea libertatii de circulatie pentru mama carturarului dizident Matei Calinescu (emigrat \u00een S.U.A.) si permisiunea de a publica, deci de a se exprima, pentru Paul Goma. Chiar faptul ca respectivele convorbiri telefonice au fost succesive demonstreaza motivatia lor. Ambele scopuri viz\u00e2nd interesele altora au fost atinse.
\n6. Cererea introductiva contine argumente straine de natura pricinii.
\n7. C.N.S.A.S. continua actiunea Securitatii, iar instanta de judecata nu se poate lasa antrenata \u00een acest demers.
\nPrin acelasi \u00eenscris p\u00e2r\u00e2tul a \u00eenteles a formula si cerere reconventionala prin care a solicitat \u00een temeiul disp. art. 172 C.pr.civ. obligarea institutiei reclamante ca, \u00een temeiul prevederilor art. 1 din O.U.G. nr. 24\/2008, sa \u00eei faciliteze, \u00een conditiile existente la sediul sau, accesul prioritar la dosarele invocate \u00een Nota de constatare a D.l. si sa aduca \u00een instanta copii de pe \u00eenscrisurile pe care urmeaza a le indica \u00een urma studierii.
\nLa termenul de judecata din 21.11.2011 Curtea a recalificat cererea reconventionala formulata de p\u00e2r\u00e2t \u00een cerere de probe pentru motivele expuse \u00een \u00eencheierea de sedinta de la acea data, iar \u00een temeiul disp. art. 167 C.pr.civ. a \u00eencuviintat proba cu \u00eenscrisuri ca fiind concludenta si utila solutionarii cauzei.
\nLa data de 30.01.2012 instanta a luat act ca p\u00e2r\u00e2tul renunta la audierea martorului Virgil Tanase, iar la termenul din 18.06.2012 a respins proba testimoniala si proba cu interogatoriul reclamantului propuse de p\u00e2r\u00e2t pentru considerentele de asemenea expuse \u00een \u00eencheierea de sedinta de la acea data, parte integranta din prezenta sentinta.
\nAnaliz\u00e2nd actele dosarului, instanta apreciaza actiunea ca fiind \u00eentemeiata, urm\u00e2nd a o admite astfel cum a fost formulata, pentru urmatoarele considerente:
\nDispozitiile art. 2 lit. b) ale Ordonantei de Urgenta a Guvernului nr. 24\/2008, privind accesul la propriul dosar si deconspirarea Securitatii, aprobata cu modificari si completari prin Legea nr. 293\/2008, definesc notiunea de colaborator al Securitatii ca fiind \u201epersoana care a furnizat informatii, indiferent sub ce forma, precum note si rapoarte scrise, relatari verbale consemnate de lucratorii Securitatii, prin care se denuntau activitatile sau atitudinile potrivnice regimului totalitar comunist si care au vizat \u00eengradirea drepturilor si libertatilor fundamentale ale omului\u201c. Totodata, conform tezei finale a aceluiasi text de lege \u201eColaborator al Securitatii este si persoana care a \u00eenlesnit culegerea de informatii de la alte persoane, prin punerea voluntara la dispozitia Securitatii a locuintei sau a altui spatiu pe care \u00eel detinea, precum si cei care, av\u00e2nd calitatea de rezidenti ai Securitatii, coordonau activitatea informatorilor\u201c.
\nDin \u00eenscrisurile existente la dosar, reiese ca p\u00e2r\u00e2tul Breban Nicolae Alexandru a furnizat informatii Securitatii, iar acestea se refera la activitati sau atitudini potrivnice regimului totalitar comunist. \u00cen raport de aceste \u00eemprejurari, instanta apreciaza \u00eendeplinita prima conditie impusa de dispozitiile art. 2 lit. b din OUG nr. 24\/2008.
\nAstfel, cum corect subliniaza reclamantul, instanta retine discutiile purtate de p\u00e2r\u00e2t cu generalul Plesita – conform notelor de transcriere a convorbirilor din 18.02.1977 – ora 14.09 (f. 91-96), din 22.02.1977 – ora 11.10 (f. 103-108) si din 22.02.1977 – ora 14.00 (f. 97-102) – dar si semnalarile p\u00e2r\u00e2tului consemnate \u00een raportul ofiterului datat 30.09.1982 (f. 62-69).
\nAstfel, se remarca din discutiile p\u00e2r\u00e2tului cu generalul Plesita informatiile furnizate acestuia din convorbirile purtate de p\u00e2r\u00e2t cu numitul P.G., inclusiv afirmatiile facute de acesta din urma dar si de numitul E.I. \u00een cadrul unui interviu de care generalul Plesita nu avea cunostinta.
\n\u00cen ceea ce priveste semnalarile p\u00e2r\u00e2tului consemnate \u00een raportul ofiterului datat 30.09.1982, rezulta din \u00eenscrisurile depuse \u00een probatiune aspectele relatate si \u00een cererea de chemare \u00een judecata (\u00een raport de care se solicita de reclamant sa se aprecieze asupra calitatii de colaborator al Securitatii \u00een ce priveste pe p\u00e2r\u00e2t).
\nAstfel, cu privire la emigratia romana si pozitia sa \u00een mediile acesteia, p\u00e2r\u00e2tul a aratat ca: pe timpul c\u00e2nd traia Noel Bernard, \u00een situatia ca trecea sau se afla la M\u00fcnchen, \u00een decurs de nici 24 de ore primea telefon de la acesta, invit\u00e2ndu-1 sa ia masa cu el \u00een oras. \/\u2026\/ Noel Bernard a fost extrem de insistent pentru a-l determina sa se angajeze la \u201eEuropa Libera\u201c, d\u00e2ndu-i un post bine remunerat. \/\u2026 \/ Discutiile cu Noel Bernard erau generale, mai mult de politica internationala, sfere de influenta, teme care-i placeau mult respectivului, etal\u00e2ndu-si eruditia de mare rezoneur politic. \/\u2026\/ Dupa decesul acestuia nu a mai fost contactat de alti mesageri ai Europei Libere. \u00cen ceea ce priveste colonia rom\u00e2na de la Paris, este dominata de suspiciuni, ne\u00eentelegeri, conflicte, ranchiune, invidie etc. \/\u2026\/ Cu prilejul ultimei deplasari efectuate \u00een strainatate \/\u2026\/ a conversat si cu Monica Lovinescu. A caracterizat-o ca fiind marcata de un anticomunism primitiv, dar paradoxal, tocmai datorita extremismului ei e vulnerabila si n-ar reprezenta un pericol pentru noi. \/\u2026\/ Desi dupa declaratiile amfitrionului (L. M.) se vrea ca cenaclul sa constituie cadrul unor dezbateri \u201eestetice serioase\u201c, \u00eentotdeauna discutiile degenereaza la nivelul cel mai de jos al b\u00e2rfei politice, datorita interventiilor lui P. G., Monica Lovinescu, Sanda Stolojan, I. C., C. P. \/\u2026\/. Crede ca opiniile unor persoane de asemenea factura nu pot fi modificate \/\u2026\/. A purtat discutii interminabile cu Monica Lovinescu, Virgil Ierunca si Eugen Ionescu, \u00eencerc\u00e2nd cu argumente sa le combata ideile dupa care regimul comunist ar fi produs numai rau, ar fi distrus totul si a neantizat cultura. \/\u2026\/ Cu P. G. nu a avut niciun fel de contact, dat fiind ca \u00een cartea lui \u201eLe tremblement des hommes\u201c este prezentat ca un agent al Securitatii, fapt ce i-a afectat serios prestigiul \u00een cercurile intelectuale pariziene. \/\u2026\/ Mircea Eliade nu are o cota asa ridicata acol<\/p>\n

 <\/p>\n

Nicolae Breban – fisa bibliografica<\/strong>
\nNicolae Breban (1 februarie 1934, Baia Mare), prozator si eseist, este fiul Olgai Constantei Esthera (nascuta B\u00f6hmler) si al lui Vasile Breban, preot. Breban face scoala la Lugoj, unde tatal sau functiona \u00een cadrul Episcopiei Greco-Catolice, apoi, dupa desfiintarea acesteia odata cu interzicerea cultului greco-catolic \u00een 1948, devenit mirean, traia din veniturile de proprietar al unor mici unitati productive (moara, presa de ulei). Exmatriculat din liceu \u00een 1951, ultimul an de studiu, din cauza originii sociale \u201enesanatoase\u201c – fiu de \u201eexploatator -, Breban \u00eesi termina studiile \u00een formula \u201efara frecventa\u201c, la Oradea, unde lucreaza ca functionar. Dupa bacalaureat (1952), se stabileste la Bucuresti unde vrea sa se \u00eenscrie la Universitate, dar nu e admis, tot din cauza \u201eoriginii sociale\u201c. Urmeaza cursuri de calificare, devenind strungar la Uzinele \u201e23 August\u201c, ulterior si conducator auto profesionist. Reuseste sa fie admis, \u00een 1953, la Facultatea de Filosofie, \u201emasluind actele\u201c, cum precizeaza el \u00eensusi \u00een \u201eConfesiuni violente\u201c (1994), dar, subterfugiul fiind descoperit, e exmatriculat. Repeta tentativa \u00een anul urmator, \u00eensa bolnav, abandoneaza. Lucreaza un timp la garajul Ministerului Finantelor (1955-1956). \u00cen 1956-1957 e student la Cluj (la Filologie, limba si literatura germana), dar \u00eentrerupe din nou si definitiv studiile. Duce o existenta socialmente \u201emarginala\u201c fata de structurile organizate ale vietii literare \u201eoficiale\u201c si se dedica unor vaste lecturi de opere fundamentale (din marea proza universala, din filosofia germana etc.). Frecventeaza cercurile unor tineri scriitori \u00een curs de afirmare (Nichita Stanescu, Matei Calinescu, Cezar Baltag, Florin Mugur, Grigore Hagiu etc.), cadru al unor fertile dezbateri neoficiale despre \u00eennoirea creatiei literare. Debut literar \u00een revista \u201eViata studenteasca\u201c (nr. 5, mai 1957), cu schita \u201eDoamna din vis\u201c. Primul roman, \u201eFrancisca, \u00eei apare \u00een 1965. \u201eAnimale bolnave\u201c (1968) \u00eei aduce consacrarea definitiva, aprecierea cvasiunanima. E ales membru al Biroului Uniunii Scriitorilor si devine membru supleant al Comitetului Central al Partidului Comunist Rom\u00e2n, \u00een calitate de \u201escriitor reprezentativ\u201c, \u00eentr-un moment de \u201edeschidere\u201c a oficialitatilor comuniste. Din toamna anului 1968, e redactor-sef adjunct, iar din 1970, redactor-sef la \u201eRom\u00e2nia literara\u201c. Realizeaza, semn\u00e2nd scenariul si regia, pelicula de lungmetraj \u201ePrintre colinele verzi\u201c (1970), adaptare cinematografica a romanului Animale bolnave; filmul e inclus \u00een selectia oficiala a Festivalului de la Cannes \u00een 1971. Breban \u00eensoteste filmul la festival, apoi calatoreste prin Italia, iar \u00een iulie 1971, afl\u00e2ndu-se la Paris si lu\u00e2nd cunostinta de masurile de \u00eenasprire a controlului ideologic introduse \u00een tara (\u201eTezele\u201c din iulie 1971), \u00eesi prezinta, \u00een semn de protest, demisia de la conducerea \u201eRom\u00e2niei literare\u201c si acorda interviuri presei occidentale, \u00een care critica politica regimului Ceausescu. C\u00e2nd se \u00eentoarce (aprilie 1972) \u00een Rom\u00e2nia, fusese exclus din Biroul Uniunii Scriitorilor si din partid si va fi marginalizat de autoritati. Nu va mai ocupa nici un fel de functii oficiale si se va dedica cu totul scrisului. Romanele continua sa-i apara, dar e sicanat de oficialitati din cauza \u00eencercarilor de a-si publica unele scrieri \u00een strainatate. \u201eBunavestire\u201c (1977) apare cu mari dificultati si st\u00e2rneste controverse din ratiuni extraliterare. \u00centre timp Breban dob\u00e2ndise si cetatenia vest-germana si va face mai multe calatorii \u00een strainatate, locuind perioade \u00eendelungate la Paris, dar fara a \u201eparasi definitiv\u201c – juridic vorbind – vreodata Rom\u00e2nia. Conditia lui e totusi cea a unui semiexilat. Dupa 1989, e foarte prezent \u00een publicistica si dezbaterile de idei din tara. Din aprilie 1990,
\ne director al saptam\u00e2nalului \u201eContemporanul – Ideea europeana\u201c, serie noua a \u201eContemporanului\u201c; titlul si conceptia revistei i se datoreaza. Publica din nou romane, dar si carti de eseuri si publicistica, versuri, teatru. Este, \u00eentre altele, animatorul unor Colocvii ale romanului rom\u00e2nesc (1999, 2000). \u00cen 1997, Academia Rom\u00e2na \u00eel primeste \u00een r\u00e2ndurile sale, \u00een calitate de membru corespondent, iar din ianuarie 2009 devine membru titular. \u00cen 2001 e ales vicepresedinte al Uniunii Scriitorilor din Rom\u00e2nia. A fost laureat, de-a lungul anilor, cu Premiul \u201eIon Creanga\u201c al Academiei Rom\u00e2ne (1965), Premiul Uniunii Scriitorilor (1968, 1977, 1994, Opera Omnia – 2000), Premiul Asociatiei Scriitorilor din Bucuresti (1994) etc.
\n(sursa: \u201eDictionarul literaturii rom\u00e2ne\u201c, vol. I: A-L, Editura Univers Enciclopedic, Bucuresti, 2012)<\/p><\/blockquote>\n

 <\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

Deschidem \u00een acest numar din \u201eCultura\u201c o ampla dezbatere pe marginea cazului Nicolae Breban. Ca prim episod (si totodata ca pretext, cauza, chiar ca punere \u00een context etc.) publicam Sentinta civila nr. 4430, data \u00een sedinta publica de la 02.07.2012, \u00een Dosarul nr. 3084\/2\/2012, \u00een care CNSAS cerea Curtii de Apel Bucuresti sa constate calitatea… Cite\u0219te mai mult »Cazul Nicolae Breban<\/span><\/a><\/p>\n","protected":false},"author":3,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"neve_meta_sidebar":"","neve_meta_container":"","neve_meta_enable_content_width":"","neve_meta_content_width":0,"neve_meta_title_alignment":"","neve_meta_author_avatar":"","neve_post_elements_order":"","neve_meta_disable_header":"","neve_meta_disable_footer":"","neve_meta_disable_title":"","jetpack_post_was_ever_published":false,"_jetpack_newsletter_access":"","_jetpack_dont_email_post_to_subs":false,"_jetpack_newsletter_tier_id":0,"_jetpack_memberships_contains_paywalled_content":false,"_jetpack_memberships_contains_paid_content":false,"footnotes":"","jetpack_publicize_message":"","jetpack_publicize_feature_enabled":true,"jetpack_social_post_already_shared":false,"jetpack_social_options":{"image_generator_settings":{"template":"highway","default_image_id":0,"font":"","enabled":false},"version":2}},"categories":[3],"tags":[8849,1722,8848,8619,8850],"class_list":["post-15517","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-politica","tag-cazul-lui-nicolae-breban","tag-cnsas","tag-colaborator-al-securitatii","tag-gabriel-andreescu","tag-sentinta-publica"],"views":1816,"jetpack_publicize_connections":[],"jetpack_featured_media_url":"","jetpack_sharing_enabled":true,"jetpack-related-posts":[],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/15517","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/users\/3"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=15517"}],"version-history":[{"count":0,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/15517\/revisions"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=15517"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=15517"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=15517"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}